Evenimentul Zilei : Raw-vegan sau cum să trăieşti cu hrană crudă
Pentru majoritatea dintre noi, a consuma doar mâncare crudă e sinonim cu SF-ul. Adepţii raw-vegan spun însă că reprezintă sănătate curată.
În România prinde contur un stil de viaţă relativ nou, bazat pe alimentaţie naturală, neprocesată termic. Există forumuri şi bloguri ce promovează veganismul de tip crud (raw-vegan, în varianta originală), care înseamnă consum de hrană vie, adică fructe, legume, seminţe, nuci, alune, cereale, alge marine, uleiuri obţinute natural, toate acestea pregătite pe baza unor reţete pe care gurmandul de rând nici nu şi le poate imagina. Spre exemplu, o gospodină care adoptă stilul raw-vegan poate face sarmale, pizza ori prăjituri fără să aibă nevoie de aragaz.
Azi carnivor, de mâine vegetarian
Mihaela Ştefancu are 31 de ani, iar în urmă cu doi ani şi-a luat adio de la carne, ouă, lactate, apoi şi de la mâncărurile fierte, coapte ori prăjite. Îl cunoscuse pe cel care avea să-i devină soţ, un tip preocupat de sănătate şi vegetarian convins, care, prin exemplul personal, a făcut-o să-şi dea seama că i-ar fi mult mai bine cu un nou regim de viaţă.
A renunţat iniţial la ţigări şi la “tonele de cafea”, apoi a devenit vegetariană, mâncând fructe, legume, verdeţuri, însă în mare parte procesate termic. De aici, până la “veganismul crud” a fost doar un pas.
A început cu un experiment: 30 de zile doar hrană crudă, negătită în niciun fel pe aragaz ori în cuptor.
“Experienţele prin care am trecut au fost fantastice. Îmi venea să ies în stradă şi să strig în gura mare cât de bine mă simţeam. Migrenele, frecvente până atunci, au început să dispară, pielea, care până atunci îmi era uscată, se regenerase, am început să fiu mult mai veselă şi plină de viaţă, mintea mi-a devenit mult mai clară şi aveam mai multă putere de concentrare”.
Nuci şi alune în locul cărnii
De când a devenit adepta stilului raw-vegan, Mihaela trăieşte după reţeta: hrana crudă, o viaţă cumpătată, mişcare, odihnă şi multă apă. Nu-şi mai ia proteinele din carne, ci dintr-un “pumn de alune sau nuci”, când iese cu prietenii care mănâncă pizza comandă o salată de crudităţi şi un suc proaspăt stors, iar pralinele de ciocolată, dulciurile ei preferate, le-a înlocuit cu praline din produse naturale, fără zahăr şi aditivi.
Mihaela spune că este surprinsă de cât de gustoase pot fi mâncărurile făcute în stil vegan, indiferent că este vorba despre dulciuri, sau chiar sarmale, făcute în frunze de varză murate în apă cu sare şi umplutură din nuci măcinate, morcov, ardei gras, usturoi, roşii uscate la soare, cimbru şi sare. Se pot servi chiar cu smântână, făcută din caju.
Bucătărie fără foc
În bucătăria unei gospodine ce găteşte în stil raw-vegan nu există aragaz şi nici cuptor, iar gătitul înseamnă, de fapt, punerea la încolţit a seminţelor, stoarcerea fructelor, înmuierea sau deshidratarea nucilor şi a alunelor.
Aparatele necesare sunt: storcător de fructe, robot de bucătărie, blender, aparat de mărunţit, vase şi recipiente de sticlă pentru a păstra mâncarea, a înmuia şi a pune la încolţit, un deshidrator de fructe şi aparat special de făcut spaghete din mor covi, ţelină, dovlecei, ridichi.
Deşi dotarea bucătăriei cu cele necesare este destul de costisitoare, un astfel de regim de viaţă nu presupune cheltuieli prea mari. Cele mai scumpe alimente sunt, spune Mihaela Ştefancu, alunele, unele condimente şi fructele exotice.
Majoritatea adepţilor veganismului crud optează pentru acest stil de viaţă pentru a-şi proteja sănătatea. Renunţă să pună mâncarea la foc pentru a nu distruge conţinutul de minerale, proteine, vitamine, dar şi din teama că, la temperaturi înalte, mâncarea generează substanţe cancerigene.
Alţi vegani adoptă stilul ca urmare a grijii faţă de natură şi de animale, iar o altă categorie o reprezintă cei ce au convingerea că alimentaţia naturală îi aduce mai aproape de divinitate.
Din punct de vedere medical, principalele probleme ce pot apărea sunt anemia şi bolile neurodegenerative, cauzate de deficienţa de vitamina B12, care se găseşte în produse de origine animală. Adepţii stilului raw-vegan trebuie să-şi facă anual analize medicale şi, dacă e cazul, să ia suplimente de vitamina B12.
OPINIA MEDICULUI
“O astfel de dietă e foarte restrictivă şi chiar riscantă”
Nutriţionistul Corina Zugravu recomandă prudenţă celor ce vor să opteze pentru un regim de viaţă bazat pe mâncare crudă, neprocesată termic. Ea spune că este o dietă foarte restrictivă şi chiar riscantă, mai ales pentru copii şi femei gravide sau care alăptează. Nutriţionistul spune că proteinele ce se găsesc în carne nu pot fi înlocuite de cele din alune sau nuci.
“Proteinele de origine animală, ce se găsesc în carne, lapte, ouă, sunt mult mai bune decât cele de origine vegetală. Cele din ouă sunt cele mai bune şi în niciun caz nu pot fi înlocuite cu cele pe care le conţine soia”, arată nutriţionistul.
Pentru a reduce acest deficit, ea recomandă adepţilor stilului raw-vegan să combine legumele cu cerealele. Corina Zugravu spune că organismul unui adult poate face faţă cu brio unui asemenea stil de viaţă, însă acesta nu trebuie aplicat copiilor. “Este un regim care nu susţine creşterea şi dezvoltarea copiilor şi care sărăceşte organismul în fier şi calciu”, adaugă medicul nutriţionist.
“Organismul unui adult poate face faţă cu brio unui asemenea stil de viaţă, însă acest regim nu trebuie aplicat copiilor pentru că nu le susţine creşterea şi dezvoltarea.”
CORINA ZUGRAVU, medic nutriţionist
Evenimentul Zilei: Cum se “citeşte” indicele de radiaţii ultraviolete
Nivelul 8 al radiaţiilor, atins la noi săptămâna trecută, e unul ridicat, însă nu e cel mai mare. După această cifră, ameninţările asupra sănătăţii sunt mari.
Radiaţiile ultraviolete (UV) sunt produse de soare, alături de lumină şi căldură, dar, spre deosebire de acestea, sunt înşelătoare, deoarece nu pot fi văzute sau simţite. Singurul care poate oferi informaţii concrete este indexul UV (UVI), cu valori cuprinse între 0 şi 11 şi deosebit de periculos dacă este mai mare de 8.
“Valorile maxime sunt atinse în jurul orelor amiezii, în timpul lunilor de vară, cu precădere când cerul este senin, însă poate fi mare şi atunci când e înnorat, fiind reflectate de apă şi particulele din atmosferă”, explică experţii Organizaţiei Mondiale a a Sănătăţii (OMS) într-un document menit să atenţioneze populaţia în legătură cu pericolele expunerii la ultraviolete.
De ce depinde nivelul UV
La nivelul pământului ajung în special radiaţii UVA şi o mică parte din cele UVB. Nivelul mai scăzut sau mai ridicat al acestora depinde printre altele de distanţa faţă de soare, de latitudine (e mai ridicat cu cât suntem mai aproape de regiunile ecuatoriale), dar şi de cât de înnorat e cerul.
“Cu cât soarele este mai sus, cu atât este mai ridicat nivelul radiaţiilor ultraviolete. Acesta mai depinde şi de momentul din zi şi din an. În afara tropicelor, nivelul cel mai ridicat de UV se înregistrează la mijlocul zilei, când e soare”, explică experţii OMS.
O creştere alarmantă a numărului de cancere de piele a fost observată în întreaga lume după anii ’70, fiind asociată cu obiceiul expunerii prelungite la soare pe motiv că bronzul este sănătos şi înfrumuseţează.
De la riduri la melanom
Experţii avertizează însă că expunerea la ultraviolete poate provoca boli acute care în timp se pot croniciza. Pe lângă arsuri şi eritem (înroşirea pielii), radiaţiile mai pot provoca “leziuni ale pielii, precanceroase sau canceroase, tumori benigne, dilatarea vaselor de sânge, hiperpigmentări, scăderea elasticităţii pielii şi, implicit, ridare şi uscare excesivă a pielii”, atenţionează Oana Clătici, medic dermatolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
În plus, pot agrava boli deja existente, precum lupus eritematos, psoriazis, poliartrită reumatoidă şi pot duce la apariţia cataractei şi scăderea acuităţii vizuale.
Cea mai de temut afecţiune provocată de expunerea la soare este însă cancerul de piele, a cărui incidenţă a crescut cel mai mult în lume după cel pulmonar.
“Relaţia dintre soare şi cancerul de piele e oficial recunoscută, peste 95% dintre cancerele de piele fiind cauzate de soare, razele UV sunt cancerigene, adică pot determina leziuni ale ADN-ului şi dezvoltarea unui melanom, nu există raze UV sigure”, subliniază medicul dermatolog Oana Clătici.
Melanomul este tipul de cancer cu cea mai mare mortalitate şi se răspândeşte rapid în organism. “Poate fi vindecat atunci când e depistat precoce, dar e fatal când este depistat tardiv”, avertizează dermatologul.
Cum vă protejaţi
Folosirea unei creme de protecţie solară nu înseamnă că ne putem expune la soare nelimitat. Acestea trebuie folosite zilnic şi nu doar în perioadele caniculare, atât în zilele noroase, cât şi în apă.
Dermatologul Oana Clătici recomandă să fie evitată expunerea la soare între 10.00 şi 16.00, să fie purtate haine care acoperă bine corpul, ochelari de soare cu filtru UV, pentru protejarea ochilor, şi să se respecte întocmai regulile de aplicare a produselor cu factor de protecţie.
Cu 30 de minute înainte de a ieşi din casă, aplicaţi un produs cu factor de protecţie de minimum 15 pe toate zonele expuse la soare şi reaplicaţi-l din două în două ore sau mai frecvent dacă înotaţi sau transpiraţi. Nu neglijaţi avertizările specialiştilor privind nivelul radiaţiilor.
Evenimentul Zilei: Vaccinarea cu plasture, alternativa mai puţin dureroasă şi mai eficientă a acelor
Un plasture care are rolul unui vaccin ne-ar putea scăpa de durerea provocată de ace şi ar mări eficienţa imunizării împotriva unor boli precum gripa, scrie BBC.
Plasturele conţine o sută de ace de dimensiuni microscopice care se dizolvă în contact cu pielea, iar testele de laborator au demonstrat că noua metodă de vaccinare are un efect mai mare decât injecţia clasică.
Potrivit inventatorilor, oameni de ştiinţă americani de la Universitatea Emory, plasturele le-ar putea oferi oamenilor posibilitatea de a se vaccina singuri, fără a mai fi nevoie să apeleze la serviciile medicale.
Fiecare plasture conţine 100 de “microace” a căror lungime este de 0,65 de milimetri. Ele sunt realizate în aşa fel încât să penetreze fără durere stratul superior al epidermei şi să se dizolve la contact cu aceasta. Micuţele ace conţin soluţie injectabilă, care pătrunde imediat în piele.
Pentru a vedea cât de eficientă este noua metodă, cercetătorii au lucrat cu trei grupuri de cobai. Primului grup i-au inoculat vaccin antigripal prin metoda clasică, prin injecţie, iar pe al doilea grup l-au vaccinat cu ajutorul plasturelui. Celui de-al treilea grup i-au fost aplicaţi plasturi fără vaccin.
Experimentul a fost finalizat după trei luni, când specialiştii au analizat efectele celor două tipuri de vaccinare. S-a observat astfel că imunizarea prin intermediul plasturelui este mai eficientă decât aceea cu acul.
În aceste condiţii, noua metodă de vaccinare ar putea fi aplicată la scară largă şi, cu toate că tehnologia a fost testată doar în cazul vaccinului antigripal, cercetătorii speră să o poată dezvolta şi în cazul altor tipuri de vaccinuri.
Evenimentul Zilei: Dermatocosmeticele, soluţia pielii sensibile
Dermatocosmeticele sunt produse de îngrijire superioare celor clasice, bogate în ingrediente active, fără agenţi de conservare dăunători pielii.
Folosite atât pentru îngrijirea pielii, cât şi pentru machiaj, produsele dermatocosmetice au proprietăţi multiple: echilibrează PH-ul pielii, curăţă şi protejează împotriva factorilor de mediu şi corectează imperfecţiunile.
Combinaţie de cosmetice şi produse farmaceutice
Dermatocosmeticele sunt o combinaţie între cosmetice şi produse farmaceutice şi se găsesc doar în farmacii. “Sunt produse cu o activitate crescută la nivelul pielii şi cu o putere de penetrare mult mai mare decât cea a cosmeticelor normale”, spune dermatologul Sebastian Pop, de la Cabinetul de dermatologie “Sebastian Pop” din Bucureşti.
Spre deosebire de cosmeticele obişnuite, dermatocosmeticele nu au parfum, alcool, coloranţi sau conservanţi. În schimb, sunt bogate în ingrediente active, precum apa termală.
“Efectele benefice ale apei termale sunt date de conţinutul ei de minerale, iar regenerarea pielii poate fi stimulată în diferite afecţiuni”, explică dermatologul.
Dermatocosmeticele mai conţin şi extracte de alge marine, unturi, uleiuri sau seminţe. Cosmeticele obişnuite pot fi însă bogate în parabeni, agenţi de conservare, care, deşi nu sunt toxici pentru pielea sănătoasă, pot dăuna celei sensibile.
Mai mult decât medicament
Dermatocosmeticele pot fi percepute exclusiv ca tratament, însă ele nu trebuie neapărat prescrise de medic.
“Întreţinerea pielii constă în prevenţie, hidratare şi corectare, iar dermatocosmeticele sunt cele mai active cosmetice, cu o hidratare mult mai intensă şi ingrediente active mult mai potente”, lămureşte specialistul Sebastian Pop. Gama dermatocosmeticelor include şi produse de machiaj.
Ten sensibil, îngrijire sensibilă
Dintre toate tipurile de ten, cel sensibil are nevoie de cea mai atentă îngrijire, deoarece se irită foarte uşor.
“Tenul sensibil reacţionează mai puternic la agresorii de mediu, prin inflamaţii, alergii, dermatite de contact. Dermatocosmeticele au mai puţine substanţe inutile decât celelalte şi pot fi folosite fără probleme până la consultul medical la dermatolog, unde va fi căutată şi tratată cauza sensibilităţii”, a mai precizat medicul Sebastian Pop.
Evenimentul Zilei: Cum să ne hidratăm corect pe timp de vară
Medicii recomandă lichidele nu foarte dulci şi nici foarte concentrate, cum ar fi apa plată, ceaiul uşor îndulcit, limonada sau sucurile naturale.
La temperaturi mai mari de 28 de grade Celsius, organismul uman elimină “căldura” prin transpiraţie, pierzându-se astfel cantităţi importante de apă şi minerale.
Senzaţia de sete provocată de pierderea de minerale nu e resimţită prea puternic de către persoanele în vârstă, copii sau sportivi, dar devine o problemă gravă atunci când temperaturile se apropie de 40 de grade Celsius, iar organismul nu mai ţine pasul cu deshidratarea.
Apa, varianta la îndemână
Specialiştii mai spun că gradul optim de hidratare al organismului se poate obţine mai ales consumând apă plată sau carbogazoasă.
“Stomacul are nevoie de dioxid de carbon pentru că în perioada caldă are aciditate scăzută, ceea ce favorizează infecţiile digestive. Puteţi să beţi chiar şi apă rece, pentru că astfel pierdeţi din temperatură, ceea ce ajută la termoreglarea organismului”, precizează Corina Zugravu, medic primar igiena alimentaţiei şi nutriţiei.
Ceai da, răcoritoare nu
Ceaiurile neîndulcite, cofeina şi alte băuturi care stimulează activitatea nervoasă pot asigura şi ele necesarul de hidratare al organismului. Cu o condiţie: să nu exageraţi cu cantităţile.
În schimb, băuturile răcoritoare dau doar pe moment senzaţia de potolire a setei şi e bine să beţi maximum două pahare pe zi. “Băuturile răcoritoare nu ţin de sete din cauza zahărului sau a îndulcitorilor pe care îi conţin”, spune medicul Corina Zugravu.
În aceste condiţii, glucoza conţinută de acest tip de băuturi favorizează diureza (pierderea unor cantităţi mai mari de apă) şi, implicit, deshidratarea. Mult mai indicate pentru menţinerea hidratării sunt fresh-urile. Dar şi în acest caz medicii atrag atenţia că trebuie consumate doar două pahare pe zi din cauza conţinutului mare de zaharuri.
“Este recomandat să bem doi litri de lichide pe zi, unul de apă şi restul de ceai şi cel mult o jumătate de litru de sucuri din fructe.”,
LUIZA PÎRVU, medic nutriţionist
DE EVITAT
Ceaiuri “rele”
Chiar dacă organismul are nevoie şi de ceaiuri în perioada caldă pentru a ţine pasul cu deshidratarea, totuşi există unele care trebuie evitate. Astfel, ceaiul de mentă contribuie la deshidratare, iar cel negru produce agitaţie.
Persoanele care au probleme cu inima şi iau medicamente diuretice nu trebuie să consume şi ceaiuri diuretice. “Cardiacii ar trebui să evite să mai consume cafea sau ceai negru, pentru că le poate creşte tensiunea, pot avea palpitaţii sau cefalee”, explică medicul nutriţionist Luiza Pîrvu.
Evenimentul Zilei: Conjunctivita, afecţiunea ochilor injectaţi
Fie că este provocată de igiena precară, de alergenii din mediu ori de fardurile expirate, “boala ochilor roşii” nu trebuie neglijată. În anotimpul estival, conjunctivita este mult mai frecventă.
Conjunctivita reprezintă înroşirea şi inflamarea conjunctivei, membrana transparentă care acoperă o parte din globul ocular. Cauzele frecvente ale conjunctivitelor sunt infecţiile cu virusuri, bacterii, alergiile, contactul cu substanţe iritante sau corpuri străine.
Conjunctivitele virale şi bacteriene sunt foarte contagioase şi se transmit printr-o igienă precară a mâinilor, folosirea obiectelor de uz personal de către mai multe persoane sau chiar prin tuse şi strănut. Singurele care nu sunt contagioase sunt conjuctivitele alergice, provocate de polen, păr de animale sau cosmetice şi conjunctivitele cauzate de anumite substanţe toxice.
De la roşeaţă şi mâncărimi, la fotofobie
Simptomele conjunctivitei nu sunt greu de depistat. Roşeaţa unuia sau ambilor ochi, alături de inflamarea pleoapelor, este unul dintre simptomele comune ale conjunctivitei, dar şi cea care garantează că nu vor exista complicaţii dacă boala este detectată şi diagnosticată din timp.
Conjunctivita bacteriană afectează de obicei ambii ochi simultan, în timp ce conjunctivita virală afectează iniţial un ochi, pentru ca ulterior, în decurs de câteva zile, să fie afectat şi celălalt ochi.
Principalele senzaţii ale ochiului afectat de conjunctivită sunt mâncărimile, arsurile şi usturimile, însoţite de o secreţie apoasă, în cazul conjuctivitelor alergice, sau purulente,de culoare galben-verzui, în cazul celei bacteriene. Din această cauză, cei mai mulţi bolnavi se trezesc dimineaţa cu “ochii lipiţi”, mai ales în conjunctivitele bacteriene.
Mai mult, poate apărea sensibilitate la lumină (aşa-zisa fotofobie) şi senzaţia de iritare sau “nisip în ochi”.
Doctorii pot adesea recunoaşte boala după simptomele uzuale. “Examenul secreţiei con junctivale este indicat doar în cazuri particulare”, afirma oftalmologul Mircea Filip.
Conjunctivita nu se tratează “după ureche”
Mulţi dintre cei afectaţi de conjunctivite aleg iniţial să se trateze acasă cu “leacuri băbeşti” şi, în cel mai fericit caz, să urmeze sfatul farmacistului.
“Pacienţii tratează boala superficial, neglijând consultul me dical. Noroc că boala este autolimitantă! Ceaiul de muşetel este dezinfectant, dar poate avea efecte neplăcute asupra pielii, iar infuzia de albastrele este slabă ca eficacitate”, lămureşte oftalmologul Mircea Filip.
Tratamentul este personalizat, în funcţie de tipul de conjuctivită. Afecţiunea de natură bacteriană se tratează cu antibiotice, picături sau antiseptice, în timp ce, de cele mai multe ori, conjunctivita virală nu necesită un tratatment propriu-zis, virusul “epuizându-se” după patruşapte zile. În cazul conjunctivitei alergice, îndepărtarea alergenului şi tratarea cauzei sunt suficiente. Netratate sau tratate necorespunzător, conjunctivitele pot cauza complicaţii corneene grave. De asemenea, se pot croniciza.
Pe lângă tratamentul propriu- zis, pentru alinarea disconfortului şi durerii, doctorii recomandă aplicarea compreselor reci sau călduţe. Atenţie, compresele trebuie să fie curate şi se folosesc separat pentru fiecare ochi ca să nu se răspândească infecţia, iar curăţarea secreţiilor se va face din interior către exterior.
Cum preveniţi infectarea celor din jur
Prevenţia joacă un rol important, în special în familie, unde riscul este mai mare. “Pacienţii trebuie să evite să atingă zona infectată, să se spele pe mâini frecvent, în special după aplicarea picăturilor, să nu folosească prosoape «la comun», să schimbe lenjeria zilnic şi să dezinfecteze suprafeţele din casă. Şi cel mai important dintre toate: să arunce orice produs de machiaj folosit înainte, pentru că este infectat şi poate cauza recidive serioase ale bolii. Mai mult, fardurile expirate pot da iritaţie conjunctivală”, afirmă Mircea Filip.
Antibiotice pentru conjunctivita bacteriană
O veste bună este că bolnavii îşi pot relua relativ repede activităţile zilnice, fără a-i afecta pe cei din jur. Dacă o persoană afectată de conjunctivită bacteriană încetează să mai fie contagioasă după 24 de ore de la administrarea antibioticelor, conjunctivita virală este contagioasă atât timp cât există simptome.
“Mâncărimile, usturimea, arsurile şi secreţia sunt principalele senzaţii ale ochiului afectat de conjunctivită.”,
MIRCEA FILIP, doctor oftalmolog
Evenimentul Zilei: Legume şi fructe pentru randament la învăţat
În perioadele stresante, este indicat consumul de alimente bogate în vitamine şi în minerale.
Pregătirea eficientă pentru examenele de admitere presupune şi o alimentaţie corectă. Me dicii recomandă alimente care stimulează activitatea creierului, lichide multe şi renunţarea totală la alcool.
Carne puţină, legume multe
Medicul nutriţionist Corina Zugravu spune că, în periodele de efort intelectual, organismul are nevoie de vitamine şi minerale, ceea ce înseamnă mese bogate în legume şi fructe. Salatele de varză, spre exemplu, sunt indicate în perioada examenelor pentru că această legumă reduce starea de nervozitate şi stresul.
Lămâia, de asemenea, este foarte eficientă pentru că sporeşte procesul de memorare. Un pahar de suc de lămâie cu miere de albine este indicat în fiecare zi, în perioada de învăţare. Dat fiind faptul că efortul fizic este minim, alimentele bogate în calorii nu sunt recomandate.
“Consumul de carne trebuie redus, în special cea de porc este nocivă în această perioadă. Prăjelile sunt, de asemenea, interzise”, precizează medicul. Dacă nu sunteţi însă adepţi ai regimurilor vegetariene, puteţi mânca şi carne, dar slabă, precum cea de pui sau peşte, însă neprăjită.
Porţii mici şi dese
Porţiile de mâncare nu trebuie să fie prea mari, pentru că, după un festin, organismul cere somn, iar în stările de somnolenţă randamentul intelectual scade. Medicul nutriţionist le recomandă tinerilor care învaţă să nu mănânce la intervale de timp prea mari. “Dacă organismul nu este alimentat mai multe ore, scade glicemia, iar procesul de învăţare devine anevoios”.
Pe cei obişnuiţi să ronţăie alune ori chipsuri în timp ce învaţă, Corina Zugravu îi îndeamnă să le înlocuiască fie cu fructe, fie cu câteva înghiţituri de apă. Altfel, ei riscă să câştige, alături de materia învăţată, şi câteva kilograme în plus.
“Consumul de carne trebuie redus, în special cea de porc este nocivă în această perioadă. Prăjelile sunt, de asemenea, interzise.”,
CORINA ZUGRAVU, medic nutriţionist
Evenimentul Zilei: Vitaminele şi vinul roşu nu ne prelungesc viaţa
Deşi până în prezent s-a considerat că antioxidanţii din vinul roşu şi din vitamine contribuie la creşterea speranţei de viaţă, un studiu de caz recent demonstrează că, dimpotrivă, stresul oxidativ asupra ţesuturilor nu are niciun efect asupra longevităţii.
Cercetătorii de la Universitatea McGill din Canada au identificat mutaţii a 10 tipuri de gene ale unor larve (despre care spun că au corespondent şi în organismul uman) şi au observat că aceştia trăiau mai mult chiar şi fără reducerea stresului oxidativ. Rezultatele contrazic teoria potrivit căreia prin producerea unor reactivi (oxidanţi) procesul de îmbătrânire este accelerat.
Pentru realizarea studiului, specialiştii au expus viermi din specia Caenorhabditis elegans unor acţiuni chimice care provoacă transformări aleatorii ale ADN-ului şi i-au analizat pe aceia care păreau să aibă un nivel scăzut al metabolismului, manifestat prin slaba lor dezevoltare şi răspunsurile greoaie la stimuli. Astfel au fost identificate acele 10 gene legate de metabolism.
Cercetătorii se aşteptau ca larvele cu un metabolism mai scăzut să prezinte un nivel de stres oxidativ mai redus, dar, spre surpriza lor, au observat că nu este deloc aşa.
Aşadar, ei au explicat rezultatele noului studiu prin aceea că longevitatea poate creşte şi în cazul în care nu trăim după standarde de viaţă ridicate şi chiar dacă avem un metabolism mai lent şi suntem supuşi acţiunii oxidanţilor.
Evenimentul Zilei: Mituri despre digestie
Mâncarea picantă cauzează ulcer, ciroza e provocată de alcool sau hernia ombilicală apare de la ridicarea unor greutăţi. Fals, spun medicii.
Într-o digestie corectă, alimentele ingerate sunt descompuse şi transformate treptat în substanţe asimilabile, aminoacizi din proteine, glucide, acizi graşi, săruri minerale, vitamine.
Un organism sănătos asimilează exact cât şi ce îi trebuie din alimente, însă o nutriţie dezechilibrată duce la func ţionarea deficitară a acestui proces, ce se reflectă mai târziu în bolile care apar. Schimbările permanente din stilul de viaţă modern fac să circule multe mituri despre digestie. Medicii le explică.
Ulcerul este cauzat atât de o infecţie provocată de o bacterie, cât şi de medicamente precum aspirină, ibuprofen, naproxen (antiinflamator) luate în exces. Mâncarea picantă poate agrava ulcere existente, însă nu le provoacă.
„Mâncarea picantă trebuie evitată, mai ales în cazul în care o persoană suferă de ulcer, pentru că agravează boală, însă nu o produce. Cei care au această boală trebuie să evite să consume piper, ardei iute, oţet, curry”, recomandă Aurelia Constantin, medic internist la Cabinetul „Christian Sante” din Bucureşti.
2. Hernia apare de la ridicarea unor obiecte grele
Chiar dacă atunci când ridicaţi obiecte grele simţiţi durere la nivelul abdomenului, hernia nu este cauzată de aceste activităţi. Hernia apare din cauza slăbirii peretelui muscular al abdomenului (slăbire cauzată la rândul ei de vârstă, lipsa exerciţiului fizic etc.) sau în urma unui defect al peretelui abdominal.
„Greutăţile mari ridicate fără o pregătire prealabilă pot doar favoriza apariţia evidentă a acestor defecte, care există deja”, mai spune medicul Aurelia Constantin.
3. Doar alcoolicii fac ciroză
De multe ori, ciroza este asociată cu alcoolul, în condiţiile în care celulele ficatului sunt distruse, însă alcoolul este doar un element în acest circuit, nu factorul principal.
„Există multe boli ale ficatului care pot evolua până la ciroză, printre care hepatita acută virală cu virus B sau C. Alcoolul este printre puţinii factori favori zanţi recunoscuţi”, explică medicul Aurelia Constantin.
4. Persoanele în vârstă se constipă frecvent
Constipaţia poate apărea la orice vârstă, mai ales la persoanele care nu fac mişcare, nu au o alimentaţie să nătoasă, nu consumă suficiente lichide. „Constipatia este apanajul persoanelor sedentare, fie ele tinere sau vârstnice, al celor care consumă multe dulciuri rafinate şi care nu mănâncă fructe şi legume”, mai spune medicul Aurelia Constantin.
„Mâncarea picantă trebuie evitată de o persoană care suferă de ulcer, pentru că agravează boală, însă nu o produce.”,
AURELIA CONSTANTIN, medic primar boli interne
Evenimentul Zilei: Mărul discordiei în alimentaţia sănătoasă din şcoli
Meniul obligatoriu al elevilor români din clasele I-VIII va cuprinde, începând din anul şcolar viitor, pe lângă deja consacratele cornuri şi lapte, şi câte un măr.
Elevii români, de la clasa I până la clasa a VIII-a, vor primi zilnic de la stat, pe lângă tradiţionalele cornuri şi lapte, şi câte un măr. Asta, prin programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli, ce ar urma să fie demarat din anul şcolar 2010-2011.
Proiectul - ce stârneşte nemulţumirea profesorilor, dar şi a specialiştilor în alimentaţie, care contestă, la unison, asocierea nedorită a laptelui cu mărul - ar fi trebuit să fie aplicat din acest an şcolar, dar a primit „undă verde” abia acum, la doar un pas de vacanţa de vară.
În plus, autorităţile locale se plâng că, după o privire atentă în „puşculiţă”, nu ştiu dacă vor găsi bani şi pentru merele ce ar trebui distribuite în primele zile de şcoală.
„Experienţe neplăcute cu «Laptele şi cornul»”
Extrem de încântată de program este Maria Petre, fost europarlamenar însărcinat cu implementarea acestuia, care speră doar ca lucrurile să nu fie făcute „româneşte”: „Îmi doresc ca acest program să nu fie pervertit şi să vedem şcoli invadate cu compoturi şi fructe prelucrate, care nu sunt tocmai sănătoase. Am avut experienţe ne plăcute şi cu programul «Laptele şi cornul », prin intermediul căruia sau distribuit alte produse decât cele care ar fi trebuit să ajungă la copii, gen brânză topită”, a explicat Petre.
Opinia acesteia în privinţa programului derulat până acum în şcoli e împărtăşită şi de specialiştii în alimentaţie. Aceştia susţin că, de fapt, niciuna dintre iniţiative nu e suficientă pentru a combate obezitatea care afectează tot mai mulţi copii.
OPINIA SPECIALIŞTILOR
Bananele, mai potrivite pentru micul-dejun al şcolarilor
În ciuda nenumăratelor voci care contestă iniţiativa, cert este faptul că, din toamnă, fiecare copil din instituţiile româneşti va primi, zilnic, câte un măr în limita a 0,3 lei/bucata.
Fructele vor fi alese pe sprânceană, fără pată, şi vor fi ambalate astfel încât să fie posibilă numărarea lor. Acestea sunt „directivele” trasate de guvern în ordonanţa de urgenţă prin care a fost legiferat noul program.
Mărul, mult prea „perisabil”
Decizia face parte din Programul european de încurajare a consumului de fructe în şcoli care, la noi, începe cu mărul autohton. Deşi salută iniţiativa în sine, profesorii sunt sceptici când vine vorba despre eficienţa distribuţiei de mere în şcolile româneşti, în special în cele din mediul rural.
„Avem la şcoală copii foarte săraci. Unii dintre ei vin în special pentru lapte şi corn, pentru că nu au ce să mănânce acasă. Nu ştiu cât de încântaţi vor fi de mere; toţi au acasă mere. Doar să se îndemne unii pe alţii… Ar fi fost totuşi mai bine dacă le-ar fi dat câte o banană, de exemplu, ceva ce nu-şi permit să-şi cumpere”, consideră Viorica Nistor, profesor la o şcoală din judeţul Vaslui.
Nici colegii acesteia din Capitală nu sunt foarte încântaţi de ideea de a le împărţi elevilor mere. „E puţin cam problematic, pentru că asocierea acestor alimente la copii nu e prea bună. Poate ar fi fost mai potrivit să le mărească alocaţia. (…) Dacă laptele şi cornurile sunt ambalate, nu ştiu cum se va întâmpla cu mărul. Dacă mărul unui copil are o pată şi al colegului de bancă nu are? În plus, mărul este un aliment mai perisabil”, este de părere Iuliana Soare, directoarea Şcolii nr. 1 din Bucureşti. E de acord că mărul este totuşi un produs autohton, iar distribuirea lui în şcoli i-ar încuraja pe producătorii locali.
Dar ea pune înainte de toate sănătatea celor mici: „Banana poate că ar fi fost un fruct mai potrivit, pentru că nu există probleme în asocierea cu celelalte alimente. În plus, se consumă mult mai igienic decât orice alt fruct. Acum, depinde şi de condiţiile în care se încheie contractele şi de cât de proaspete vor fi merele”, adaugă directoarea.
Vitamine şi educaţie
La polul opus, fostul europarlamentar Maria Petre, care a încurajat programul, consideră că acesta este extrem de bun şi că ar fi trebuit aplicat mai devreme: „Este un proiect extrem de important, şi această ordonanţă de urgenţă arată că am introduce oarecum la timp merele în şcoli, dar programul trebuia demarat din anul şcolar ca re tocmai se încheie. În plus, se mai pune problema fondurilor. Statul român primeşte cinci milioane de euro de la UE, dar trebuie să contribuie şi el cu 25%, adică cu aproape 1,6 milioane de euro”.
Cât despre măr, aceasta crede că a fost cea mai bună alegere. „Am agreat pentru început mărul, urmând ca apoi să extindem gama de fructe. În plus, şi despre «Lapte şi corn» s-au spus multe şi lumea era sceptică. Până la urmă, este o chestiune de educaţie sanitară”, conchide Petre.
Dacă în septembrie merele vor ajunge pe băncile tuturor copiilor rămâne de văzut. În Capitală - care ar fi trebuit să fie un exemplu de bună practică -, deşi susţin că sunt pregătiţi, majoritatea primarilor nu au demarat procedurile de licitaţie pentru achiziţia de mere. Excepţie fac doar autorităţile din sectorul 2. „Vom opta pentru firma care are marfa de cea mai bună calitate şi care va dovedi seriozitate în transportul şi distribuţia merelor, o dată sau de două ori pe săptămână, în funcţie de solicitările şcolilor”, au explicat oficialii primăriei.
„Banana poate că ar fi fost totuşi un fruct mai potrivit decât mărul, pentru că nu există probleme în asocierea cu celelalte alimente.“
IULIANA SOARE - director, Şcoala nr. 1, Bucureşti
ALTERNATIVE MAI SĂNĂTOASE
Şcolile din Occident le asigură copiilor un prânz cald
Dacă la noi proiectele care încurajează alimentaţia sănătoasă în şcoli abia încep, în alte ţări acestea au deja o tradiţie de sute de ani. Programul „After-school”, spre exemplu, inclus în noua lege a educaţiei aflată încă în dezbaterea parlamentului, ar asigura zilnic câte o masă caldă tuturor elevilor. Autorităţile române se uită lung la bani, spre de osebire de europeni care pun pe primul loc sănătatea copiilor.
- În Anglia, 80% dintre unităţile de învăţă mânt asigură un prânz cald elevilor, prin intermediul unor companii private, în timp ce în Scoţia, 95% dintre şcoli le asigură masa copiilor.
- În Suedia, elevilor li se asigură şi micul dejun, pentru o sumă cuprinsă între 0,55 şi 1,2 euro/ copil.
În plus, spre deosebire de vestul Europei, Ministerul Sănătăţii din România a emis abia în 2007 un ordin prin care firmelor din incinta şcolilor li s-a interzis să vândă alimente nesănătoase.
„Legea este o reglementare im portantă, însă efectele ei sunt moderate în condiţiile în care elevul poate ieşi din incinta şcolii în pauză şi poate cumpăra produse nesănătoase din afara şcolii”, arată un raport realizat de Fundaţia pentru recuperare, integrare şi promovare socială.
Autorităţile române au mai gândit un proiect „ambiţios”, potrivit căruia copiii din clasele I-IV, dar şi cei din grădiniţe ar fi trebuit să primească câte 60 de grame de miere pe săptămână. Programul nu a mai fost însă demarat, cu toate că ar fi trebuit să fie implementat din acest an şcolar.
