Evenimentul Zilei : Emil Boc: PSD a făcut rău României prin cazul Adrian Severin
Premierul Emil Boc a declarat astăzi la Piteşti, cu ocazia alegerilor pentru şefia PDL Argeş, că PSD a făcut rău României prin poziţia faţă de cazul Adrian Severin. Preşedintele Partidului Democrat Liberal a mai explicat celor din sală că PSD-ul îşi dă seama de faptul că PDL-iului îi cresc şansele la guvernare. Boc a făcut şi remarci critice la cu privire la organizarea internă a PDL-ului şi a precizat că în interiorul partidului trebuie să aibă loc un proces de modernizare, fiind nevoie de o “dură şi reală evaluare a oamenilor”. Senatorul Mircea Andrei este, oficial, preşedintele PDL Argeş. Andrei a fost singurul candidat.
Criticile la adresa opoziţiei au continuat, iar Emil Boc a mai declarat că i-ar fi plăcut să nu fie la guvernare într-un an de criză, “ci în 2007, spre exemplu. Dar ei (PSD, n.r.) au băgat bani în pomeni electorale şi au lăsat 5 kilometri de autostradă”.
De asemenea, Boc a ţinut să precizeze că sunt 11 miliarde de euro care trebuie să se transforme în şantier, “bani aproape gratis”. “Trebuie asigurată partea de cofinanţare, ceea ce ar trebuie să facă primarii”, a sugerat Boc.
Boc: “Avem nevoie să ne modernizăm şi noi”
Liderul democat-liberal a subliniat că obiectivul PDL este să câştige alegerile, iar diferenţa între partide o fac oamenii care le compun, acesta fiind motivul pentru care va cere evaluarea celor care reprezintă PDL.
“Avem două mari obligaţii în faţa românilor. Ca principal partid, să asigurăm relansarea economică după ce am luat măsurile dificile, iar semnele bune încep să se înmulţească în economie. În al doilea rând, aici în partid, avem nevoie să ne modernizăm şi noi. Nu putem cere ca doar ţara să se schimbe, fără ca partidul să nu urmeze şi el un proces de modernizare, iar acum este momentul în care, dat fiind congresul din mai, trebuie să modernizăm partidul”, a spus Emil Boc.
Şeful democrat-liberalilor a arătat că PDL trebuie să aibă “tăria şi puterea” să pună “oamenii potriviţi la locul potrivit”, iar cei care nu sunt potriviţi să fie invitaţi să facă un pas înapoi din politică sau din administraţie.
Potrivit lui Boc, în primul rând este esențial ca politicienii să știe că ei au ceva de dat oamenilor. “Nu e greu, e foarte greu să fii în viaţa publică, şi cine crede că o funcţie publică este doar pentru el şi pentru familia lui, nu are ce căuta în PDL sau a înţeles greşit politica”, a spus Boc.
Pe de altă parte, premierul a mai declarat că “partea rea a lucrurilor din economie rămâne în urmă”, dar că fiecare ştire cu conţinut pozitiv îi pune în dificultate pe cei din coaliţia socialistă.
Boc, Udrea şi Blaga, la alegerile pentru şefia PDL Argeş
Premierul, alături de nume grele din PDL, precum Elena Udrea, Vasile Blaga, dar şi Traian Igaş, participă astăzi la alegerile pentru şefia partidului din Argeş, care se desfăşoară la Piteşti.
Senatorul Mircea Andrei a fost candidat unic pentru funcţia de preşedinte al PDL Argeş. De altfel, acesta a asigurat şi în ultimile zece luni interimatul în cadrul acestei formaţiuni, după ce fostul preşedinte, Cristian Boureanu, a demisionat, motivând că Biroul Permanent Naţional consideră rezultatele electorale ale filialei pe care o conducea ca fiind slabe.
Tot candidaţi unici sunt şi pentru funcţiile de prim-vicepreşedinte şi secretar general, potrivit Agerpres. Pentru cele două funcţii de prim-vicepreşedinte şi-au depus candidatura inspectorul şcolar general Gabriel Bratu şi omul de afaceri Cătălin Teodorescu, iar pentru postul de de secretar general, candidează Florin Frătică, cel care conduce şi Liga aleşilor locali ai PDL.
Tot astăzi vor mai fi desemnaţi şi doi secretari generali adjuncţi, zece vicepreşedinţi şi o parte dintre cei 14 secretari executivi.
Evenimentul Zilei: Boc şi Blaga se bat pentru şefia PDL. PLUS Cum vrea Băsescu să se modifice Constituţia
Emil Boc nu renunţă la şefia PDL, nici Vasile Blaga la intenţia de a-i lua locul.Cei doi şi-au anunţat aseară colegii că vor candida pentru postul de preşedinte al partidului.
Situaţia din PDL a fost discutată într-o întâlnire cu preşedintele Traian Băsescu, care, potrivit unor surse participante, i-a sfătuit pe cei care intenţionează să intre în cursa din partid să se mai gândească până după moţiunea de cenzură ca să facă un anunţ oficial.
Totodată, susţin aceleaşi surse, Băsescu le-a atras atenţia PDL-iştilor că un vot în partid împotriva lui Boc ar transmite mesajul public că nu sunt de acord cu măsurile pe care acesta le-a luat până acum. Cât priveşte varianta unui premier independent, agreată de Băsescu,aceasta a rămas un subiect de discuţie în stand-by, urmând a fi reluat tot după moţiune, când se aşteaptă ca Emil Boc să-şi prezinte demisia.
Echipa lui Boc s-a reunit peste drum de sediul lui Blaga
După întâlnirea cu Băsescu de la Vila Lac 1, Emil Boc, împreună cu unii dintre susţinătorii candidaturii sale, printre care Elena Udrea şi Roberta Anastase, a continuat discuţiile pe acest subiect la sediul PDL Bucureşti. La întrevedere au participat, potrivit unor surse din partid, şi câţiva şefi de organizaţii.
Locul de întâlnire al adepţilor lui Boc este exact peste drum de “sediul de campanie” al lui Vasile Blaga.
Democrat-liberalii au decis săptămâna trecută ca alegerile pentru șefia partidului să aibă loc pe 14 mai la Convenția Națională a PDL.
PDL-iştii vor din nou prezidenţiale şi parlamentare o dată la patru ani
Perspectiva alegerilor din partid nu a fost singurul subiect abordat de PDL-işti în întâlnirea cu preşedintele Băsescu. Şeful statului şi democrat-liberaliii au discutat, din nou, despre soluţiile pentru a recâştiga credibilitatea pierdută în timpul guvernării.
Una dintre teme a fost modificarea Constituţiei.
Preşedintele le-a spus liderilor PDL că e nevoie să-şi asume acest demers al modificării Legii fundamentale până la alegerile din 2012, susţin surse democrat-liberale. O altă temă a fost modificarea legislaţie privitoare la numărul de parlamentari, în sensul reducerii acestuia.
În privinţa modificării Constituţiei, şeful statului şi liderii PDL au discutat despre ideea revenirii la un mandat de patru ani pentru preşedintele României. Traian Băsescu a argumentat că, în acest moment, decalarea alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare face ca o dată la doi ani să fie alegeri în România.
La întâlnirea de la Vila Lac 1 s-a discutat şi despre necesitatea clarificării, în cadrul Constituţiei, şi a condiţiilor pentru suspendarea şefului statului. Varianta agreată de PDL ar fi fost ca în condiţiile în care după suspendarea preşedintelui, decizia este invalidată de români la referendum, atunci Parlamentul să fie dizolvat.
O altă modificare constituţională dezbătută a fost ideea introducerii unui prag de 3% al deficitului bugetar în Legea fundamentală.
Pe de altă parte, şeful statului le-a spus PDL-iştilor că va face o analiză asupra legii privind parteneriatul stat-biserică şi a oportunităţii acesteia în acest moment.
Vechea gardă nu vrea premier tehnocrat
Consultările dintre conducerea PDL, liderii de filiale şi Traian Băsescu defăşurate duminică la Vila Lac 1 vin după rundele de discuţii din februarie, când preşedintele a încercat să-i convingă pe democrat-liberali că e nevoie de o schimbare la nivelul executivului pentru a reface credibilitatea acestuia şi a partidului de guvernământ. În februarie, lideri PDL precum Vasile Blaga, Radu Berceanu şi Adriean Videanu au respins varianta înlocuirii lui Boc cu un tehnocrat. Potrivit participanţilor la discuţii, tema schimbării premierului nu a mai fost atinsă de această dată. Astăzi, vicepreşedinţii Ioan Oltean şi Cezar Preda s-au opus public acestei idei, considerând-o “o păcăleală”.
Vicepreşedintele PDL Ioan Oltean a declarat că un premier politic ar fi mai potrivit. “PDL analizează toate soluţiile, însă cu un premier politic, PDL coordonează mai bine guvernarea, iar Coaliţia este mai strâns unită”, susţine Oltean într-un comunicat de presă.
Şi vicepreşedintele PDL Cezar Preda s-a exprimat impotriva variantei ca guvernul să fie condus de un premier tehnocrat. Cezar Preda susţine că “e o păcăleală cu premierul tehnocrat”. “Zbaterea premier tehnocrat plus Guvern mixt tehnocrat-politicieni este o temă falsă şi neproductivă pentru PDL. Teoria care spune că recredibilizarea PDL se face pe mâna unor tehnocraţi este o jignire adusă românilor”, a declarat şi Cezar Preda.
Evenimentul Zilei: De ce s-a certat Ponta cu Geoană
Puterea mogulilor în partid, alianţa cu PNL, proiectul suspendării lui Băsescu şi intrarea la guvernare acestea au fost mizele confruntării dintre fostul şi actualul preşedinte al PSD.
Să-l atace frontal pe Traian Băsescu? Umăr la umăr cu PNL şi mogulii să-l suspende şi să-i smulgă puterea din mâini? Sau să aştepte erodarea PDL şi consolidarea imaginii PSD, astfel încât să câştige detaşat alegerile din 2012? Drumul pe care urma să fie împins PSD a fost miza conflictului deschis dintre actualul preşedinte al PSD, Victor Ponta, şi fostul lider, Mircea Geoană.
Cearta, deşi surprinzătoare pentru unii, nu a apărut din senin. Dincolo de frustrările şi resentimentele generate de ultimul Congres PSD care i-a împărţit în câştigători şi învinşi, divergenţele dintre Ponta şi Geoană au avut o miză reală: strategia politică a partidului.
Geoană, Crin şi mogulii
După Congresul din februarie 2010, Mircea Geoană a sperat într-o revenire politică. Cu vechii săi aliaţi din campania prezidenţială - Crin Antonescu şi Dan Voiculescu - a căutat revanşa politică. A încercat să reînvie proiectul său din octombrie 2009: să-l forţeze pe Traian Băsescu să cedeze guvernarea unei coaliţii formate din PSD-PC- PNL.
De cealaltă parte, Victor Ponta a preferat strategia consolidării PSD. A mizat pe erodarea PDL într-o guvernare haotică, cu măsuri nepopulare, urmând ca la următoarele alegeri, în 2012, să dea asaltul final asupra puterii.
Strategia lui Geoană prevedea, în primă fază, formarea unei alianţe PSD-PC-PNL în care urma să fie atrasă şi UDMR.
Pasul 2: depunerea unei moţiuni de cenzură şi dărâmarea guvernului Boc. Cu o alianţă înregistrată la tribunal, PSD, PC şi PNL urmau să ceară preşedintelui să nominalizeze un anume premier. Dacă Traian Băsescu refuza nominalizarea, pasul imediat era suspendarea. Crin Antonescu, preşedintele PNL, a expus explicit această variantă. Pe timpul suspendării, preşedintele Senatului, adică Mircea Geoană, ar fi preluat atribuţiile de şef al statului.
Inclusiv nominalizarea unui premier. Foarte probabil, premierul ar fi fost unul şi acelaşi Klaus Johannis, primarul Sibiului, propus şi în octombrie 2009 de coaliţia PSD-PC-PNL-UDMR- minorităţi. După suspendarea preşedintelui şi numirea unui premier, guvernul împărţit după al go ritm politic între partidele din coaliţie urma să conducă ţara până la următoarele alegeri parlamentare.
Timp de câteva luni, atât în culisele partidului, cât şi prin declaraţii publice s-au făcut presiuni pentru impunerea acestei strategii. Nu doar Mircea Geoană, ci şi Crin Antonescu ieşea regulat pentru a pleda în favoarea alianţei PSD-PC-PNL. La rândul său, Dan Voiculescu insista pentru suspendarea lui Traian Băsescu.
Undeva în spate, mult mai discret ca până acum, dar cu o televiziune foarte vocală şi insistentă, Sorin Ovidu Vîntu. Din acest motiv şi atacul lui Ponta la Geoană, pe tema mogulilor care controlau 100% PSD, a fost cât se poate de explicit astfel încât semnalul să fie clar.
Varianta Ponta
Victor Ponta s-a opus însă formării unei alianţe cu PNL în care i se rezervase un rol marginal. Mogulii îi preferau pe deja încercaţii colaboratori Crin Antonescu şi Mircea Geoană.
Dărâmarea guvernului Boc este singurul punct în care viziunile politice ale lui Ponta şi Geoană se întâlnesc. Preşedintele PSD s-a opus ideii ca social-democraţii să intre la guvernare după ce cabinetul Boc ar fi fost demis printr-o moţiune de cenzură. A optat pentru varianta alegerilor anticipate.
De ce? Deschiderea discuţiilor în PSD despre guvern şi negocieri de posturi de miniştri ar fi condus la o regrupare a foştilor susţinători ai lui Geoană. Hrebenciuc, Vanghelie şi baronii PSD aflaţi acum în “adormire” ar fi devenit din nou importanţi. În această situaţie, Ponta risca să piardă controlul partidului.
Preşedintele PSD s-a opus nu doar alianţei cu PNL şi intrării la guvernare, ci şi ideii de suspendare a preşedintelui. Din nou, rolul său ar fi fost modest. Victor Ponta, într-un interviu pentru EVZ, a devoalat numele lui Johannis ca fiind în continuare opţiunea PNL pentru şefia guvernului. El se aştepta ca Mircea Geoană să respecte înţelegerea cu PNL şi săl numească pe Johannis premier. În această situaţie, centrul de putere în PSD s-ar fi mutat în jurul lui Geoană şi al miniştrilor socialdemocraţi din guvernul Johannis. Conse cinţa ar fi fost că poziţia lui Ponta de preşedinte PSD s-ar fi fragilizat şi până la înlăturarea sa din funcţie n-ar fi fost decât o chestiune de timp.
Confruntarea publică dintre Ponta şi Geoană a fost un pretext pentru ca problema să fie adusă în discuţia forului de conducere al PSD. În Biroul Permanent, Ponta a obţinut reducerea la tăcere a lui Geoană, deşi majoritatea membrilor sunt foşti susţinători ai acestuia. Nici unul nu a îndrăznit să susţină ideile celui de-al doilea om în stat.
Chiar dacă prima bătălie s-a terminat cu victoria lui Ponta, Geoană a promis că lucrurile nu vor rămâne aşa, iar la toamnă, la Congresul PSD, va redeschide discuţia.
“Faptul că PSD şi PNL nu mai au ce căuta în acelaşi sac doar pentru un interes politic e o decizie strategică a PSD, nu una personală. N-am absolut nimic cu Crin, dimpotrivă, îmi place de el ca politician şi ca om.”,
VICTOR PONTA, preşedintele PSD
Evenimentul Zilei: PNL încearcă să convingă PSD-ul să nu guverneze singur
Varujan Vosganian consideră că viitorul guvern ar trebui să aibă 70% susţinere în parlament pentru a relansa economia, a modifica Constituţia şi a se opune “ifoselor” lui Băsescu.
Pe fondul deteriorării accentuate a relaţiei dintre Victor Ponta şi Crin Antonescu, vicepre-şedintele PNL, Varujan Vos ganian le oferă PSD-iştilor trei motive pentru a forma guvernul cu liberalii, chiar şi în situaţia în care social-democraţii ar obţine peste 50% la viitoarele alegeri şi n-ar avea nevoie de ajutor pentru formarea guvernului.
Acestea sunt: “adoptarea unor măsuri ferme de relansare economică, împotrivirea faţă de ifosele preşedintelui şi modificarea Constituţiei”.
“Pentru realizarea lor este nevoie de o majoritate puternică în parlament, de 70%. Potrivit sondajelor, ea nu s-ar putea realiza decât printr-o guvernare PNL-PSD. Sigur însă că aceasta este doar aritmetica”, a declarat ieri Varujan Vosganian pentru Hotnews.ro.
Distanţare de faţadă de PSD
Pentru a nu fi suspectat că face lobby pe lângă PSD, Vosganian a luat distanţă faţă de socialdemocraţi, precizând că, pentru liberali, oricare dintre variante ar fi inconfortabilă. În opinia sa, “o posibilă colaborare cu un partid sau altul este un gest de responsabilitate şi nu unul de disponibilitate”.
“Aşteptaţi ca PSD să vină iarăşi la putere şi veţi simţi iarăşi acelaşi gust amar pe care-l simţiţi acum cu PD”, a declarat liderul PNL pentru Hotnews.ro.
Sperând totuşi că social-democraţii nu se vor afla în po stura de a guverna singuri, Vosganian a acreditat ideea că par tidul lui Ponta este “răul cel mic”. “Diferenţa însă între PSD şi PD este că PSD este mai dispus să respecte regulile democraţiei decât PD, şi asta pentru că, de şase ani, este în opoziţie”, a explicat Vosganian.
“Fără ajutorul meu, Băsescu nu ar fi fost Băsescu”
Varujan Vosganian a ţinut să precizeze că PNL nu îi datorează nimic actualului preşedinte. “De fapt, Traian Băsescu n-ar fi ajuns niciodată Traian Băsescu fără ajutorul meu, pe care l-am dat fără voia mea. În 2000, am candidat la Primăria Capitalei din partea UFD şi am luat peste 20.000 de voturi în primul tur.
Dacă n-aş fi candidat, Traian Băsescu nu l-ar fi învins nici în ruptul capului pe Cătălin Chiriţă, candidatul CDR, pe care l-a depăşit cu doar câteva sute de voturi, ştiut fiind că electoratul UFD n-ar fi votat în nici un caz cu PD.
“PSD este mai dispus decât PD să respecte regulile democraţiei, pentru că de şase ani este în opoziţie.”,
VARUJAN VOSGANIAN, vicepreşedinte PNL
Evenimentul Zilei: Cristian Preda, către Adrian Năstase: “Băsescu ne mânuieşte ca pe păpuşi”
După ce social-democratul Adrian Năstase a spus despre Cristian Preda că “unul din actorii jocului regizat de Traian Băsescu”, europarlamentarul PDL i-a răspuns, astăzi, ironic că preşedintele “îi mânuieşte pe toţi ca pe nişte păpuşi”.
“Este adevărat că sunt un instrument în mâna lui Traian Băsescu, dar nu numai eu, şi Adrian Năstase, şi Crin Antonescu şi Mircea Geoană şi Victor Ponta, cu toţii, prin intermediul flăcării violet. Traian Băsescu ne mânuieşte ca pe nişte păpuşi. Flacăra violet explică totul”, a declarat, astăzi, Cristian Preda, citat de Agerpres.
Reacţia sa vine după ce preşedintelui Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase a scris pe blog că Preda, făcând parte din jocul lui Băsescu, ”îi aplică lui Emil Boc loviturile finale din momentul de agonie”.
“Nu aş vrea să fiu greşit înţeles. Nu îl apăr pe Boc, doar că sunt dezamăgit de perpetuarea unui model extrem de păgubos în politica românească. Şi că acest model îl urmează oameni cu pretenţii. Iar jocul trădării, pe care îl face în prezent Cristian Preda, are un preţ. Domnul Preda a devenit acum o figură importantă în PDL şi să aşteptăm primăvara, căci nu cred că se va opri aici”, a scris Năstase, care spune în acelaşi timp că nu şi-a propus să polemizeze cu Cristian Preda pe această temă.
“Cristian Preda este doar un instrument docil sau, altfel spus, unul din actorii jocului regizat de Traian Băsescu”‘, a încheiat postarea Adrian Năstase.
Evenimentul Zilei: Berceanu: “Mai toţi avem cabinete parlamentare în sedii de partid”
Senatorul PDL de Dolj Radu Berceanu recunoaşte că amenajarea cabinetelor parlamentare în sediile de partid este o practică în rândul aleşilor.
Printre parlamentarii care aduc bani la partid sub pretextul că îşi susţine financiar biroul parlamentar se numără şi Radu Berceanu, ministrul Transporturilor. El a recunoscut, astăzi, că aceasta este o practică obişnuită printre aleşii tuturor partidelor. Berceanu a explicat motivul pentru care el are cabinetul de parlamentar în sediul filialei PDL Dolj.
“De multă vreme am tot cerut spaţii de pe la primării, nu numai la Craiova, dar şi în alte locuri. Ştiu bine situaţia în judeţul Dolj. Aceste spaţii lipsesc aproape cu desăvârşire şi atunci unele dintre cabinete sunt la sediile partidelor, pentru că asta a fost singura soluţie, nu numai la mine şi nu numai la PDL. Aşa că mai toţi avem cabinete parlamentare în felul acesta”, a declarat Radu Berceanu.
EVZ a dezvăluit că dincolo de finanţarea pe care o primesc, prin lege, partidele s-au obişnuit să stea pe spatele bugetului de stat şi pe căi obscure.
Una dintre reţetele prin care sediile de partid sunt ţinute pe cheltuiala publică este finanţarea de stat a chiriilor şi întreţinerii filialelor din teritoriu, sub paravanul deconturilor pentru birourile parlamentare. Numai la Senat, o aplică nume grele: miniştrii PDL Vasile Blaga şi Radu Berceanu, şeful Senatului, Mircea Geoană, dar şi liderul PNL, Crin Antonescu.
Evenimentul Zilei: Vlădescu, scuturat de Boc pentru cota unică
Intenţia de eliminare a cotei unice de 16%, prezentată într-un interviu de ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, l-a supărat pe premierul Emil Boc şi i-a agitat pe oamenii de afaceri.
Pe de o parte, ar aduce rapid bani la buget, iar pe de altă parte ar încuraja nemunca şi plata salariilor la negru - sunt argumente pro şi contra cotei de impozitare progresivă.
Subiectul prinde un contur tot mai pronunţat după ce ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, a vorbit, într-un interviu publicat de “Ziarul Financiar”, despre necesitatea introducerii unui sistem de impozitare progresivă chiar din 2011.
Potrivit oficialului, cota unică de 16% nu mai poate susţine bugetul astfel încât să fie suficienţi bani pentru educaţie, sănătate şi pensii. “Cota unică a fost o epocă, dar acum s-a încheiat şi nu o spun ca să lansez o discuţie politică. Este o opţiune strict profesională, bazată pe calcule ale experţilor din minister”, a precizat şeful Finanţelor.
Ce s-ar pune în loc, după eliminarea cotei unice de 16%? Răspunsul lui Vlădescu este: o cotă de impozitare progresivă a tuturor veniturilor inclusiv a pensiilor, în trepte foarte mici şi cu zona de scutire plasată foarte jos, aproape de salariul minim pe economie. Acesta ar urma să fie majorat cu circa 30%, pentru a descuraja evaziunea fiscală, mai susţine ministrul.
PSD: Impozit între 16-40%
PSD a susţinut pe parcursul timpului impozitarea progresivă. Potrivit senatorului socialdemocrat Radu-Cătălin Mardare, membru în Comisia de buget finanţe, una dintre ultimele variante de lucru este o cotă minimă la nivelul actual de 16%, aplicabilă la veniturile de până la 4.000 lei, urmată de câteva cote până la maxima de 40%. “Credem că se va colecta mai mult la buget prin cota progresivă, însă riscul creşterii evaziunii fiscale există”, a admis senatorul PSD.
Istoricul bugetului României arată că introducerea cotei unice a dus la creşterea ponderii impozitului pe salarii şi venituri în PIB cu o treime, de la 2,9% din PIB, în 2004, la 3,8%, anul trecut.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri a declarat, pentru evz. ro, că asemenea afirmaţii bulversează mediul de afaceri. “Este clar că sistemul fiscal este făcut doar pentru a aduna bani la buget, nu pentru a stimula economia. Nu am auzit pe nimeni să stimuleze munca. Domnul ministru doreşte creşterea cu 30% a salariului minim. Pe ce bază? Eu zic să se majoreze cu 40%, sunt mai bun ca domnul ministru, dar pe ce bază să crească? Suntem pe ultimele locuri la productivitate”, mai spune reprezentantul oamenilor de afaceri.
Noul Cod Fiscal
În birourile Ministerului Finanţelor se pregăteşte însă un impozit progresiv. Chiar săptămâna trecută, Vlădescu s-a întâlnit cu patronatele şi cu membrii coaliţiei de guvernare pentru a discuta despre viitoarele modificări ale Codului Fiscal, printre care şi eliminarea cotei unice.
Printre alte noutăţi fiscale conturate de ministrul finanţelor se numără deduceri pentru pensii private şi asigurări de sănătate private, reducerea TVA cu douătrei puncte sau un impozit forfetar aplicat în domeniile dificil de controlat.
Acord cu FMI până în 2013
Vlădescu mai vorbeşte despre necesitatea continuării “par teneriatului” cu FMI timp de câţiva ani, după expirarea actualului acord, până în 2013. “Pentru că ieşirea din recesiune va fi dificilă, vom avea nevoie în continuare şi de asistenţă financiară, adică de bani efectivi, şi de asistenţă tehnică din partea FMI”, a explicat ministrul.
“Este nevoie să trecem la cote progresive, pentru că nu văd cum altfel vom putea susţine un stat care trebuie să facă redistribuire de venituri.“,
SEBASTIAN VLĂDESCU, ministrul finanţelor publice
Noul sistem fiscal, în viziunea lui Vlădescu
- Impozitarea pensiilor
- Impozitare progresivă a veniturilor, în trepte foarte mici
- Salariul minim să fie majorat cu 30%
- Deduceri pentru pensii private şi asigurări private de sănătate
- TVA de 21% sau 22%
- Impozit forfetar în servicii
- Impozit pe profit şi pe dividende de 15%
- Taxe mai mari pe proprietăţi, după reevaluare
- Impozitarea “averii vizibile”
COMPARAŢIE
Cum taxează europenii veniturile
Cotele de impozitare aplicate venitului global variază de la o ţară la alta. Unele state practică, la fel ca România, o cotă unică: Bulgaria (10%), Cehia (15%), Estonia (21%) sau Lituania (15%).
Majoritatea ţărilor au însă cote progresive, în unele cazuri veniturile mici, până la un anumit nivel, fiind scutite de orice taxare. De exemplu, cotele de impozitare ale britanicilor sunt de 20% şi 40%, iar ale suedezilor de 20% şi 25%. În Portugalia, treptele se înscriu în intervalul 10,5%-42%.
CRITICI
Boc, stăpân peste discursul miniştrilor
Premierul Emil Boc l-a admonestat dur pe şeful Finanţelor pentru declaraţiile privind înlocuirea cotei unice cu un impozit progresiv pe veniturile populaţiei. Sebastian Vlădescu nu se află la prima abatere în acest sens, după ce a vorbit, fără gir de la Palatul Victoria, despre numărul de bugetari care vor fi puşi pe liber anul acesta şi despre oportunitatea impozitării tuturor pensiilor.
“Vreau să spun foarte clar şi răspicat pentru toţi miniştrii: vă interzic în mod expres să introduceţi în dezbatere publică teme şi proiecte care nu au fost discutate şi aprobate în guvern. Ministrul finanţelor nu a avut şi nu are niciun fel de mandat pentru a dezbate public tema cotei unice sau a impunerii impozitării progresive”, le-a spus Boc miniştrilor.
Evenimentul Zilei: Ministerele încep reducerile de personal
Ministerele au început să pună aplicare planul de reducere a numărului de secretari de stat, aşa cum anunţa săpătmâna trecută premierul Emil Boc. Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Externe au anunţat, astăzi, restructurări.
Numărul de secretari de stat din Ministerul Justiţiei se va reduce de la trei la doi. De asemenea, în MJ va continua să existe un post de subsecretar de stat. În prezent, la Ministerul Justiţiei sunt trei secretari de stat: Rodica Constantinovici, Alina Mihaela Bica şi Lidia Barac, iar subsecretar de stat este Radu Constantin Ragea. Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a spus astăzi că nu poate preciza câţi angajaţi vor pleca din instituţia pe care o conduce.
Şi Ministerul Afacerilor Externe îşi va reduce numărul de secretari de stat de la 5 la 3, a anunţat, astăzi, ministrul Teodor Baconschi.
“Avem un portofoliu dedicat afacerilor europene, unul care se va numi, probabil, afaceri globale şi care va include organizaţiile internaţionale şi bilateralul non-european şi un portofoliu dedicat dezvoltării instituţionale, relaţiilor interinstituţionale şi relaţiilor cu Parlamentul, pentru că, trebuie să vă spun, zeci de ore lunar sunt petrecute de reprezentanţii ministerului în comisiile parlamentare de politică externă, unde dialogul este foarte susţinut şi, bineînţeles, polemic uneori”, a explicat Baconschi noua împărţire pe portofolii a secretarilor de stat, citat de Agerpres.
Miniştrii au termen până miercuri să prezinte Guvernului noile organigrame cu posturi reduse.
Evenimentul Zilei: Alegerile anticipate, soluţia PSD pentru ieşirea din criză
Social-democraţii susţin că una dintre soluţiile actualei crize economice o constituie alegerile anticipate, iar războiul dintre preşedinte şi Guvern reprezintă doar o strategie a PDL, menită să facă din Executiv “ţapul ispăşitor” al ultimelor decizii ale puterii.
Preşedintele de onoare al PSD Ion Iliescu este de părere că organizarea de alegeri anticipate este posibilă numai dacă există o majoritate parlamentară capabilă să cupleze la aşa ceva.
“Dar, deocamdată, am avut doar deplasarea oportuniştilor şi fripturiştilor din rândurile PSD, a adăugat preşedintele de onoare al PSD. Trebuie o majoritate parlamentară care să se cupleze la aşa ceva. Câtă vreme nu se va formula o astfel de majoritate, aceasta rămâne doar un deziderat. Problema este că trebuie o majoritate. Numai prin alegeri noi se poate schimba actuala majoritate. Dar poate că în actuala majoritate se vor găsi oameni cu conştiinţa trează să se gândească la actuala situaţie”, a spus fostul şef de stat, care consideră că actualul Guvern “nu are curajul să se detaşeze de preşedinte”.
“Trebuie să mergem la alegeri şi cred că în primăvara anului 2011 ar fi absolut necesar. PSD nu vrea alegeri ca să venim la guvernare, ci ca să găsim o soluţie de ieşire din criză”, a spus, astăzi, preşedintele PSD, Victor Ponta.
Năstase: “Guvernul devine ţap ispăşitor”
La rândul său, Adrian Năstase a avansat aceeaşi idee. În opinia sa, în condiţiile în care situaţia economică şi situaţia socială determină în mod evident reacţii publice, care se vor amplifica până în toamnă, opoziţia ar trebui contureze o majoritate în Parlament capabilă să poată să treacă o moţiune de cenzură.
“În condiţiile acestea am putea să avem fie încăpăţânarea lui Băsescu de a-şi pune în continuare prietenii să conducă Guvernul pe care de fapt el să-l conducă, ceea ce sigur ar adânci starea de criză şi chiar de criză socială, sau o variantă aşa cum sugeram - o formulă de Guvern de serviciu care să pregătească alegeri anticipate în 2011″, a afirmat Năstase, care crede că Guvernul devine deja “ţapul ispăşitor” al ultimelor decizii economice.
“Cei care se pricep la gătit numesc acţiunea asta fezandare. Cred că este vorba pur şi simplu de un mod de pregătire a momentelor viitoare din toamnă, când preşedintele, în mod firesc pentru caracterul lui, marchează o responsabilitate, astfel încât nu cred că se poate vorbi de abordări diferite şi interese diferite. Pur şi simplu, Guvernul începe să devină un ţap ispăşitor”, a declarat Năstase, înaintea reuniunii Biroului Permanent Naţional al PSD, citat de Agepres.
Antonescu este “pentru” anticipate
Liberalul Crin Antonescu nu se arată împotriva anticipatelor, însă susţine că “fără o acţiune coerentă a opoziţiei care să genereze o majoritate în Parlament nu se poate pune problema suspendării lui Traian Băsescu sau a organizării de alegerilor”.
“O reaşezare sănătoasă şi reprezentativă a Parlamentului (…) s-ar putea face doar prin anticipate. Problema e că în România a fost nevoie să se dea nişte răspunsuri la problema cu FMI, la problema deficitului bugetar, la problema unor opţiuni de politică economică şi bugetară pentru care nu ne aşteaptă nimeni până când facem (…) anticipate. Atunci am propus să încercăm să construim o alternativă de avarie provizorie, dar care să dea aceste răspunsuri acum, altele decât cele aberante (…) pe care le dă actuala guvernare şi să facem alegeri anticipate imediat ce va fi posibil”, a declarat Antonescu, citat de Agerpres.
Evenimentul Zilei: PDL a abandonat ANI la uşa lui Traian Băsescu
Legea ANI, făcută praf de Senat, a fost trimisă la promulgare, deşi democrat-liberalii aveau elemente să o conteste la Curtea Constituţională. Decizia este acum la mâna preşedintelui.
Democrat-liberalii au descoperit în al 12-lea ceas că ar putea să repare o parte din distrugerile făcute de Senat în noua lege a Agenţiei Naţionale de In te gritate (ANI), însă au pasat decizia preşedintelui Traian Băsescu.
Deşi avea la îndemână sesizarea Curţii Constituţionale pentru nerespectarea procedurilor de adoptare a legilor, conducerea PDL a Camerei Deputaţilor a trimis actul normativ la promulgare, pasând preşedintelui decizia contestării.
Istoria se repetă
Mai exact, marţi, preşedintele PDL al Comisiei juridice a deputaţilor, Daniel Buda, a sesizat că legea nu poate fi trimisă la promulgare deoarece Senatul a eliminat anumite prevederi care erau de competenţa decizională a Camerei. Este vorba de înfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor, unul dintre instrumentele cele mai importante ale ANI în domeniu.
Potrivit Constituţiei, într-o asemenea situaţie, legea ar fi trebuit să se întoarcă la Camera Deputaţilor, care să decidă definitiv în procedură de urgenţă.
De altfel, situaţia fusese anticipată încă de la finalul lunii aprilie, când deputaţii dăduseră votul pentru prima dată pe noua lege, înaintată de guvern după decizia de neconstituţionalite dată de Curtea Constituţională.
La acel moment, de la tribuna Camerei, deputatul UDMR Mate Andras atrăgea atenţia asupra posibilităţii ca legea să se întoarcă la Cameră dacă Senatul modifică prevederile care nu sunt de competenţa sa decizională. Deşi acest lucru s-a întâmplat - s-au eliminat tot comisiile de cercetare a averilor - nimeni nu s-a sesizat.
Legea a fost întoarsă însă în parlament de preşedinte, dar istoria s-a repetat la Senat, iar actul normativ care instituie statutul decorativ al ANI a fost depus la secretariatul general al Camerei pentru a fi trimis la promulgare.
Nerespectarea procedurii con stituţionale a fost semnalată de Buda preşedintei Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.
Deşi aveau la îndemână şi ea, şi parlamentarii PDL posibilitatea sesizării Curţii privind soluţionarea procedurilor constituţionale de adoptare a legii înainte de trimiterea ei la promulgare, Anastase a ales să ceară părerea membrilor Biroului Permanent. Şedinţa însă a fost boicotată de reprezentanţii opoziţiei. Drept urmare, legea ANI a fost trimisă la promulgare.
În acest moment, preşedintele Traian Băsescu este singurul care mai poate, legal, printr-o constestaţie la Curtea Constituţională, să încerce corectarea legii ANI.
Integritate de toamnă
După ce “integritatea” demnitarilor a fost făcută praf de două ori în parlament, democrat-liberalii susţin că vor încerca din nou, la toamnă, să remedieze lucrurile. “Sperăm ca toate actele normative care vizează domeniul integrităţii să compună un singur act normativ care să dea mai multe puteri ANI”, a spus ieri Anastase. Un alt lider PDL a fost însă mai sceptic: “Ca să faci ceva trebuie să şi vrei. Se putea şi acum, dar nu s-a vrut”.
“Ca să faci ceva trebuie să şi vrei. Se putea face şi acum, dar nu s-a vrut.”,
LIDER PDL, după decizia de trimitere la promulgare a legii ANI
AGENŢIA DE INTEGRITATE, ÎN RAPORTUL IPP
Votul din Senat, expresia supremă a lipsei de transparenţă
“Expresia supremă a lipsei de transparenţă şi, în esenţă, de respect faţă de alegători a venit odată cu unul dintre ultimele voturi exprimate de plenul Senatului, în calitate de Cameră decizională - cel asupra Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Acest vot a marcat în mod profund negativ întreaga sesiune legislativă, prin faptul că parlamentarii au anihilat practic orice efect al legii şi au făcut controlul averilor demnitarilor/funcţionarilor imposibil printr-un larg consens transpartinic.”
Aceasta este concluzia trasă de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în raportul de monitorizare a activităţii parlamentare, document lansat ieri. IPP remarcă, totodată, cum partidele, inclusiv PDL, au aruncat în derizoriu procesul legislativ anunţând că îşi vor publica declaraţiile de avere şi interese în forma iniţială, deşi parlamentarii acestor formaţiuni au votat pentru secretizarea lor.
“Într-un avânt de transparenţă, forurile de decizie ale partidelor - cum este cazul Consiliului Director al PDL - au anunţat că parlamentarii îşi vor publica declaraţiile de avere şi de interese în forma adoptată de Camera Deputaţilor, angajament care nu face altceva decât să ducă în derizoriu întregul proces legislativ, întrucât nu înţelegem de ce parlamentarii respectivei formaţiuni politice nu şi-au exprimat această opţiune prin vot, aşa cum era firesc”, se arată în raport.
Dincolo de ANI, alte dovezi ale lipsei de transparenţă invocate de IPP sunt blocarea accesului la informaţiile privind cheltuielile parlamentarilor sau inaccesibilitatea publicului la activitatea din comisii.
