Evenimentul Zilei: Pensionarul Viorel Farcaş, cel mai activ informator al Primăriei Cluj

Primăria Cluj-Napoca a înfiinţat un corp de voluntari publici care informează asupra neregulilor sau a problemelor cu care se confruntă locuitorii. Cel mai activ voluntar e pensionarul Viorel Făr caş, cel care a avut ideea reînfiinţării acestui corp. Marea lui pasiune e să administreze „cum se cuvine” blocul de 10 etaje în care locuieşte. Iar pentru asta ar face orice. Viorel Fărcaş spune că nu i se pare nimic deosebit în ceea ce face; a fost voluntar toată via

ţa. „Întotdeauna am fost în slujba comunităţii”, spune el. Nu-i e teamă că ar putea fi comparat cu foştii informatori ai Securităţii.

„Suntem ochii celor de la primărie, nu urechile lor”

„Voluntarul îşi declină identitatea, nu merge târâş. Îl ştiu oamenii. Noi suntem ochii celor din primărie, dar nu şi urechile lor, cum sunt cei cu jumătate de normă pe la serviciile

secrete. Spre deosebire de voluntari, informatorii sunt aceia pe care îi luau Securitatea şi alte organe, în mod ascuns, şi-i plăteau”, explică Fărcaş.

Ce-i drept, recunoaşte acesta, şi soţia se teme că va fi numit spion. „Dar nu-i adevărat. Voluntarul e un om cu simţ civic, căruia îi place să vadă totul ca la carte”, subliniază el. În plus, adaugă Fărcaş, „cei care îi acuză pe voluntari n-o vor mai face atunci când vor vedea că s-au rezolvat problemele sesizate, că gunoiul este ridicat la timp şi nu mai dă pe-afară, că vreo rablă de maşină, care bloca locul de mai mulţi ani, acum a dispărut”.

Chiar dacă nu se laudă cu asta, Viorel Fărcaş acceptă că el este acela care a propus reînfiinţarea corpului voluntarilor. „La o întâlnire cu Consiliul Civic al primăriei, l-am întrebat pe primarul Sorin Apostu dacă nu are de gând să reorganizeze sistemul de voluntariat. Şi el a ţinut cont. A spus că are nevoie de oameni şi că voluntarii pot semnala probleme de care inspectorii primăriei nu au timp”, povesteşte bărbatul.

Toţi cei 63 de voluntari ai primăriei au primit legitimaţii şi fac rapoarte de câte ori e ceva de semnalat. „Sus se scrie voluntarul şi strada, telefonul şi semnatura, după care scrii conţinutul”, explică Fărcaş, care precizează că informările îi sunt predate lui „Radu Toma, de la primărie”.

„Am dat deja al doilea raport. Primul

s-a referit la două refugii de autobuz de pe o stradă importantă din Cluj, Moţilor, unde asfaltul e complet denivelat. A doua, despre un program de curăţire a gurilor de canal şi despre trei coşuri de gunoi din faţa magazinului Flora, administrat de soţia lui Iuliu Păcurariu, membru important PDL, care nu ştiu ce reguli de comerţ cunoaşte”, zice el.

Munca de la om la om

Voluntarii primăriei mai au de făcut ceva: sunt trimişi la munca de la om la om. „Era să fim bătuţi la conflictul din Mănăştur, când oamenii s-au opus construirii unui parking. Treaba noastră era să le spunem po ziţia primăriei şi faptul că nu se vor desfiinţa parcurile şi locurile de joacă. Dar noi nu suntem forţe de menţinere a păcii! De la primărie nu a venit nimeni că le-a fost frică. A fost o misiune riscantă”, îşi aminteşte bărbatul.

De altfel, Viorel Fărcaş îi critică pe funcţionarii primăriei: „Acolo se plimbă milioane de domnişoare, câte trei, pe holurile primăriei, se xeroxează mii de topuri de hârtie. Rigiditatea. Asta le-o reproşez. Chestia cu uşile deschise a dispărut. Iar cel care adună notele de la noi, domnul Radu Toma, a mers în concediu la două zile după înfi in ţa rea programului de voluntari”, spune el, cu obidă.

Evenimentul Zilei: Poluare cu petrol, pe Jiu

În această dimineaţă s-a produs

o poluare cu ţiţei, pe râul Amaradia, în zona Dudoviceşti, spre confluenţă cu râul Jiu. Prin propagare, pe râul Jiu, au ajuns irizaţii petroliere pe o lungime de circa un kilometru în aval şi pe o porţiune de 10 metri, de la malul stâng spre larg.

În urma constatărilor efectuate de echipele Administraţiei Naţionale “Apele Române”- Direcţia Apelor Jiu (DAJ) şi Sistemul de Gospodărire Jiu (SGA Jiu), a rezultat faptul că a fost deschis un ventil, de către persoane rău intenţionate, de la o subtraversare a conductei de transport

produs petrolier Brădeşti-Gherceşti, aparţinând Petrom – Grup Zăcăminte Brădeşti.

Ventilul conductei de produs petrolier a fost închis. Echipa de la Apele Române, împreună cu Petrom, au intervenit prin montarea a patru baraje succesive la cca 50 m distanţă între ele pe râul Amaradia şi la confluenţă cu râul Jiu, împrăştiindu-se material care absoarbe reziduriile petroliere.

S-au mai montat şi pe râul Amaradia doua baraje absorbante, dar în prezent pe Jiu curg pete discontinuue cu lăţimi variabile între 10 şi 40 metri pe lângă malul stâng. Sursa de poluare a fost stopată, dar terenul din jurul conductei a fost acoperit cu produs petrolier pe o suprafaţă de 30 mp.

Conform informaţiilor celor de la Apele Române, în cursul de apă nu mai ajung produse petroliere, deşi existp produs petrolier, în păpurişul de pe maluri, care va fi îndepărtat cu substanţe specifice. În zona de teren afectată se va acţiona pentru toaletarea zonei, acţiunea urmând a fi realizată de personalul de la Petrom Brădeşti.

Evenimentul Zilei: Inundaţii în Maramureş

Rupere de nori noaptea trecută în Maramureş. Peste o sută de gospodării din Rona de Sus, judeţul Maramureş, au fost inundate, în azi-noapte, după ce pârâul Ronişoara a ieşit din albie, ca urmare a unei ruperi de nori care a afectat comuna maramureşeană, potrivit Mediafax.

Purtătorul de cuvânt al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Maramureş, Dan Bucă, a declarat că apa a intrat în curţi şi în subsolorile caselor

, dar a fost afectat şi un atelier de tâmplărie, precum şi mai multe anexe gospodăreşti.

“În cursul nopţii, prefectul Sandu Pocol s-a deplasat în localităţile Rona de Sus şi Rona de Jos pentru a coordona activităţile de intervenţie în sprijinul populaţiei afectate de revărsarea apelor”, a spus Dan Bucă.

În zonă, au intervenit pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Maramureş, care au acţionat pentru evacuarea apei din gospodăriile afectate, dar şi pentru curăţarea carosabilului de aluviuni şi resturi vegetale.

Oamenii au povestit că s-au trezit brusc cu apa în curţi.

Evenimentul Zilei: Bătaie pe pacienţi la Spitalul Argeş

Zeci de pacienţi cu insuficienţă renală care se tratau în Spitalul Judeţean Argeş au fost „deturnaţi” de către un medic

la o clinică privată.

Centrul de Dializă, din cadrul Spitalului Judeţean Argeş, este scena unui scandal de proporţii după ce majoritatea pacienţilor au semnat adeziuni pentru a se trata într- o clinică privată. Fosta şefă a centrului, doctoriţa Valen tina Georgescu, este acuzată că a „deturnat” 80 dintre cei 120 de pacienţi care beneficiau de dializă în spitalul argeşean, transferându-i la o clinică privată, unde lucrează inclusiv fiul acesteia şi unde este acuzată că s-a transferat şi ea.

În joc sunt banii obţinuţi de la casa de asigurări pentru bolnavii care fac dializă, care vor trece în urma reorientării pacienţilor de la spital la centrul privat. Pentru anul 2009, reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au anunţat că fondurile alocate pentru dializă vor creşte cu peste 40 la sută, ajungând la 592 milioane de lei, acesta fiind unul dintre puţinele domenii unde se alocă mai mulţi bani

.

Miza: 800.000 de lei lunar de la asigurări

Până în urmă cu câteva luni, la Centrul de Dializă din spitalul argeşean erau trataţi 120 de bolnavi de insuficienţă renală şi 30 de bolnavi care efectuau dializă peritoneală. Lunar, Casa Judeţeană de Sănătate Argeş plătea, pentru tratamentul

acestor pacienţi, aproximativ 800.000 de lei. În anul 1996, s-a încheiat primul contract între Centrul de Dializă şi firma Fresenius, prin care aceasta din urmă se obliga să livreze echipament

şi consumabile, necesare bolnavilor de insuficienţă renală.

După ce externalizarea centrului de dializă a eşuat, Fresenius a amenajat o clinică particulară pentru dializă. Şefa Centrului de Dializă, Valentina Georgescu, este acu

zată că i-a pus pe bolnavi să semneze adeziuni prin care optează pentru clinica parti culară. „Ceea ce a făcut doctoriţa Geor gescu contravine normelor de conduită morală, dar şi legilor. Ca şefă de secţie, plătită de Spitalul Judeţean, şi încă cu o normă şi jumătate, ea nu trebuia să reprezinte interesele unei clinici private. Practic, ea a fost plătită de spital pentru a-i falimenta secţia”, ne-a declarat asistentul Marius Segăr ceanu, liderul Sanitas de la Centrul de Dializă.

Ioana Tutunaru, unul dintre pacienţii care beneficiază de hemodializă la centrul Spitalului Judeţean, ne-a declarat că, în urmă cu câteva săptămâni, doctoriţa Valentina Georgescu a sfătuit-o să semneze o adeziune prin care să fie transferată la clinica particulară nou-înfiinţată. „Îmi spunea că, dacă nu merg la clinica aia, o să mor aici, pentru că vor pleca toţi doctorii. Mulţi bolnavi s-au speriat şi s-au dus la ea”, ne-a declarat pacienta. Cadrele medicale de la Centrul de Dializă susţin că, pe 2 martie 2009, doctoriţa Valentina Georgescu a demisionat, împreună cu trei asistente, transferându-se la clinica Fresenius.

Doctoriţa acuzată: „Pacientul e liber să aleagă!”

Valentina Georgescu susţine că, din punct de vedere moral, nu are ce să-şi reproşeze. „Eu lucrez de 12 ani la acea secţie şi niciodată nu am obligat pe cineva să se transfere la clinica noastră. Acum, pentru prima dată, pacientul e liber să aleagă”, ne-a declarat Valentina Georgescu.

REACŢIA CLINICII PRIVATE

„Nu dorim şi nu putem să constrângem pacienţii”

Reprezentaţii firmei private implicate în acest caz, Fresenius Nephrocare România, susţin că nu doresc şi nu pot să constrângă în niciun fel pacienţii să fie trataţi într-una dintre clinicile sale. „Standardele etice şi de calitate ale Fresenius sunt un reper nu numai în România, ci şi în întreaga lume, fiind cea mai importantă corporaţie la nivel mondial care dezvoltă clinici de servicii de dializă.

Având în vedere că tratamentul de dializă este decontat în egală măsură pentru centrele private sau publice de către CNAS, fiecare pacient îşi poate exprima opţiunea să fie tratat în centrul care răspunde cel mai bine nevoilor şi aşteptărilor sale”, afirmă Cosmin Bordea, Director de Operaţiuni la Fresenius.

Evenimentul Zilei: Bijuterii nemarcate, confiscate la Tulcea

Poliţiştii de la Biroul de Investigare a Fraudelor din Tulcea, au confiscat în cursul zilei de luni bijuterii în cantitate totală de 214,32 g aur şi 89,8 g argint, în valoare de 20.000 de lei, de la două societăţi de profil din municipiu.

Bijuteriile oferite spre vânzare nu aveau nici un fel de marcaj care să indice calitatea, iar o parte dintre ele purtau numele unor mărci internaţionale cunoscute şi erau vândute fără drept.

Bunurile au fost ridicate în vederea confiscării şi în cauză s-au întocmit acte premergătoare cercetării penale.

Evenimentul Zilei: Dramă la Arad

Tragedie într-o familie din Arad, după ce o viroză care a debutat cu simptome obişnuite a ucis, astăzi, o fetiţă de 13 ani, singurul copil la părinţi.

Deocamdată nimeni nu ştie ce s-a întâmplat şi toată lumea aşteaptă rezultatele autopsiei medico-legale care vor fi făcute publice mâine.

Fetiţa de 13 ani era în clasa a 6-a la şcoala din localitatea Dorobanţi. A avut o infecţie respiratorie, urmată de o complicaţie încă neidentificată. Tânăra a fost dusă la dispensarul medical din localitate, unde a primit tratament, dar a doua zi s-a simţit şi mai rău. Bronşita a evoluat în câteva ore, într-o boală infecţioasă care i-a provocat o hemoragie internă. Fata a leşinat în braţele mamei şi a ajuns din nou la dispensarul medical în stare critică, unde a şi decedat. Medicii de la dispensar şi ambulanţa sosită la faţa locului nu au mai putut face nimic. Medicii de pe ambulanţă s-au chinuit minute în şir să o resusciteze. Fără niciun efect însă, iar doctorii spun că fata avea mult sânge în plămâni.

Toată lumea aşteaptă acum rezultatele autopsiei care ar trebui să elucideze misterioasa moarte a fetei, care era un copil sănătos. Totuşi medicii spun că sursa infecţiei ar putea fi de la plămâni, din cauza unor varice esofagiene, sau o gripă toxică.

Acum, localnicii se tem de ce e mai rău şi îşi fac probleme ca nu cumva în localitatea lor să existe un virus mortal, mai ales că şi alţi 6 copii din aceeaşi clasă au viroze şi stau acasă. Elevii au venit azi la şcoală pentru a-şi plânge colega şi a aprinde o lumânare în memoria ei.

Evenimentul Zilei: BACĂU: Nepotism la Poştă

Cei doi copii ai Olguţei Cocrea, consilierul directorului general al companiei Poşta Română, ocupă funcţii de conducere la diverse oficii poştale din judeţ.

Mai multe rude ale fostei deputate PRM Olguţa Cocrea, în prezent consilier al directorului general al Companiei Naţionale Poşta Română, ocupă diferite funcţii de conducere la diverse oficii poştale din judeţul Bacău.

Fiica sa, Alina Cocrea, este de aproape un an inspector de exploatare şi responsabil de grupă operativă în cadrul Direc ţiei Regionale de Poştă Bacău. Alina Cocrea ocupă postul respectiv printr-o de ro gare de la Bucureşti, deoarece abia anul acesta îşi va finaliza studiile universitare.

În octombrie 2008, fiul consilierei, George Claudiu Cocrea, a fost numit şef al Centrului de Tranzit Regional Bacău de însuşi directorul general al Poştei Române. „Postul s-a vacantat şi pe acea funcţie a venit fiul doamnei Cocrea. Numirea a fost făcută de către Dan Mihai Toader, la acea vreme director general al Companiei Naţionale. Nu ştiu care a fost criteriul de ocupare a postului. Habar nu am dacă a dat examen sau nu”, susţine Simona Miron, directoare a Direcţiei Regionale de Poştă Bacău.

Decizii luate la Bucureşti

Tot într-o funcţie de conducere a fost numită şi Andreea Chiriac, viitoarea noră a Olguţei Cocrea, ea ocupând postul de inspector de exploatare în cadrul Inspectoratului de Control Regional Bacău. „Şi acest post a fost ocupat tot prin numire de la Bucureşti. Nici ea nu este salariatul direcţiei noastre, ci al companiei mari. Cei de la Bucureşti şi-au recrutat personalul în funcţie de criteriile lor. Nici în acest caz nu ştiu dacă pentru ocuparea funcţiei a dat examen sau nu”, afirmă directoarea regională, Simona Miron.

De altfel, se pare că ar mai exista şi alte rude ale consilierei Olguţa Cocrea angajate în cadrul Direcţiei Regionale de Poştă Bacău. „Nu ştiu exact câţi sunt, dar cu siguranţă mai sunt câţiva nepoţi şi verişori ai doamnei Cocrea care lucrează pe la noi, mai ales la «Tranzit». Dacă ai pe cineva în funcţie, e uşor să pătrunzi în acest sistem, la noi se scot mereu posturi la concurs. Dacă ai făcut Liceul de Telecomunicaţii şi mai ai pe cineva în funcţie de conducere prin poştă, atunci ajungi rapid în vârf”, consideră Simona Miron.

„Sunt copiii mei, normal că lucrează la poştă”

În replică, Olguţa Cocrea recunoaşte că mai mulţi membri ai familiei sale ocupă funcţii-cheie în cadrul direcţiei regionale, dar nu consideră că la mijloc ar fi vorba de nepotism. „Suntem o ţară democrată. Fiecare are dreptul să lucreze acolo unde vrea şi unde îi place. Dacă sunt copiii mei, normal că lucrează la poştă. Doar eu i-am crescut şi i-am format. De la mine au învăţat meseria asta. Au ocupat posturi vacante, pe care se putea înscrie oricine din ţara asta”, conchide Olguţa Cocrea.

PROFIT

Afaceri cu oficiile poştale din judeţ

Pe de altă parte, soţii Gheorghe şi Olguţa Cocrea sunt asociaţi ai firmei Claudiu&Jimmy Entreprises, cu sediul în comuna Răcăciuni. Societatea respectivă are ca obiect de activitate fabricarea şi distribuirea de hârtie igienică la mai toate oficiile poştale din ţară, mai ales la cele din mediul rural. „Contractul a fost încheiat la nivelul companiei. Ştiu că distribuţia se face în toată ţara, dar cele mai mari vânzări sunt în Bacău, Iaşi, Prahova şi Galaţi”, spune directoarea Simona Miron.

EvenimentulZilei: Aleea fără nume şi fără asfalt de doi ani

O alee din Bucureşti, care are mai mult rol de stradă pentru şoferii grăbiţi ce vor să evite un semafor, stă neasfaltată de doi ani, primăria de sector opintindu-şi avântul într-un aviz al societăţii Apa Nova.

Aleea, care nu are nici măcar un nume, se află în sectorul 2, în spatele blocurilor nr. 53-55 situate pe Şoseaua Pantelimon, nr. 253-254. „Blocurile sunt situate pe Şoseaua Pantelimon, dar intrarea se face prin spate. Normal ar fi ca şi această alee să poarte acelaşi nume“, spune Rodica Degeratu, preşedintele Asociaţiei de locatari a blocului nr. 55.

Femeia mărturiseşte că a şi uitat numărul sesizărilor pe care le-a făcut către primărie şi la care a primit un răspuns, prin 2007, în care i se spunea că aleea este cuprinsă în programul de reabilitare al străzilor, dar că se împiedică de un aviz negativ dat de Apa Nova. A mai trecut un an, şi cum primăria nu a mai făcut nimic, femeia a mers la Apa Nova, să caute un răspuns. A aflat că blocul este alimentat printr-o reţea telescopică ce trebuie schimbată. Primăria spune că, în urma discuţiilor cu instituţia, „a reieşit faptul că au contractat lucrarea de înlocuire a reţelei cu o firmă specializată, dar până în prezent nu au stabilit un program comun de acţiune, datorită faptului că doresc să înceapă mai multe lucrări deodată“.

La rândul ei, Apa Nova spune că a primit avizul dat de primărie pentru reţelele telescopice în luna decembrie 2008 şi că urmează să demareze lucrările.

Aleile din jur arată ceva mai bine, nu din grija primăriei, ci pentru că pe ele stau, cum spun vecinii, nişte consilieri care au reuşit să aducă o basculantă cu asfalt pe care să-l toarne în gropi.

EvenimentulZilei: Criza mută magazinele din centrul Braşovului

Anunţuri de tipul „Ofer spre închiriere spaţiu comercial“ au invadat zona Centrului Vechi din Braşov, considerat nu cu mult timp în urmă zonă „cu vad“ pentru micii afacerişti.

În ultima lună, zeci de patroni de magazine de îmbrăcăminte, baruri, cafenele, saloane de înfrumuseţare ori dealeri de telefoane mobile şi-au relocat afacerile din zona Centrului Vechi. Pe strada Michael Weiss, mai multe spaţii comerciale, în special magazine de îmbrăcăminte, au fost scoase la închiriere.

„Am alte afaceri care merg mai bine, aşa că voi închide magazinul şi voi închiria spaţiul. Însă, dacă acum şase luni puteam închiria spaţiul de 24 de metri pătraţi cu aproximativ 2.000 de euro pe lună, acum sper să pot obţine măcar 1.600 de euro“, spune IonuţFlintoasă, patronul unui magazin.

Tendinţa micilor comercianţi de a se muta din Centrul Vechi este confirmată nu doar de anunţurile de pe geamurile magazinelor, ci şi de specialiştii imobiliari.

„Nu putem spune dacă pleacă din cauza chiriei. În prezent, pentru un spaţiu de 70 de metri pătraţi, chiria e de 2.000 de euro, dar se poate negocia. Însă sunt multe afaceri care se închid sau se mută în altă parte“, explică Andreea Băicean, reprezentantul unei agenţii imobiliare.

„Va apărea tendinţa majorării preţurilor“

Potrivit decanului Facultăţii de Ştiinţe Economice, Gabriel Brătucu, majoritatea comercianţilor din Centrul Vechi vor avea mari probleme deoarece, în contextul deprecierii monedei, chiriile vor fi mai mari, iar clienţii tot mai puţini.

„Dar, în cele din urmă, nu chiriile vor fi problema, ci cifra de afaceri. Va apărea şi tendinţa majorării preţurilor, pentru ca micii afacerişti să-şi protejeze profitul, însă această tendinţă va scădea pe parcurs“, consideră Gabriel Brătucu.

Nici în alte zone ale oraşului afacerile nu merg mai bine, un astfel de exemplu fiind Strada Toamnei. „În acest spaţiu a fost un salon de înfrumuseţare. Iniţial, am vrut să încheiem un contract pe trei ani, însă în cele din urmă am rămas la un an. Am făcut un contract la notar, însă proprietarul afacerii m-a sunat după trei luni să-mi spună că nu-i mai merge. Eu am rămas şi cu plata impozitului pe chirie la fisc, şi cu facturile lui la întreţinere“, se plânge proprietara unui spaţiu comercial de pe Strada Toamnei.

Pentru cei 70 de metri pătraţi pe care îi are de închiriat, a cerut iniţial 1.400 de euro, însă, din cauză că nimeni nu s-a arătat interesat, a scăzut chiria la 1.200. Nici aşa n-a avut mai mare succes, mai spune femeia.

Capital: Proiectul Nabucco, un pas mai aproape de realizare

Presedintele azer Ilham Aliyev a declarat astazi la Budapesta, dupa intalnirea in care s-a discutat despre proiectul Nabucco, ca tara sa ar dori sa participe la proiect, cu conditia sa vanda gaze pe piata europeana. Bineinteles ca este exact ceea ce europenii voiau sa auda: un alt furnizor care sa poata concura Rusia. “Daca nu este vorba despre diversificarea ofertelor, nu veti avea garantia ca veti plati un pret in concordanta cu piata” a precizat Aliyev, facand aluzie la preturile mari practicate de Gazprom.

In prezent, din cantitatea de gaz pe care gigantul rus o exporta, doar in jur de o treime provine din productie interna, restul fiind gazului achizitionat de la alte tari producatoare din Asia Centrala sau chiar de la Azerbaidjan, si vandut la pret mai mare. Cum tarile producatoare nu au in prezent o conducta care sa le lege direct de consumatorii europeni ocolind Rusia, se vad puse in situatia de a fi fortate sa vanda Gazprom. Ilham Aliyev a precizat ca proiectul Nabucco reprezinta o oportunitate pentru tara sa, nu numai ca poate avea acces la noi piete (exceptand Rusia), dar pentru ca va putea sa incaseze mai multi bani pentru gazul pe care il vinde in prezent rusilor. In mare, schema este simpla: in conducta care leaga terminalul Turkmenbasi din Turkmenistan de hub-ul Baumgarten din Austria se pompeaza gaz atat din Turkmenistan si Kazahstan, cat si pe traseu, din Azerbaidjan si Turcia. Ultima tara ar urma sa cumpere gaze de la Iran, iar pe teritoriul sau urmand sa se stranga conductele care mai aduc gaz suplmentar din Irak si Egipt.

Latura financiara a Nabucco este una dintre cele mai importante. In prezent, tarile asiatice vand Rusiei gaz la circa 150 USD/1.000 metri cubi, iar rusii il vand europenilor la valori de 450-550 USD/1.000 metri cubi, pastrand ca profit diferenta. Din 2013, cand conducta va fi gata, producatorii pot sa vanda gaz direct europenilor la un pret mai mare decat cel la care vand in prezent rusilor, iar europenii urmand sa plateasca mai putin decat achita azi pe gazul provenit de la Gazprom. “Bineinteles ca partea financiara este foarte importanta”, a precizat Aliyev. Intr-o miscare de a-si pastra suprematia in piata, ar fi posibil ca Gazprom sa ofere azerilor “preturi europene” pentru gazul lor. Bineinteles ca mutarea ar aduce preturi cu mult mai mari pe piata europeana. “Astazi, problema tranzitului nu este inca rezolvata. Pana cand constructia Nabucco sau orice alta ruta nu va fi gata, nu putem sti cu exactitate ce anume se va intampla”, a mentionat presedintele azer.

Azerbaidjan are zacaminte de circa 2.000 miliarde metri cub de gaz si o productie estimata la 27 miliarde metri cubi in acest an. Constructia gazoductului ar urma sa coste circa 7,9 miliarde euro si va fi gata sa tranziteze gaz in 2013, daca va fi inceputa la anul. Compania care va gestiona proiectul este Nabucco Gas Pipeline International GmbH, al carei CEO eset Reinhard Mitschek. Compania este detinuta de grupurile de profil din tarile pe care le traverseaza: OMV AV (Austria), MOL Nyrt (Ungaria), Transgaz SA (Romania), Bulgargaz EAD (Bulgaria), Botas (Turcia), alaturi de RWE (Germania).

Maine, la a doua zi de summit, vor lua parte la discutii si tarile producatoare, mai exact Kazahstan, Turkmenistan, Irak, Egipt si, bineinteles, Azerbaidjan. Iranul nu a fost invitat, deoarece nu va vinde gaz direct consumatorilor finali, ci Turciei.