Evenimentul Zilei: Grecia a încasat primul cec european
Zece ţări au livrat, ieri, 14,5 miliarde de euro din ajutorul financiar pentru statul elen, la câteva zile după un prim virament făcut de FMI.
Prima tranşă, în valoare de 14,5 miliarde de euro, din împrumutul european de 80 de miliarde de euro pe care Grecia îl va primi eşalonat în următorii trei ani, a fost virată ieri statului elen, cu doar o zi înainte de scadenţa unor obligaţiuni în valoare de 8,5 miliarde de euro emise de Atena. Săptămâna trecută, FMI a deblocat, la rândul său, o primă tranşă de 5,5 miliarde de euro din cele 30 de miliarde aprobate.
Nu la fel de încrezători sunt însă senatorii americani care au aprobat, luni, un amendament menit să blocheze orice asistenţă financiară oferită de FMI, chiar şi cea pentru statul elen, în lipsa unor garanţii privind capacitatea de rambursare a împrumutului.
Demisie din guvern
La Atena, orice scandal financiar declanşat în mediul politic de actualele împrejurări economice dificile pare să fie fatal. Antzela Gherekou, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Turismului, şi-a dat luni demisia după ce un cotidian grec a dezvăluit că soţul său, o cunoscută vedeteă TV, nu şi-a plătit, timp de mai mulţi ani, impozite ajunse acum la o valoare de cinci milioane de euro. Premierul grec, Georgios Papandreou, i-a acceptat demisia.
Turismul grec, în pofida climatului social destul de efervescent, pare la adăpost de trepidaţiile şocului economic. Asociaţia hotelierilor greci apreciază că numărul turiştilor va scădea cu doar zece la sută anul acesta, generând o reducere de 15 procente a veniturilor sectorului turistic naţional.
Evenimentul Zilei: Hodorkovski a intrat în greva foamei
Fostul preşedinte al grupului petrolier Iukos Mihail Hodorkovski a anunţat că intră în greva foamei, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Curţii Supreme din Rusia, relatează AFP.
Hodorkovski, care compare în justiţie încă din 2009 pentru deturnare şi revânzare ilegală de petrol, denunţă faptul că i-a fost prelungită ilegal detenţia provizorie, în pofida modificărilor legislative lansate de preşedintele Dmitri Medvedev.
Amendamentele legislative în cauză prevăd că orice persoană suspectată de comiterea anumitor infracţiuni economice, în special cele pentru care este acuzat Hodorkovski, nu poate fi plasată în detenţie provizorie.
Evenimentul Zilei: Teheranul acceptă un schimb de uraniu contestat în Israel
Acordul în domeniul nuclear încheiat ieri de Iran, Turcia şi Brazilia este denunţat de statul evreu drept un mijloc prin care regimul iranian încearcă să înlăture temporar riscul sancţiunilor.
Relaţiile dintre Ankara şi Ierusalim riscă să se deterioreze şi mai mult după încheierea, ieri, a unui acord între Iran, Turcia şi Brazilia, care prevede operarea pe teritoriul turc a unui schimb de uraniu, o nouă încercare a regimului de la Teheran de a diminua temerile Occidentului privind activităţile sale nucleare.
Potrivit documentului, semnat în prezenţa preşedinţilor iranian Mahmoud Ahmadinejad, a celui brazilian Luiz Inacio Lula da Silva şi a premierului turc Recep Tayyip Erdogan, Iranul urmează să trimită în Turcia 1.200 de kilograme de uraniu slab îmbogăţit (3,5 la sută) şi să primească la schimb, în decurs de un an, 120 de kilograme de combustibil puternic îmbogăţit (20 la sută). Teheranul nu va re nunţa însă la propriul proces de îmbogăţire a ura niului, a anunţat diplomaţia iraniană.
Statul evreu speră ca Naţiunile Unite să adopte un nou set de măsuri mult mai stricte împotriva Iranului în urma refuzului de a-şi sista activitatea nucleară. Documentul semnat ieri ar putea zădărnici, cel puţin pentru o perioadă, lobby-ul intens făcut în acest sens de Israel.
În paralel, Statele Unite, promotorul celui de-al patrulea pachet de sancţiuni, se află pe ultima sută de metri a negocierilor cu membrii Consiliului de Securitate al ONU.
Retorica Ierusalimului cuprinde şi trimiteri la un eventual atac aerian asupra centrelor nucleare iraniene. Nu mai târziu de săptămâna trecută, vicepremierul israelian, Moshe Ya’alon, a avertizat că statul evreu dispune de capacitatea tehnico-militară de a ataca Iranul.
Deşi preşedinţia braziliană a calficat acordul drept o „victorie a diplomaţiei”, oficialii occidentali nu s-au lăsat impresionaţi. „Poziţia noastră nu s-a schimbat: suntem în continuare foarte preocupaţi de programul nuclear iranian”, a declarat preşedintele UE, Herman Van Rompuy.
„Iranienii au mai făcut astfel de scene în trecut pentru a reduce tensiunea şi riscul de sancţiuni, iar apoi au uitat să mai treacă la fapte.“,
OFICIAL ISRAELIAN
Evenimentul Zilei: Marea Britanie: Cei doi fraţi din marea politică
Ed şi David Miliband s-au înscris în cursa pentru conducerea Partidului Laburist din Marea Britanie, promiţând să scoată fosta formaţiune de guvernământ din era Blair-Brown.
Fraţii David şi Ed Miliband, foşti miniştri în guvernul britanic, îşi vor disputa funcţia de preşedinte al Partidului Laburist, rămasă vacantă după demisia recentă a lui Gordon Brown. Primul înscris în cursă a fost David, fostul şef al diplomaţiei de la Londra, creditat cu cele mai mari şanse. Acesta şi-a anunţat miercuri intenţia de a prelua frâiele partidului care, până săptămâna trecută, a condus Marea Britanie timp de 13 ani.
Învins în alegerile legislative din 6 mai, Gordon Brown şi-a dat demisia, marţea trecută, atât din funcţia de premier, cât şi din cea de lider al formaţiunii laburiste. Conducerea interimară este asigurată de Harriet Harman, vicepreşedinte al Partidului Laburist. „Mesajul meu către cetăţenii britanici este că vom învăţa din greşeli şi că vom împărtăşi din nou valorile lor”, a subliniat Ed, fratele mai mic.
El a subliniat, de asemenea, că va încerca să unească partidul şi să-l scoată din „era Blair- Brown”. Ed Balls, fost ministru al educaţiei, Andy Burnham, care a deţinut portofoliul Sănătăţii, şi John Cruddas, deputat laburist, şi-au anunţat intenţia de a se înscrie în cursa pentru şefia partidului.
Lideri în familie
David şi Ed Miliband sunt singurii fraţi care au deţinut simultan, în politica britanică postbelică, portofolii în executivul de la Londra. Lista fraţilor implicaţi în viaţa politică îi mai cuprinde pe John, Robert şi Edward Kennedy, Jaroslaw şi Lech Kaczynski, foştii lideri de la Varşovia care au condus simultan ţara din funcţiile de premier şi, respectiv, preşedinte în perioada iulie 2006-noiembrie 2007.
Cei mai cunoscuţi fraţi din politica românească sunt Ludovic şi Leonard Orban, fost lider liberal şi, respectiv, comisar european pentru Multilingvism.
Evenimentul Zilei: Manifestaţie pentru unitatea Belgiei
În jur de 2.300 de persoane au manifestat astăzi pe străzile din Bruxelles pentru unitatea Belgiei, în plină criză politică din cauza conflictului lingvistic ce îi opune pe flamanzi şi pe valoni, relatează AFP.
„Pentru Belgia!”, au scandat ei, defilând în spatele unei pancarte pe care erau scrise cele trei limbi oficiale ale statului (olandeza, franceza, germana) şi mesajul „Da, vrem să trăim împreună”.
Oamenii au fluturat drapele ale Belgiei şi au afişat pancarte pe care scria „Fără fascism regional”. Unii dintre ei au distribuit autocolante cu mesajul „Nu te atinge de ţara mea”.
O manifestaţie similară a avut loc şi în 2007, când s-au strâns 35.000 de oameni pentru a susţine unitatea Belgiei.
Parlamentul belgian s-a dizolvat la data de 6 mai, iar pe 13 iunie vor avea loc alegeri legislative, la finalul cărora flamanzii şi francofonii îşi vor renegocia condiţiile colaborării politice.
Aceste alegeri legislative anticipate decurg din criza politică declanşată de demisia guvernului la data de 22 aprilie, după plecarea din coaliţia de guvernare a unui partid flamand.
Sondajele de opinie par să indice o creştere în popularitate a partidelor flamande radicale.
Evenimentul Zilei: Maşină suspectă, la New York
Poliţia din metropola americană este din nou pe jar, la două săptămâni de la atentatul eşuat cu maşină capcană din Times Square.
Azi-noapte, o maşină suspectă abandonată a fost depistată în centrul New York-ului, în apropiere de Union Square, o zonă foarte aglomerată. La bordul vehiculului erau canistre cu benzină, a anunţat poliţia, potrivit CNN.
Alarmă falsă
Echipe de genişti au fost mobilizate în zonă. Din fericire, nu exista niciun dispozitiv explozibil la bordul maşinii.
Proprietarul le-a spus poliţiştilor că avea canistrele cu benzină pentru că urma să folosească combustibilul la aparatul de tuns iarba.
Suspiciunile au fost şi mai mari, cum pe portbagajul automobilului era lipit un abţibild cu steagul Statelor Unite.
Din preacauţie, compania Con Edison şi-a evacuat sediul de teama unui atentat.
O maşină plină cu explozibil a fost descoperită în piaţa Times Square, din New York, pe doi mai. Tragedia a fost evitată de un vânzător, care a anunţat poliţia.
Evenimentul Zilei: Rusia tânjeşte după sectorul energetic românesc
Noua doctrină de politică externă pe care Moscova o va promova cu scopul de a moderniza statul şi consolida relaţiile economice cu Occidentul cuprinde şi un paragraf dedicat României, potrivit textului publicat pe site-ul ediţiei ruse a revistei „Newsweek”.
Experţii Ministerului de Externe recomandă implicarea tot mai puternică a firmelor ruseşti în domenii strategice ale economiei româneşti, precum cel energetic, în sectoarele metalurgiei feroase şi neferoase, chiar şi prin participarea la procesul de privatizare a întreprinderilor rămase încă în administrarea statului.
Proiecte de interes
Rusia ar trebui, în egală măsură, să îşi consolideze cooperarea cu România în sectorul gazelor, aici fiind incluse şi gazele ruseşti care tranzitează teritoriul ţării noastre, prin construirea şi utilizarea în comun a unor depozite subterane pe teritoriul românesc.
Ultima recomandare care vizează România este cea privind încheierea unui acord asupra proprietăţii intelectuale, care ar trebui să fie suplinit de eforturi comune de soluţionare a problemei legate de producţia în fabricile româneşti a armamentului sub licenţă sovietică. În ceea ce priveşte Bulgaria, documentul recomandă o cooperare mai strânsă în sectorul nuclear.
Evenimentul Zilei: David Cameron, noul premier britanic
După formarea unei coaliţii istorice între conservatori şi liberali democraţi, David Cameron a acceptat invitaţia Reginei Elisabeta a II-a de a forma viitorul guvern în Marea Britanie. Este pentru prima oară în şapte decenii când la putere vine o coaliţie, notează BBC.
Când a ajuns la Downing Street numărul 10, reşedinţa premierilor britanici, David Cameron şi-a anunţat oficial intenţia de a forma guvernul cu liberal-democraţii: “Va fi o muncă dură şi dificilă. O coaliţie pune tot felul de probleme. Însă cred că împreună putem să-i dăm ţării un guvern stabil, eficient şi convenabil, de care are atâta nevoie”.
Spre seară, actualul premier Gordon Brown şi-a anunţat demisia, nu înainte de a-i ura succes noii echipe. A părăsit Downing însoţit de soţie şi copii şi a plecat la Palatul Buckingham ca să-i prezinte demisia Reginei, scrie Euronews.
Gordon Brown a părăsit şi preşedinţia Partidului Laburist şi s-a retras cel puţin pentru moment din viaţa politică. Astfel s-a pus punct celor 13 ani de guvernare laburistă.
Cel mai tânăr premier
La 43 de ani, David Cameron devine cel mai tânăr premier britanic din ultimii 200 de ani, după Lord Liverpool în 1812. Este cu şase luni mai mic faţă de fostul premier Tony Blair în 1997.
Botezat “Tony Blair al dreptei”, David Cameron a promis în timpul campaniei electorale să apere serviciile publice sănătate şi educaţie. Cameron a fost un timp consilierul premierului John Major, apoi director de comunicare la grupul media Carlton.
Cameron, invitat în SUA
Cameron a fost felicitat de partenerii europeni, cancelarul german, Angela Merkel şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Preşedintele american, Barack Obama, a declarat că cele două ţări îşi vor continua “relaţia specială” şi l-a invitat pe Cameron la Washington în această vară.
Noul Parlament va fi inaugurat pe 18 mai, iar viitorul guvern îşi va prezenta programul în cadrul legislativului o săptămână mai târziu.
Cinci zile de tratative
Negocierile dure pentru formarea guvernului britanic intraseră aseară, la cinci zile după alegeri, într-o etapă finală, în care liberal-democraţii, al treilea partid de pe scena politică, tratau în paralel cu conservatorii şi cu laburiştii.
Conservatorii au avut prima şansă, însă singurul pas stabilit clar încă de luni şi programat pentru toamna acestui an era demisia premierului Gordon Brown din fruntea partidului şi, implicit, a unui eventual guvern format de laburişti şi liberal-democraţi. Chiar anunţul dramatic al lui Brown privind demisia, o concesie făcută liberal-democraţilor, schimbase pentru moment soarta negocierilor.
După patru zile de tratative cu conservatorii, gruparea cu cel mai mare număr de parlamentari (306), liberal-democraţii lui Nick Clegg au deschis negocieri şi cu laburiştii. N-au ajuns însă la un acord. Prelungirea tratativelor i-a cam îngrijorat pe analiştii financiari, care avertizează că Marea Britanie, care iese din cea mai gravă recesiune după al Doilea Război Mondial, are nevoie de un guvern stabil pentru a reduce uriaşul deficit bugetar.
Şi presa britanică paria aseară pe acordul între conservatori şi liberal-democraţi, care ar întruni majoritatea în Camera Comunelor. Partidul lui Clegg ar putea obţine posturi guvernamentale şi un referendum pentru schimbarea actualului sistem electoral, care îl dezavantajează.
O coaliţie a liberal-democraţilor cu laburiştii, botezată maliţios „alianţa învinşilor”, se lovea de mai multe probleme, printre care lipsa majorităţii parlamentare şi opoziţia unor oficiali laburişti.
Evenimentul Zilei: Dmitri Medvedev, în vizită în Siria
Dmitri Medvedev a sosit astăzi la Damasc, în prima vizită oficială a unui preşedinte rus în Siria, a anunţat un responsabil din delegaţia rusă, potrivit AFP.
Preşedintele rus, a cărui vizită vizează reînnodarea legăturilor cu fostul aliat al statului sovietic, se va întâlni în această seară cu omologul său sirian, Bachar al-Assad.
Numeroase drapele ale Rusiei au fost arborate pe străzile capitalei siriene pentru a celebra o vizită „de o importanţă excepţională”, potrivit cotidianului guvernamental Techrine.
„Ea exprimă respectul Rusiei faţă de rolul jucat de Siria pentru a păstra stabilitatea regiunii şi susţinerea sa pentru politica Siriei şi a drepturilor sale de a recupera regiunea Golan”, ocupat în prezent de Israel, a mai estimat cotidianul.
Medvedev este însoţit de o delegaţie din care fac parte importanţi oameni de afaceri şi ministrul Energiei Serghei Şmatko.
Evenimentul Zilei: Slovenia caută bani pentru Grecia însângerată
Guvernul de la Ljubljana ia în calcul un împrumut extern pentru a ajuta statul elen, blocat ieri de o grevă generală şi cuprins de violenţe extreme.
În timp ce Grecia este paralizată de greve şi mişcări violente de protest, replica sindicaliştilor la planul drastic de austeritate anunţat recent de guvernul socialist, Slovenia, stat membru al zonei euro, se vede nevoită să împrumute bani şi să-şi rectifice bugetul pentru a putea contribui la planul de asistenţă fianciară a statului elen, în valoare de 110 miliarde de euro pentru următorii trei ani.
Directorul FMI: pericolul de „contaminare” persistă
Într-un interviu acordat publicaţiei franceze „Le Parisien- Aujourd’hui”, directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, a avertizat statele comunitare că trebuie să facă orice pentru a evita „contaminarea” cu criza greacă. Franţa, Germania şi alte mari state europene nu sunt vizate de un risc real în acest sens, a explicat acesta, în timp ce Portugalia, vehiculată recent ca posibilă victimă, se imunizează prin măsuri ferme.
Strauss-Kahn a avertizat Atena că va trece printr-un examen trimestrial şi că, în cazul în care va constata că măsurile anunţate nu sunt implementate, comunitatea internaţională şi-ar putea retrage ajutorul.
Directorul FMI a precizat că înţelege, totuşi, furia grecilor în faţa măsurilor dure de austeritate, dar a subliniat că „situaţia va fi infinit mai dramatică” pentru populaţia elenă dacă nu este dispusă acum să facă aceste sacrificii.
Morţi la Atena
Anunţată în aceeaşi zi cu planul de austeritate, greva generală de ieri a blocat la propriu întreaga Grecie. Manifestaţiile de protest organizate de sindicate au degenerat în violenţe, soldate la Atena cu trei morţi, două femei şi un bărbat. Asta după ce grupurile de anarhişti, care s-au alăturat demonstraţiilor, au încendiat sediul unei bănci, cele trei victime aflându-se în clădirea cuprinsă de flăcări.
Confruntări violente au avut loc şi în faţa sediului parlamentului, între tineri şi agenţii forţelor de ordine. Protestatarii au atacat magazinele cu sticle incendiare, au dat foc unui vehicul al poliţiei şi unei autospeciale aparţinând pompierilor.
Poliţia, care a fost pusă imediat în stare de alertă generală, a ripostat cu gaze lacrimogene. La protestele faţă de măsurile de austeritate au participat aproximativ 30.000 de persoane la Atena şi 20.000 la Salonic.
3 persoane, două femei şi un bărbat, şi-au pierdut viaţa ieri, la Atena, în timpul protestelor
