Şi se mai continuă un trend – Hathaway şi Franco nu vor prezenta o simplă gală de decernare a premiilor ci vor fi personajele unui adevărat spectacol. Vor cânta, vor dansa şi vor spune poante, foarte multe poante ca într-un varieté ameţitor. E iarăşi o schimbare faţă de anii din urmă, când gazda ţinea un gen de “one man show”. “Ceea ce ştim sigur este că ambii au un simţ al umorului foarte dezvoltat şi un har special pentru comedie”, este declaraţia plină de încredere a lui Don Mischer, unul dintre cei doi producători ai Galei de la Kodak Theater.

Atât Anne Hathaway cât şi James Franco s-au dovedit capabili să joace la fel de bine în comedii şi în drame. Amândoi au nominalizări la Oscar, Franco fiind onorat chiar anul acesta, pentru rolul din “127 de ore”. Ceea ce n-au făcut până acum, dar se zvoneşte că face parte din scenariul Galei, este să cânte şi deja jurnaliştii de la Hollywood pun accentul pe acest moment.

E un subiect bun de stat la taclale în jurnalele mondene de peste Ocean, pentru că acum doi ani gazda Hugh Jackman a fost pusă să danseze de scenariştii festivităţii şi toată lumea a fost de acord că nu i-a ieşit, că nu i se potrivea. Aceasta, deşi Jackman a făcut şi music-hall pe Broadway.

Râdem, glumim, dar nu sărim coarda

În istoria Oscarurilor, amfitrionii sunt personajele cele mai expuse criticilor, carnea de tun pentru cronicile de după Gală. Dacă Johnny Carson, constantul prezentator din anii ’60, este considerat cel mai distins şi mai elegant maestru de ceremonii din toată istoria premiilor, Cel mai mare dezastru l-a reprezentat, surprinzător, David Letterman, a cărui poantă repetată obsesiv a făcut-o pe Oprah să boicoteze Oscarul timp de 10 ani.

Iar cel mai nereuşit experiment e considerat apelarea la mucalitul actor de comedie Chris Rock, gomoşii membri ai Academiei dorindu-şi, în 2005, o ediţie mai non-conformistă. Dar Chris a întins atât de mult coarda, subminând pe faţă imaginea industriei americane de film (printre altele a susţinut că majoritatea celor prezenţi în sală nu văzuseră filmele nominalizate), încât a scandalizat pe toată lumea, fiind expulzat după o singură Gală.

Un alt proscris a fost Chevy Chase, care şi-a început speech-ul din 1988 cu expresia “Bună seara, prefăcuţilor!” şi care a continuat toată festivitatea să facă, ostentativ, notă discordantă de co-prezentatorii Goldie Hawn şi Paul Hogan. Seria gafelor sau a poantelor ce au sărit calul este interminabilă, însă e ceea ce îşi doresc de fapt membrii Academiei.

Ellen DeGeneres, de exemplu, a fost de trei ori gazda Oscarurilor, în anii ’90, dar stilul ei blând, aproape rustic, i-a plictisit până la urmă pe organizatori. Să fii gazda Oscarurilor e un joc periculos: toţi vor o seară condimentată dar trebuie să ai un simţ special ca să ştii unde să te opreşti.

Nominalizări Oscar 2011

Cel mai bun film:

• “The King’s Speech”, de Tom Hooper,
• “127 Hours”, de Danny Boyle,
• “Black Swan”, de Darren Aronofsky,
• “The Fighter”, de David O. Russell,
• “Începutul/ Inception”,de Christopher Nolan,
• “The Kids Are All Right”,de Lisa Cholodenko,
• “Reţeaua de socializare/ The SocialNetwork”, de David Fincher,
• “Povestea jucăriilor 3/ Toy Story 3″,de Lee Unkrich,
• “Adevăratul curaj/ True Grit”, de Ethan şi Joel Coen,
• “Winter’s Bone”, de Debra Granik

Cea mai bună actriţă în rol principal:

• Anette Benning (”The Kids are Allright”),
• Natalie Portman (”Black Swan”),
• Nicole Kidman (”Rabbit Hole”),
• Michelle Williams (”Blue Valentine”),
• Jennifer Lawrence (”Winter’s Bone”)

Cel mai bun actor în rol principal:

• Jesse Eisenberg (”The Social Network”)
• Javier Bardem (”Biutiful”)
• Jeff Bridges ( “True Grit”)
• Colin Firth (”The King’s Speech”),
• James Franco (”127 Hours”)

Cel mai bun regizor:

• David Fincher (”Reţeaua de socializare/The Social Network”),
• Darren Aronofsky (”Black Swan”),
• Tom Hooper (”Discursul regelui/The King’s Speech”),
• David O. Russell (”The Fighter”)
• Ethan şi Joel Coen (Adevăratul curaj/True Grit)

Cel mai bun actor în rol secundar:

• Christian Bale ( “The Fighter”)
• John Hawkes (”Winter’s Bone”)
• Jeremy Renner (”The Town”)
• Mark Ruffalo (”The Kids Are All Right”)
• Geoffrey Rush (”The King’s Speech”)

Cea mai bună actriţă în rol secundar:

• Amy Adams (”The Fighter”)
• Helena Bonham Carter (”The King’s Speech”)
• Melissa Leo (”The Fighter”)
• Hailee Steinfeld (”True Grit” )
• Jacki Weaver (”Animal Kingdom”)

Echipele de medici militari şi membri ai rabinatului armatei au încheiat ieri identificarea cadavrelor celor şase israelieni, iar armata le-a transmis familiilor o confirmare oficială cu privire la moartea acestora.

Ieri dimineaţa, echipele medicale au avut dificultăţi în identificarea corpurilor neînsufleţite ale militarilor din cauza unor probleme de logistică legate de transferul cadavrelor între baza militară şi spitale.

Unele cadavre au fost ridicate de la faţa locului de militarii români înainte de sosirea echipelor israeliene, ceea ce a făcut procesul de identificare mai dificil.

Totodată, purtătorul de cuvânt al unităţii a anunţat joi că trei dintre victime au fost promovate postmortem.

Antrenamentele israelienulor în afara ţării continuă

Patru dintre cele opt elicoptere militare Sikorsky CH-53 Sea Stallion, cunoscute sub denumirea de Yasour, care au participat la exerciţiul Blue Sky din România au plecat ieri-dimineaţa spre Israel.

Surse militare au declarat pentru Jerusalem Post că armata israeliană nu intenţionează să îşi modifice planurile de antrenament în străinătate, continuând să trimită aeronave pentru exerciţii comune cu aliaţii, notează aceeaşi sursă.

“Aceste exerciţii de antrenament sunt cruciale pentru pregătirea forţelor aeriene pentru diverse provocări”, a declarat un ofiţer. “Nu există motive să le oprim din cauza accidentului tragic din România”, a adăugat el. Participarea la exerciţii ale echipelor unităţii de elită 669 ar putea fi extinsă pe viitor.

Opoziţia de stânga, dar şi presa franceză aştepta însă astăzi cu nerăbdare explicaţiile şefului statului în contextul scandalului în care este implicat ministrul Muncii, Eric Woerth. Acesta este acuzat că ar fi intervenit, în perioada când era ministru al Bugetului, în favoarea moştenitoarei imperiului L’Oreal, Liliane Bettencourt, pentru a o ajuta să evite achitarea unor impozite statului francez.

Un serviciu pe care Woerth i l-ar fi făcut acesteia după ce miliardara donase 150.000 de euro pentru a sprijini campania electorală a lui Sarkozy înaintea prezidenţialelor din 2007, după cum susţine o fostă contabilă a femeii de afaceri.

Guvernul speră însă ca scandalul, care a declanşat cea mai gravă criză politică din ultimii trei ani, să ia sfârşit după publicarea, astăzi, de către corpul de control al Ministerului de Finanţe al unui raport care concluzionează că ministrul francez al Muncii “nu a intervenit” în dosarul fiscal al miliardarei. Opoziţia a pus însă la îndoială validitatea acestui raport.

Sarkozy urma, în intervenţia sa publică, să susţină şi nepopulara reformă a sistemului de pensii prin care vârsta de pensionare creşte de la 60 la 62 de ani.

Patru soldaţi au fost răniţi, unul dintre ei a fost împuşcat.

Mai mulţi pasageri şi-au pierdut viaţa. Bilanţul victimelor este contradictoriu. Potrivit televiziunii israelieni, Channel 10 cel puţin 16 persoane au fost ucise, iar numărul morţilor ar putea fi mult mai mare.

Cele şase nave care făceau parte din flotilă au părăsit Cipru duminică şi urmau să ajungă astăzi în Gaza.

Israelul avertizase că nu va permite convoiului să treacă spre teritoriul palestinian.

Reacţii dure

Două dintre nave erau sub pavilion turcesc, aşa că autorităţile de la Ankara a anunţat Israelul că intervenţia ar putea duce la “consecinţe ireparabile” în relaţiile dintre cele două ţări.

“Condamnăm ferm aceste practici inumane ale Israelului. Este un incident lamentabil care s-a întâmplat în largul mării şi care constituie clar o violare a legislaţiei internaţionale, ce ar putea duce la consecinţe ireparabile pentru relaţiile bilaterale”, a declarat ministrul turc al afacerilor externe citat de Le Point.

Şi Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a reacţionat: “Le cerem tuturor arabilor şi musulmanilor să protesteze în faţa ambasadelor israeliene din lumea întreagă”, a declarat purtătorul de cuvânt al mişcării din Gaza, Sami Abou Zouhri.

Grecia şi Spania, care exercită preşedinţia rotativă a UE, i-au convocat pe ambasadorii israelieni ca să le ceară explicaţii în legătură cu asaltul.

Liga Arabă va organiza mâine o reuniune extraordinară pentru a decide ce măsuri se impun în acest caz.

Israelul şi Egiptul au impus o blocadă în Fâşia Gaza după ce islamiştii Hamas au preluat controlul prin forţă a teritoriului în iunie 2007. Israelienii au vrut să împiedice astfel ca Hamas să-şi refacă arsenalul.

Interdicţia de a importa materiale de construcţie i-a împiedicat pe locuitorii din Gaza să-şi repare locuinţele avariate în timpul ofensivei israeliene în acest teritoriu în iarna 2008-2009.

Declaraţia lui Cojocaru, prima care detaliază recomandările din Raportul Final al Comisiei, a fost făcută ieri la Chişinău, în cadrul conferinţei internaţionale “Democraţie după totalitarism: lecţii învăţate după 20 de ani”.

“Simbolul secera şi ciocanul a fost compromis iremediabil”, a indicat Cojocaru, sugerând că va solicita scoaterea acestuia în afara legii. În ordinea lucrurilor, Raportul Final va face o serie de recomandări preşedintelui interimar de la Chişinău, Mihai Ghimpu, iar acesta le va înainta forului legislativ suprem. Dacă Parlamentul optează cu majoritate de voturi, interzicerea simbolurilor comuniste poate deveni realitate.

“Comuniştii moldoveni, în frunte cu Voronin, vor rămâne fără seceră şi ciocan”, avertiza la finele săptămânii trecute şi Mihai Ghimpu, stârnind o controversă care va tulbura dezbaterea publică de peste Prut în următoarele săptămâni.

Comuniștii nu-și pot imagina viitorul fără seceră și ciocan

Declaraţia de ieri a lui Gheorghe Cojocaru a fost urmată de o avalanşă de reacţii din partea Partidului Comuniştilor. Deputatul PCRM şi fostul consilier de taină al lui Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk, a jucat în postura vârfului de lance.

“Din start am ştiut că scopul principal al Comisiei Ghimpu nu a fost evidenţierea unui adevăr istoric, ci crearea fundamentelor ideologice pentru represiuni, îndreptate împotriva Partidului Comuniştilor din Republica Moldova “, a declarat Tkaciuk, conform agenţiei Omega.

“Cei mai radicali luptători cu comunismul şi simbolurile sale au fost şi sunt lacheii lipsiţi de principii din perioada sovietică. Întotdeauna, anticomuniştii cei mai radicali şi înrăiţi sunt, de obicei, fasciştii vădiţi sau mascaţi. De aceea, în Moldova de astăzi, principala problemă politică nu se rezumă la ce vor face comuniştii în urma deciziilor Comisiei Ghimpu, ci problema constă în ce va face societatea moldavă în condiţiile guvernării regimului neonazist Ghimpu “, şi-a încheiat tirul Tkaciuk.

Mai mult, juristul PCRM Sergiu Sârbu a anunţat că eventuala interzicere în Moldova a simbolului „secera şi ciocanul” va fi atacată la toate instanţele de judecată posibile „deoarece este un precedent foarte periculos, care nu s-a mai întâlnit nicăieri”.

ȘAH POLITIC

Ghimpu joacă totul pe pionul anticomunist

La începutul lui aprilie 2010, Igor Cașu, vicepreşedintele Comisiei Cojocaru, susţinea într-un interviu pentru Evenimentul zilei că “simbolurile comuniste ar trebui interzise. Atât simbolistica folosită de PCRM, cât şi monumentele din spaţiul public. Într-adevăr, în multe sate sau oraşe există în continuare monumente ale lui Lenin, ale comsomoliştilor. Or nu putem să mergem în Europa cu aceste simboluri”.

Pe de altă parte, istoricul recunoştea şi faptul că nu “ar fi cel mai potrivit moment pentru o asemenea decizie în parlament”, motivând astfel: “membrii grupării Ţurcanu-Stepaniuc, care au părăsit de curând PCRM şi vor acum să-şi creeze o facţiune parlamentară proprie, sunt comunişti convinşi. Ei au protestat împotriva conducerii PCRM, nu a ideologiei acestui partid. Dar problema se pune la nivelul Alianţei de Integrare Europeană: e suficient să nu vină un deputat la şedinţa Parlamentului şi nu există cvorum!”.

Scepticismul experţilor pare să nu-l fi atins însă şi pe Mihai Ghimpu, preşedintele interimar declarând ieri că va semna decretul de dizolvare a Parlamentului doar după ce Raportul Final al Comisiei Cojocaru va fi prezentat. Pe 16 iunie 2010 expiră termenul de un an de zile de la ultima dizolvare a legislativului moldovean, dată după care Mihai Ghimpu trebuie să organizeze “în termeni rezonabili” alegerile anticipate.

Refuzul puterii de a stabili, până în prezent, un calendar precis al scrutinului a trezit suspiciunile comuniştilor care au acuzat guvernarea că planifică scoaterea lor în afara legii, folosindu-se de recomandările Comisiei Cojocaru. Acestea vor fi înainte președinției de la Chișinău pe 1 iunie.

Oficialii de la Pretoria, care voiau să-şi doteze armata cu rachete nucleare ca mijloc de disuasiune, au renunţat însă între timp la tratative din cauza costurilor ridicate pe care o astfel de achiziţie le-ar fi implicat.

Israelul, de neclintit

Israelul, care uzează în continuare de aşa-numita „politică a ambiguităţii” în privinţa arsenalului său nuclear, a respins dezvăluirile făcute de jurnalistul american.

Un purtător de cuvânt al preşedinţiei israeliene a calificat informaţiile drept lipsite de fundament şi a subliniat că „nu au avut loc niciodată negocieri” între cele două ţări. Întrebat despre autenticitatea documentelor publicate de ziarul britanic, oficialul israelian a refuzat să comenteze.

“Israelul a încercat să îmi blocheze accesul, motivând că materialul este unul sensibil.“
SASHA POLAKOW, jurnalist american

DOVEZI NEOFICIALE

„Trădătorul” Mordechai Vanunu şi reactorul din deşertul Negev

În 1986, ziarul britanic „The Sunday Times” publica mai multe documente care au dezvăluit lumii un secret bine păzit până atunci: reactorul nuclear construit de statul evreu în deşertul Negev începând cu anul 1958.

Mordechai Vanunu, un tehnician angajat la centrul respectiv şi un militant fervent împotriva armelor de distrugere în masă, trimisese publicaţiei britanice cel puţin 60 de fotografii, făcute cu ajutorul serviciilor franceze în interiorul complexului, care prezentau diferite instalaţii ale centrului de la Dimona.

Vanunu a mai divulgat, fără a avea dovezi în acest sens, că Israelul poseda atunci destul combustibil pentru a produce 150 de bombe nucleare. Acuzat de înaltă trădare, Vanunu a fost capturat la scurt timp de Mosad, care l-a atras într-o cursă în capitala italiană.

A fost condamnat la 18 ani de închisoare, din care 11 i-a petrecut în carceră. Eliberat în 2004, Vanunu a fost supus apoi unor restricţii drastice, precum interdicţia de a mai discuta cu presa străină sau de a părăsi Israelul.

O situaţie similară s-a înregistrat la sfârştirul lunii februarie, când prietena marinarului român declarase că acesta se află în pericol şi solicitase intervenţia urgentă a autorităţilor române. Ea afirma atunci că a primit un telefon de la prietenul ei, care îi spusese că piraţii ameninţă că vor începe să ucidă marinarii luaţi ostatici dacă nu vor primi banii pe care îi cer pentru eliberarea navei.

Navă fără asigurare

La sfârşitul lunii martie, piraţii somalezi cereau trei milioane de dolari răscumpărare pentru eliberarea cargoului libian MV RIM, la bordul căruia se află şi un marinar român, şi ameninţau că îi vor ucide pe membrii echipajului în cazul în care nu primesc suma solicitată, relata AFP.

Proprietate a companiei libiene White Sea Shipping, cargoul MV Rim plecase din România şi nu şi-a anunţat ruta la autorităţile care supraveghează traficul în Oceanul Indian.

Liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, a declarat că nava nu are asigurare şi era dusă la dezmembrat.

Cargoul libian Rim, sub pavilion nord-coreean, a fost capturat în nord-vestul Golfului Aden, la 2 februarie 2010. El s-a îndreptat mai întâi către coasta somaleză a Golfului Aden, lângă LasKorey, unde s-a întâlnit cu forţe din Puntland, existând schimburi de focuri între acestea şi piraţi. Apoi, vasul s-a deplasat pe lângă Cornul Africii, spre Garacad, în Oceanul Indian. La mijlocul lui februarie, Rim navigha între Garacad şi Kulub.

Echipajul navei Rim este format din zece marinari, unul român, iar ceilalţi sirieni.

Karzai caută reconcilierea

Săptămâna trecută, talibanii au avertizat forţele străine prezente pe teritoriul afgan că vor declanşa un nou jihad care va lua diferite forme - asalturi, atentate sinu cigaşe sau comise cu dispozitive explozive improvizate şi chiar asasinate. Prezent săptămâna trecută la Washington, liderul de la Kabul, Hamid Karzai, a făcut lobby pe lângă omologul său american, Barack Obama, în favoarea unei „foi de parcurs” ce vizează reconcilierea cu insurgenţii talibani.

Spre a fi mai convingător, Karzai a dus cu el o strategie detaliată în acest sens care numără 36 de pagini, potrivit „Der Spiegel”. În schimbul predării armelor, liderilor talibani li se oferă posibilitatea de a merge nestingheriţi în exil, iar numele lor vor fi tăiate de pe lista ONU a persoanelor suspectate de legături cu al-Qaida. Militanţii nu vor fi deferiţi justiţiei şi vor fi reintegraţi în societatea afgană graţie unor programe profesionale special create pentru ei.

Washingtonul, care a numărat marţi cel de-al 1.000-lea soldat american ucis pe frontul afgan, preferă să amâne însă negocierile directe cu liderii şi să se concentreze mai degrabă pe integrarea militanţilor şi a şefilor comunităţilor locale. Americanii speră să poată negocia cu eşalonul superior al insurgenţilor de pe poziţii de forţă, în urma ofensivei de amploare pe care o vor demara vara aceasta.

„Talibanii nu vor să revină la putere, ci să negocieze direct cu SUA şi mai vor ca guvernul- marionetă Karzai să plece.“
HAMID GUL, fost şef al spionajului pakistanez