Evenimentul Zilei: Pe ce afaceri mizează milionarii arabi în România

După cumpărarea de participaţii importante în America, Marea Britanie, vestul Europei sau în Asia, investitorii arabi din Golf au în plan o reaşezare masivă în Europa de sud-est şi în nordul Africii.

Peste 5.000 de miliarde de dolari au de investit în afara Golfului, până în 2020, cele şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Oman, Kuweit şi Qatar) potrivit datelor transmise EVZ. Ele îşi doresc consolidarea capitalurilor în zone cu resurse naturale şi construirea un viitor economic în afara regiunii Golfului.

Printre ţările vizate pentru dezvoltarea afacerilor se numără şi România. De altfel, o delegaţie arabă de peste 120 de participanţi, fie investitori, fie reprezentanţi ai autorităţilor, a fost la Bucureşti săptămâna trecută, în cadrul unui forum româno-arab, la care a participat şi preşedintele Traian Băsescu.

“La Bucureşti n-au venit arabi cu averi cu 6 zerouri, în general au venit arabi cu averi de la 8 zerouri în sus. Puneţi în faţa zerourilor ce cifre vreţi şi nu vă speriaţi. Şi mai adăugaţi şi un număr corespunzător de cămile”, spune Bogdan Popovici, preşedintele Forum Invest.

În acest context, şi interesul românilor de a-şi promova proiectele de investiţii a fost extrem de ridicat.

Proiecte de 25 de miliarde de dolari

Astfel, totalul valorii proiectelor prezentate de companiile româneşti este de peste 25,3 miliarde de dolari, din care peste 20 de miliarde de dolari în energie. În plus, domeniile vizate de ambele părţi au mai fost agricultură, infrastructură, turism, IT&C, construcţii, sănătate şi comerţ.

Totuşi, arabii s-au arătat interesaţi în mod deosebit de sectorul agricol. “Agricultura, începând cu producţia de grâu şi terminând cu hrana pentru animale sau producţia de pui şi oi, constituie un target principal pentru ţările din Golf, care vor să-şi asigure securitatea alimentară pe termen lung”, adaugă Bogdan Popovici.

Un nou forum ar putea avea loc în ianuarie 2012, într-una din ţările Golfului.

Evenimentul Zilei: Băsescu, weekend pe litoral

Preşedintele Traian Băsescu a petrecut câteva ore, aseară, cu familia la o terasă de lux din staţiunea Neptun.

Şeful statului a fost însoţit de Ioana, fiica cea mare, iar la plecare a făcut fotografii cu turiştii aflaţi pe terasă.

Ca de fiecare dată, şeful statului a preferat staţiunea Neptun şi terasa la care merge de mai mulţi ani. Preşedintele şi familia sunt cazaţi la vila de protocol.

Prima Doamnă Maria Băsescu se află de mai multe zile la malul mării. Ea a vizitat miercuri Muzeul de Arheologie Callatis din Mangalia. La plecare soţia preşedintelui a cumpărat câteva replici după exponatele mai importante ale instituţiei, dar şi ghidul de prezentare al muzeului, scrie Mediafax.

Evenimentul Zilei: Techirghiol: lacul cu nămolul-minune, tratat ca o baltă

Legenda spune că, pe vremuri, un bătrân turc pe nume Techir, olog şi orb, a ajuns pe malul unui lac alături de măgarul său plin de plăgi. Animalul s-a înţepenit în mâlul lacului şi, deşi Techir a încercat să îl scoată de acolo, măgarul încăpăţânat nu mai voia să plece.

Însă când bătrânul a ieşit din lac, nu i-a venit să creadă: vedea din nou şi putea să umble în voie. Nici îndărătnicul măgar nu a rămas nerăsplătit pentru intuiţia lui: rănile deschise de pe corp i s-au vindecat.

Oamenii locului au auzit despre miraculoasa tămăduire, aşa că tot mai mulţi au venit să se scalde în lac şi să îşi ungă trupurile cu nămolul-minune. Iar lacul a ajuns să poarte numele de Techirghiol (adică „lacul lui Techir”: Techir era numele bătrânului, iar „ghiol” înseamnă „lac” în limba turcă).

Împrejurimile lacului au o înfăţişare sălbatică, plăcută la vedere, mai ales dacă vizitatorul este sătul de statul în oraş: pâlcuri de copaci străbătute de cărări prăfuite, stufăriş des, bolovani ce par din cretă sub lumina soarelui. Sănătatea va avea de câştigat, iar spiritul de aventură va fi pe deplin satisfăcut. Însă o zi petrecută pe malul lacului nu va fi deloc una confortabilă. Şi, pentru că cei mai mulţi turişti de la Techirghiol sunt ajunşi la vârsta a treia, o oarecare amenajare a ţărmurilor nu ar strica.

Scufundarea după comori: căutătorii de nămol

În cea mai mare parte, malul nu este aranjat: aşa-zisa plajă este o fâşie îngustă de un metru lăţime, dintr-un amestec de nisip şi pietriş, cu bolovani sau chiar bucăţi de beton ajunse acolo cine ştie cum. Oamenii fac plajă pe iarbă, printre bălării şi ciulinii viu coloraţi. Mătasea gălbui-verzuie pluteşte unsuroasă la suprafaţa lacului, iar intrarea în apă este plină de pietroaie ce zdrelesc tălpile.

Deşi nu au parte de o şedere comodă pe malul lacului, oamenii vin în continuare la Techirghiol, atraşi de nămolul care tămăduieşte bolile bătrâneţii

Însă turiştii au şi un mare avanataj: aici sunt proprii lor stăpâni şi îşi organizează singuri tratamentul, îmbăierea, masa şi orele de plajă. Dacă nu se duc la solar (zona amenajată), unde intrarea este de cinci lei, nu trebuie să plătească nimic pentru a se bucura de soare şi de apa sărată. Nici nămolul nu costă deoarece bărbaţii care ştiu să înoate se avântă până în larg, de unde îl scot cu piciorul.

La intrarea şi ieşirea din apă, oamenii trebuie să aibă grijă să nu se rănească

Apoi pun halca de nămol pe un pietroi la soare şi încep să şi-l întindă pe tot corpul până când, înveliţi în crusta neagră până la gât, par nişte scafandri eşuaţi pe mal. Oamenii spun că nămolul de la mal nu este bun deoarece e nisipos. În schimb, cel din larg, de la fundul lacului, este untos, numai bun de întins pe corp.

Paula din Constanţa a început să vină la Techirghiol în urmă cu patru-cinci ani. „Prima dată am luat-o ca pe o glumă”, povesteşte ea, dar în timp s-a convins de binefacerile nămolului şi ale apei sărate, aşa că acum petrece în jur de 10-15 zile pe malul lacului, în fiecare an. „Din experienţa pe propria piele am observat că are efecte benefice asupra reumatismului. Vara trecută nu am fost, şi în iarnă am simţit că nu am fost în vară la nămol”, arată Paula.

Constănţeanca are propriul ritual pe care îl urmează la Techirghiol: stă o oră în apă, se usucă, apoi se unge cu nămol. După ce se usucă nămolul, intră iarăşi în apă timp de o oră: „Apoi mă usuc şi plec. Nu abuzez. O procedură din asta pe zi cu nămol şi cu apă e suficientă. Dacă pot să vin o vară 10-15 zile e perfect, nici nu-mi doresc mai mult”.

„Nu mi se pare normal să plăteşti o sumă de bani şi să-ţi rupi picioarele”

Ea este însă nemulţumită de înfăţişarea lacului şi a fâşiei de plajă: „Amenajarea lasă de dorit. Sunt foarte multe pietre şi mătase (în lac-n.r.). Cred că s-ar fi putut face mult mai mult ca să-ţi atragi turiştii. Dar nu se implică nimeni”. A fost şi la solar, o zonă împrejumuită de ziduri, dar a rămas neplăcut impresionată deoarece şi acolo erau pietre în apă: „Nu mi se pare normal să plăteşti o sumă de bani şi să-ţi rupi picioarele”.

În unele zone, plaja este tulburător de murdară, plină de PET-uri, ambalaje, pungi de plastic, anvelope de maşină, resturi alimentare, de pildă felii de pâine rămase de la vreun picnic.

De multe ori oamenii răspund cu rău la binele pe care li-l face nămolul

Nici Elena Borcilă, din Iaşi, nu e mai mulţumită: „Ar fi bine ca primarul de aici să aducă nişte nisip, să fie mai ordonat. Ar face mulţi bani dacă ar face un fel de plajă, dacă n-ar fi pietrele astea”.

Drumuri proaste şi clădiri ce stau să cadă

La solar spune că e mai aranjat, dar nu merită să dea cinci lei pe intrare: „Cu cinci lei iei două pâini”, spune femeia de 70 de ani.

„Am operaţie la coloană de două ori, în acelaşi loc. Am operaţie de fibron, operaţie la genunchi. La 70 de ani ştiţi cum e, vin una după alta”, mai spune ea, dar completează că, dincolo de hibele staţiunii, nămolul de Techirghiol îi prieşte.

Doamna Borcilă a venit alături de o prietenă şi stau împreună la o vilă, unde plătesc 100 de Ron pe noapte pentru o cameră dublă. „E cam piperat, dar are şi condiţii: aer condiţionat, aragaz, frigider. E curat, are curte, flori frumoase şi televizor în foişor”, spune ea. Mâncare şi-au adus de acasă sau o cumpără din magazinele din Techirghiol, unde este mai ieftină: „Noi nu ne ducem să mâncăm la restaurant, nu ne permitem”.

Multe străzi din staţiune sunt proaste, pline de gropi şi de mocirlă, amintind mai degrabă de drumurile de ţară cu adevărate brazde de noroi în care se împotmolesc maşinile. Clădirile vechi suferă şi aici de acelaşi rău ca numeroase altele din România: se dărâmă sub ochii autorităţilor, iar tencuiala lor se desface în straturi, lăsând la vedere zidăria.

Mănăstirea Sfânta Maria, un Balcic între graniţele noastre

În această ambianţă adesea dezolantă, mănăstirea Sfânta Maria este un exemplu de cum poate arăta un loc datorită hărniciei oamenilor.

Neagră ca tăciunele, bătrâna biserică din bârne groase de stejar ocupă mijlocul incintei mănăstireşti. Construită integral din lemn în secolul al XVII-lea de localnicii din satul Maioreşti, judeţul Mureş, biserica are bârnele îmbinate la colţuri în coadă de rândunică sau cu ajutorul unor cuie de lemn.

În anul 1934,  regele Carol al II-lea a mutat-o la Castelul Pelişor de la Sinaia, iar în anul 1951, mai-marii Bisericii Ortodoxe au adus-o la Techirghiol şi au aşezat-o pe un strat de piatră.

Acum, lăcaşul negru ca nămolul din lacul Techirghiol este înconjurat pe trei laturi de clădiri cu porticuri din piatră, galerii cu arcade ondulate şi colonete cioplite în lemn. Peste tot atârnă ghivece şi vase cu flori, iar micile grădini sunt pline de verdeaţă suspendată pe coloanele din piatră ce străjuiesc aleile.

Îmbinarea dintre piatră, lemn şi vegetaţia exuberantă îi aminteşte vizitatorului de Balcic, un alt colţ de lume tihnit din apropierea mării.

În curte veghează Sfântul Pantelimon, cunoscut în credinţa ortodoxă drept patronul medicilor şi „doctor fără de arginţi”. Statuia sa din bronz se înalţă deasupra unui bazin de apă unde oamenii vin pentru a se răcori.

La mănăstire, un pachet ce cuprinde şase nopţi de cazare, mese incluse şi cinci zile de tratament cu trei proceduri pe zi costă 575 de Ron. Aici, turiştii vin pentru a se trata de reumatism, gută, maladii inflamatorii (spondilită şi artrită), afecţiuni posttraumatice, fracturi şi luxaţii sau hernie de disc.

Angela din Bucureşti, de 47 de ani, este pentru prima dată la Techirghiol şi spune că se simte foarte bine: „Se îmbină multe: apa sărată cu nămolul şi liniştea din mănăstire. Se simte grija faţă de om”.

La Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria”, din incinta mănăstirii, pacienţilor li se recomandă diferite proceduri, după ce au fost consultaţi de unul din cei doi medici ai centrului. Ei pot  face electroterapie, magnetoterapie, băi galvanice, băi de nămol cu apă din lacul Techirghiol în concentraţie naturală, băi de plante, de bule, duşuri subacvatice sub presiune.

Potrivit personalului medical, aparatura este în totalitate nouă, iar de câteva luni de zile pacienţii pot face şi kinetoterapie. Capacitatea de cazare este de 150 de locuri.

Scade salinitatea lacului Techirghiol, la fel şi calitatea nămolului

Techirghiol este un liman fluvio-marin, adică un lac format prin bararea gurii de vărsare a unui râu cu aluviuni şi nisip adus de valuri. Apa de mare s-a infiltrat în lacul format în spatele cordonului de nisip, astfel încât concentraţia de săruri a acestuia era foarte mare, de 80-95 g/l, ceea ce a dus la crearea unui strat de nămol cu proprietăţi terapeutice.

Pe de altă parte, în timpul regimului comunist s-a decis cultivarea terenurilor din jurul lacului, iar din cauza irigaţiilor s-au infiltrat ape dulci în Techighiol, ceea ce a determinat scăderea salinităţii, precum şi a calităţii nămolului.

Potrivit unui studiu al Direcţiei Apelor Dobrogea-Litoral, calitatea apei lacului a avut de suferit din cauza defrişărilor, a desţelenirii terenurilor, dar şi a viiturilor recente, din anii 2004-2005, din bazinele hidrografice ale cursurilor Valea Biruinţei şi Valea Urlichioi.

Acum, deşi s-a executat o serie de lucrări pentru a opri accesul apei dulci în lacul Techirghiol, iar sistemele de irigaţii au fost dezafectate, salinitatea apei este de 55-60 de g/l, potrivit analizelor chimice.

Evenimentul Zilei: Vacanţe la preţ redus pentru turiştii de peste 55 de ani

În această perioadă, promoţiile se axează pe Grecia şi România, dar din toamnă în ofertele agenţiilor intră pachete pentru destinaţii din Spania şi Cipru, la patru stele, cu 420 de euro.

Seniorii cheltuiesc mai puţini bani pentru vacanţă. Cei trecuţi de 55 de ani beneficiază de programe speciale pentru acest sezon, atât în ţară, cât şi în străinătate. Unele dintre ele sunt valabile chiar în această perioadă, în timp ce altele se vor desfăşura la toamnă.

“Seniorii pot opta până la 31 octombrie pentru o excursie în Insula Rhodos. La un hotel de trei stele, seniorii plătesc de la 339 de euro/persoană, pentru transport cu avionul şi şapte nopţi de cazare cu all inclusive. Taxele de aeroport sunt 95 euro, iar asigurarea medicală şi cea storno ajung la 40 lei/persoană. Programul e valabil în intervalul iunie-octombrie. În plus, le oferim o cină tradiţională la Restaurant Romeo sau Rustico (meniu grecesc, o băutură şi o cafea inclusă)”, spune Mircea Vladu, de la Prestige Tours.

Evenimentul Zilei: Ipad-ul cu numărul două milioane a fost vândut

Tablet PC-ul lansat de Apple în urmă cu două luni a fost vândut deja în peste două milioane de exemplare, a anunţat astăzi grupul american condus de Steve Jobs.

Tablet PC-ul iPad a fost lansat la 3 aprilie în SUA şi vineri, la distanţă de aproape două luni, pe nouă pieţe externe, respectiv Australia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Spania, Elveţia şi Marea Britanie. Preţul de pornire al aparatului este de 499 de dolari.

În Europa, prin echivalarea dolar-euro acesta ajunge să coste cel puţin 499 de euro.  În România, versiunea de 16 GB a iPad Apple este cea mai mai ieftină, aceasta având un preţ de 2.399 lei.

Evenimentul Zilei: Paula Seling despre rezultatul la Eurovision 2010: “Mai bine de atât nu se putea!”

Paula Seling a ajuns pe Aeroportul Otopeni în jurul orei 16.30. Fanii şi jurnaliştii au aşteptat revenirea în România a delegaţiei care a adus de la Oslo locul al treilea în cadrul competiţiei Eurovision 2010. “Mă simt copleşită şi vă mulţumesc. Nu aveam nicio secundă senzaţia că mi se poate întâmpla şi mie aşa ceva”, a declarat Paula Seling, la scurt timp după ce a ajuns în ţară. Aceasta nu a fost însoţită de Ovi, alături de care a format acest duet de succes.

“Am trecut printr-un carusel în perioada asta. Aici, în ţară, se publicau lucruri cum că piesa este proastă, iar alţii ne cotau drept favoriţi. Am renunţat să mai ascult şi m-am axat numai pe piesa noastră. Sperăm că s-a văzut cât de mult s-a muncit. Prima dată i-am sunat pe părinţii mei. Au fost foarte fericiţi de prestaţia noastră şi mai bine de atât nu cred că se putea.”

Aceasta a precizat că prestaţia de la Eurovision 2010 este o mare oportunitate pentru români, să fie percepuţi într-o lumină pozitivă, în Europa: “Aş vrea din suflet să convingem lumea că România e un pic altfel decât Europa s-a obişnuit. E păcat să creadă că suntem cu toţii aşa cum ei cred”, a mai precizat Paula Seling, pe aeroportul Otopeni.

Întrebată despre avantajul pe care l-a avut Ovi în acest duet, un artist român care locuieşte în Norvegia şi este cunoscut publicului de acolo, interpreta a mai precizat că “a fost un plus că Ovi este cunoscut în Norvegia. Pentru prima dată am primit atâtea puncte de la ei.”

România a ocupat locul trei la concursul Eurovision 2010, de la Oslo. Cu toate că am reuşit acest rezultat, la ediţia din 2011 a Eurovision România va trebui să treacă din nou prin emoţia calificărilor în semifinale, întrucât noi nu contribuim financiar la fondul de desfăşurare al evenimentului.

Eurovision, un concurs imprevizibil

Experienţa Paulei Seling pe scena Eurovisiona făcut-o să declare că “Eurovision este un concurs imprevizibil”. Ceea ce poate explica reuşita tinerei Lena din Germania, despre care previziunile de dinainte de eveniment nu ofereau şanse prea mari la victorie.

Cu toate acestea, marea câştigătoarea a ediţiei din acest an a Eurovisionului, Lena Meyer-Landrut, o tânără de 19 ani, va duce în Germania marele trofeu. Melodia interpretată de Lena a stârnit o adevărată nebunie de Youtube, după aflarea rezultatului.

Locul doi, unei melodii rock

Paula şi Ovi au primit puncte din mai toate ţările Europei. Moldova a fost singura care ne-a dat 12 puncte, dar zestrea României la Eurovision 2010 a fost îmbogăţită de voturile din Portugalia, Spania, Norvegia, Suedia, Marea Britanie şi Cipru.

Pe parcursul prezentării punctajelor date de fiecare ţară în parte, România s-a duelat cu Grecia pentru a intra în primii cinci, însă cu ajutorul moldovenilor de peste Prut am reuşit să avem un avans considerabil. Cele 10 puncte de la Suedezi ne-au adus în Top 3. Această performanţă am atins-o doar în 2005, când am fost reprezentanţi de Luminiţa Anghel şi trupa Sistem.

Interesenat este că învingătoarea de azi-noapte, Lena, se pregătea pentru examenul de bacalaureat când a fost selectată pentru Eurovision 2010. Puştoaica de 19 ani a avut însă o melodie în tiparul Eurovision (ritm şi atitudine puternice) şi, după ce a avut parte de vizualizări-record pe Youtube, a reuşit să se impună şi în finala de aseară. Lena a împlinit 19 ani în plin concurs Eurovision, la 23 mai 2010.

Locul doi al Eurovision 2010 a fost ocupat de turcii de la maNga, cu o melodie cu puternice influenţe rock. Mare favorită înaintea finalei, azera Safura a fost doar pe cinci, între două melodii lente foarte gustate de cei 18.000 de spectatori prezenţi aseară pe Telenor Arena, cele ale reprezentanţilor Danemarcei şi Belgiei.

Eurovision 2010. Top 10. Apasă pe ţară pentru melodie

1. Germania 246 de puncte

2. Turcia (170)

3. România (162)

4. Danemarca (149)

5. Azerbaidjan (145)

6. Belgia (143)

7. Armenia (141)

8. Grecia (140)

9. Georgia (136)

10. Ucraina (108)

Reprezentanta Moldovei, Sunstroke Project & Olia Tira, a obţinut poziţia 22.

- FELICITĂRI PAULA ŞI OVI. România obţine cel mai bun rezultat din istoria participărilor sale la Eurovision. Aceeaşi performanţă a fost reuşită şi în 2005, de Luminiţa Anghel şi Sistem

- Suntem pe locul trei, după un excelent vot din Norvegia (10 puncte). Ovi are cetăţenie norvegiană, iar comunitatea românească este consistentă la Oslo.

- Marea Britanie şi Israel ne-au acordat câte 8 puncte.

- 0 puncte din Belgia şi coborâm pe şase în clasamentul intermediar Eurovision 2010. Britanicii ne dau însă opt puncte. Excelent! Olandezii ne dau cinci puncte. Armenii se caţără pe locul doi. Opt puncte din Israel, unde trăieşte o importantă comunitate românească.

- Ovi este şi norvegian, astfel încât primim 10 puncte de la Oslo. Cipru ne dă opt puncte şi România e pe 5 la Eurovision 2010. 2 puncte din Lituania. Luăm 1 punct şi din Belarus. 4 puncte din Elveţia. Doar 2-3 state nu ne-au dat niciun punct, ceea ce înseamnă că melodia Paulei şi a lui Ovi a plăcut în mai toate statele Europei.

- 0 puncte din Franţa, dar Spania, ţară cu mulţi români, ne dă 10 puncte. Eurovision 2011 va avea parte de multă bere - Germania e departe, pe primul loc. “Mă simt incredibil de bine”, spune Lena, de la înălţimea locului 1. Slovacia ne dă un punct. 0 puncte din Bulgaria. Două puncte peste Bîstroe, din Ucraina. Trei puncte din Letonia şi 5 din Malta.

- Telespectatorii şi juriul azer ne dau şapte puncte şi suntem pe şase. Un rezultat excelent! 4 puncte din Grecia pentru România. Islanda a văzut România prin nor şi ne-a dat cinci puncte. Luptă Germania-Danemarca la Eurovision 2010. Opt puncte din Danemarca pentru România.

- Se pare că Eurovision 2011 va fi în Germania. Până şi ruşii oferă şase puncte Lenei. România ia trei puncte de la Moscova. Un vot interesant: 10 puncte ruseşti pentru Georgia, ţară cu care a fost în război anul trecut. 10 puncte pentru România din Portugalia. Cele mai multe pentru Paula şi Ovi la Eurovision 2010

- 2 puncte pentru România de la Bosnia. Germania e pe primul loc. Finlanda nu contribuie la zestrea ţării noastre la ediţia 2010 a Eurovision. Slovenia ne-a furat participarea la un mondial de fotbal, dar ne dă şapte puncte la Eurovision 2010. Suntem pe locul şapte. Nimic din Estonia.

- Albanezii ne dau 5 puncte şi suntem în primii 10. Turcia ne dă 2 puncte. Zero puncte pentru România, din Croaţia. Polonia ne dă şase puncte la Eurovision 2010, unde votul geo-politic se face simţit

- Vot bun din Irlanda. România ia 7 puncte şi urcă în finala Eurovision 2010. Iarăşi 12 puncte pentru Danemarca. Ar fi o surpriză! Germania dă 12 puncte Belgiei şi 0 României. Melodiile lente se bat pentru primul loc la Eurovision 2010 cu Grecia şi Turcia. Sârbii ne trimit 6 puncte.

- România acordă primele puncte în finala Eurovision 2010. Dăm 8 puncte Turciei, 10 - Moldova, 12 - Danemarca. Danemarca, lidera Eurovision 2010 după votul României

- ÎNCEPE VOTUL. Ţinem pumnii strânşi pentru România, a cărei cea mai bună performanţă la Eurovision este un loc trei.

- Gata şi cu televotingul la Eurovision 2010. În câteva minute, prezentatorii din fiecare ţară vor anunţa rezultatele

- Gata cu cântatul în finala Eurovision 2010. Acum se votează, mai târziu aflăm rezultatele. După ce aţi văzut pe scenă, cine credeţi că merită locul 1?

- Danemarca încheie lista participanţilor în finala Eurovision 2010. Surpriză - Spania cântă din nou. Daniel Diges urcă pe scenă, deşi a cântat în urmă cu o oră, în debutul galei. Spania a cerut reintepretarea melodiei după ce, la prima reprezentaţie, un spectator a ajuns pe scenă

- După o poveste spusă de o frumoasă armeancă, reprezentanta Germaniei, Lena, a avut parte de cele mai vii reacţii ale sălii la Eurovision 2010. Este bine de ştiut că, la această ediţie a Eurovision, rezultatul final va fi decis 50% de telespectatori şi 50% de juriile de specialitate ale ţărilor din concurs

- România în concurs. Să îi ascultăm pe Paula şi Ovi în finala Eurovision … Evoluţie reuşită a artiştilor români. Cel puţin aşa ni s-a părut nouă. Cum vi s-au părut cei doi?

- I-am cunoscut şi pe reprezentanţii Franţei la Eurovision 2010. Melodie simpluţă, şanse mici la un loc în primele 10. Franţa este calificată direct în finală, nu a trecut prin faza semifinalelor

- Au cântat şi turcii, cu melodia lor foarte ritmată, urmaţi de reprezentanta Islandei, considerată drept favorită la locurile 1-6 la Eurovision 2010

- Vă amintim că puteţi vota la numărul de telefon  09000200 + numărul de intrare in concurs al ţării (aveţi ordinea mai jos) sau trimiţând sms cu numărul melodiei, la 1261. Dacă sunteţi din România, nu îi puteţi vota pe Paula Seling şi Ovi în finala Eurovision 2010. Dacă sunteţi însă din diaspora, o puteţi face de cel mult 20 de ori de pe acelaşi număr de telefon. Exemplu: dacă doriţi să votaţi Republica Moldova, sunaţi la 0900020004. Tariful este de 1,19 euro pentru un apel sau sms

- A început finala Eurovision 2010, cu azera Safura. Moldovenii au cântat şi ei, fără trac vizibil. Vecinii noştri au şanse la un loc în primii 15

Eurovision 2010. Finala. Ordinea de intrare în concurs

1. Azerbaidjan   9. Belarus                 17. Ucraina

2. Spania           10. Irlanda                18. Franţa

3. Norvegia        11. Grecia                 19. România

4. Moldova         12. Marea Britanie    20. Rusia

5. Cipru              13. Georgia              21. Armenia

6. Bosnia            14. Turcia                 22. Germania

7. Belgia             15. Albania               23. Portugalia

8. Serbia             16. Islanda              24. Israel

25. Danemarca

Topul Youtube la Eurovision 2010

Germania, calificată automat în finala Eurovision 2010, are parte de aprecieri din partea utilizatorilor celui mai popular site de vizualizare de videoclipuri, Youtube. Unul dintre clipuri a strâns un număr gigant de vizualizări: peste 10 milioane. Cel mai popular clip al perechii Paula Seling - Ovi Cernăuţeanu, care reprezintă România la Eurovision 2010, are în jur de 400.000 de vizualizări.

În topul vizualizărilor pe Youtube este şi reprezentantul Serbiei, Milan Stankovic. Melodia cu care participă la ediţia 2010 a Eurovision Song Contest, Ovo je Balkan, este o creaţie Goran Bregovici.

Şi turcii de la Manga, cu o melodie care trece graniţa spre rock, au parte de numeroşi fani pe Youtube. Finala Eurovision 2010 are loc în această seară, de la ora 21:30. Concursul este transmis de TVR şi comentat de Leonard Miron şi Gianina Corondan.

Evenimentul Zilei: After-school cu bani europeni

Instituţiile publice şi firmele private pot obţine finanţare pentru programe „şcoală după şcoală”.

O masă caldă la prânz şi ajutor pentru teme. Asta oferă programul „After-school”, care, în plus, îi scapă pe părinţi de grija micuţilor după orele de curs. Însă, pe lângă beneficiile oferite părinţilor şi copiilor, programul - inclus şi în proiectul noii legi a educaţiei -, ar putea să însemne, pentru mulţi români, şi o „afacere de criză”, pusă pe roate cu bani europeni.

Proiectul educaţional care permite iniţierea de programe after-school cu fonduri europene - ce pot însuma chiar şi 500.000 de euro pentru un singur proiect - vine ca o mănuşă atât pentru firmele private, organizaţii nonguvernamentale şi sindicale, cât şi pentru directorii de şcoli care până acum erau nevoiţi să bată de nenumărate ori la uşile primăriilor pentru a obţine banii ne cesari derulării unui astfel de program. Asta dacă nu apelau la părinţi care trebuiau să achite şi peste 500 de lei pe lună pentru acoperirea cheltuielilor.

Acum, toţi cei interesaţi de o astfel de afacere pot afla exact ce trebuie să facă pentru a o pune pe roate de pe pagina de internet www.fseromania.ro.

AJUTOR PENTRU MENŢINEREA COPIILOR ÎN EDUCAŢIE

Uniunea Europeană suportă chiar şi 98% din suma totală

Cei care doresc să obţină fonduri europene pentru after-school trebuie să reţină, atunci când întocmesc proiectul, că scopul acestuia este „sprijinirea şi dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii”, susţin specialiştii.

Potrivit acestora, primul pas către obţinerea de fonduri europene este accesarea paginii de internet a Fondului social european (www.fseromania.ro), la categoria „Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - AMPOSDRU” şi, de aici, la categoria „Cerere de propuneri de proiecte”.

Uniunea Europeană suportă maximum 98%

„În continuare, oamenii vor putea obţine toate informaţiile despre proiectul ales din «Ghidul solicitantului», iar întocmirea dosarului de aplicare este detaliată în «Ghidul pentru completarea unei cereri de finanţare», aflat pe acelaşi site. (…) Important de ştiut: UE nu vă va finanţa proiectul 100%. Astfel, dacă aveţi deja un sediu pentru after-school, veţi fi obligaţi să contribuiţi din buzunarele proprii cu 2% din valoarea totală a proiectului!”, susţin experţii.

Practic, UE suportă 98% din sumă, diferenţa fiind achitată de cel care accesează fondurile.

„Cei care nu deţin însă un sediu şi trebuie să achiziţioneze sau să ridice unul vor contribui cu 5% din valoarea totală a proiectului”, conchid specialiştii.

After-school cu pacheţel de acasă

Primii care vor accesa fondurile vor fi se pare directori de şcoli, o parte dintre aceştia lucrând deja la elaborarea proiectelor.

„Eu voi aplica în iunie pentru accesarea fondurilor. Am urmărit cerinţele, ne-am stabilit obiectivele şi aşteptăm să primim finanţarea. Asta, după ce o comisie naţională ne va evalua proiectul. Am cerut finanţarea maximă de 500.000 de euro, pentru doi ani. Dacă o vom obţine, vom putea să ne motivăm cadrele didactice să participe, oferindu-le bani”, explică Mihail Şerban, directorul Şcolii nr. 160 „Sfânta Treime”, din Capitală.

Proiectul acestuia ar asigura includerea în programul „After-school” a 150 de copii, din totalul de 550, cât are şcoala. „Vrem să asigurăm masa copiilor, dotarea şi amenajarea claselor, logistica şi chiar un microbuz cu care cei mici să poată merge în excursii. Plus, plata învăţă torilor şi profesorilor”, adaugă directorul Şerban. Potrivit acestuia, realizarea proiectului este însă „o chestiune stufoasă”: „Există mai multe capitole care trebuie elaborate cu mare atenţie: resurse umane, achiziţii, infrastructură”.

Acum, copiii care rămân la Şcoala „Sfânta Treime” până după-amiază, vin cu pacheţelul de acasă, conducerea şcolii neputând să le asigure şi masa.

Spre deosebire de directorul Mihail Şerban, reprezentanţii Federaţiei Internaţionale a Comunităţilor Educative (FICE), care susţin proiectul „After-school” sau „Şcoală după şcoală”, au visuri mai îndrăzneţe: să obţină finanţare pentru realizarea unor campusuri.

„Avem expertiză în domeniu şi credem că eficiente pentru prevenirea abandonului şcolar ar fi cam pusurile şcolare. Există multe zone în ţară unde se pot face astfel de campusuri. Noi veniserăm cu ideea ca acestea să fie organizate în fostele unităţi militare dezafectate, pentru că exista terenul necesar”, exemplifică Toma Mareş, directorul FICE.

„Există multe zone în ţară unde se pot face chiar şi campusuri şcolare. Noi am avut ideea ca acestea să fie organizate în fostele unităţi militare dezafectate.”
Toma Mareş, director FICE

Evenimentul Zilei: AC/DC a avut priză la români

Ferit de incidente majore, dar pigmentat de ameninţări cu bombă, bişniţari sau fani fără bilet, primul concert al rockerilor australieni la Bucureşti „a fost mai tare ca în alte ţări”, spun cunoscătorii.

Dacă cei peste 60.000 de fani AC/DC care au venit, duminică seara, în Piaţa Constituţiei pentru a-şi vedea „pe viu” idolii au stat cuminţi şi au apreciat show-ul australienilor, forţele de ordine au avut de lucru cu diferite categorii „neascultătoare”, de la câţiva „împătimiţi” ai cerşetoriei până la bişniţari sau fani fără bilet, care încercau să sară gardurile.

Evenimentul Zilei: Honda CR-Z, primul hibrid sportiv, a oprit în România

Coupé-ul japonez cu propulsie alternativă, care poate fi comandat începând din această lună şi de clienţii autohtoni, şi-a propus să demonstreze că un model hibrid nu trebuie să fie musai anost.

Honda şi-a dublat luna aceasta oferta de modele cu propulsie alternativă pentru piaţa autohtonă, odată cu lansarea coupé-ului CR-Z, primului autoturism hibrid sportiv, după cum a ţinut să sublinieze constructorul japonez.

Maşina poate fi comandată, începând de săptămâna viitoare, la toţi concesionarii Honda din România. Preţul singurei versiuni disponibile, CR-Z GT nu a fost deocamdată comunicat, dar surse apropiate importatorului mărcii dau ca sigur un preţ de: 20.980 de euro fără TVA.

Evenimentul Zilei: Cum să parcurgi 120.000 de kilometri cu „ia-mă, nene!”

Poţi vedea lumea călătorind gratis ori pe bani puţini, cu maşinile altora. Îţi trebuie curaj, spirit de aventură, cartoane cu oraşele în care vrei să ajungi şi câteva trucuri.

Când n-ai bani de tren ori nu vrei să te înghesui printre paporniţe în microbuze, te aşezi la ieşirea din oraş cu un carton în mână, pe care scrii cu litere îngroşate locul în care vrei să ajungi.

Cum vezi în zare o maşină, ridici cartonul, zici în gând „ia-mă, nene!” şi-ţi evaluezi în câteva secunde şansele ca maşina să oprească, analizând: judeţul în care e înmatriculată, numărul de persoane, concurenţa din stradă şi cât de prietenos pare şoferul.

Next Page »