Evenimentul Zilei: O singură oră de linişte pe zi

Românilor le este suficientă doar o oră de odihnă pe zi, între 13.00 şi 14.00, şi nu trei. Aşa au decis parlamentarii, care i-au trimis preşedintelui spre promulgare un act normativ în acest sens.

Bătăile de ciocan, muzica ascultată cu volumul la maximum şi ţipetele vor fi “sancţionate” de poliţişti, jandarmi, militari şi de angajaţii primăriei, pe timpul zilei, doar între orele 13.00 şi 14.00.

Aşa au decis 247 de parlamentari în opinia cărora românilor le este suficientă o singură oră de odihnă pe zi, şi nu trei aşa cum prevedea legea până acum.

Noul act normativ - care modifică prevederile Legii privind ordinea şi liniştea publică - a fost trimis deja spre promulgare pre şe dintelui Traian Băsescu şi ar urma să intre în vigoare până la finele acestei luni.

Evenimentul Zilei: Ce câştigă România din Roşia Montană

Analiştii Oxford Policy Management susţin că proiectul va avea o contribuţie la PIB de 19 miliarde de euro.

Proiectul minier de la Roşia Montană ar putea avea o contribuţie de 19 miliarde de dolari la PIB-ul României, pe parcursul celor 18 ani în care se vor desfăşura fazele de construcţie (doi ani) şi exploatare (16 ani), susţin analiştii de la Oxford Policy Management.

“Se aşteaptă ca efectele de multiplicare să ducă la o creştere a acestor cifre în industriile conexe din România cu un factor de 3-5, în diferitele faze ale proiectului. Astfel, în perioada de exploatare, ar putea fi create 3.600 de locuri de muncă”, a declarat, ieri, Alan Roe, director la Oxford Policy Management. Iniţial, oficialii companiei Roşia Montană Gold Corporation spuneau că veniturile statului din acest proiect sunt de patru miliarde de euro, adică de aproape cinci ori mai puţin decât cifra avansată ieri.
Ce-i drept, acum analiştii spun că au luat în calcul şi impactul direct şi pe cel indirect al proiectului. “Au fost identificate 55 de sectoare care par să obţină cele mai mari beneficii, precum: construcţia de maşini, transportul, serviciile, serviciile hoteliere etc.”, a subliniat Alan Roe.

În aşteptare

Investiţia pe care Roşia Montană Gold Corporation intenţionează să o realizeze în România este de două miliarde de dolari, iar veniturile generate de vânzarea aurului extras din mină sunt estimate la 7,5 miliarde de dolari. Partea ce revine statului nu este una semnificativă, având în vedere că partea română deţine sub 20% din RMGC.

În prezent, proiectul este în analiză la Ministerul Mediului pentru a primi avizele necesare. ONG-urile şi mai multe asociaţii critică însă acest proiect.

Evenimentul Zilei: Oamenii Dunării, părăsiţi de stat

Îndiguirile forţate din comunism, care nu permit luncii să funcţioneze ca un burete pentru apa în exces, sunt cauza inundaţiilor de pe Dunăre şi alte cursuri de apă din România, arată un studiu al World Wild Found România. Iar un studiu finanţat de Guvernul Olandei, care propune soluţii anti-inundaţii şi economice pentru zona Cotu Pisicii, este ignorat de autorităţile române.

Dacă lăsăm natura în pace, spunea naturalistul Grigore Antipa în perioada interbelică, lunca Dunării poate prelua miliarde de metri cubi de apă. Din păcate, Grigore Antipa a murit în 1944, iar vorbele lui nu au mai răzbit până în anii 60-70, când au avut loc îndigurile de pe Dunăre. În acei ani, 70% din cursul românesc al Dunării a fost îndiguit, pentru a elibera teren necesar agriculturii.

Soluţia - vechea luncă inundabilă

Însă, la 20 de ani de la căderea comunismului, situaţia s-a schimbat - activitatea agricolă a scăzut, iar fonduri europene pentru dezvoltarea ecologică a localităţilor din Deltă aşteaptă doar proiectele. “Dacă am reuşi să reconectăm la Dunăre 100.000 de hectare din vechea luncă inundabilă, am obţine scăderi ale nivelului cu cel puţin 40 de centimetri”, spune Orieta Hulea, coordonator regional Program Ape la WWF. Studiul a ajuns la concluzia că suta de mii de hectare ar fi un obiectiv rezonabil, având în vedere că 800.000 de ha din lunca românească a Dunării ar putea fi reconstruite ecologic.

Fără măsuri inteligente pe Dunăre, inundaţiile se vor repeta într-un ritm care îi va convinge pe oamenii din localităţile învecinate fluviului că acesta este mai degrabă o pacoste decât o bogăţie. Inundaţiile dezastruoase din 2006 şi situaţia actuală de la Galaţi demonstrează că sute de localităţi din apropierea Dunării sunt lăsate la mila naturii, arată Cristi Tetelea, coordonator al Programului Dunăre-Carpaţi derulat de WWF.

Proiectele se lovesc de concesionari, de proprietari de diguri

“Ideea este că, pe multe terenuri, nici agricultură nu se mai face. Noi avem un proiect la Mahmudia, în Tulcea. Aici, a scăzut numărul de pescari, oamenii lucrau cândva în minerit, dar nici acesta nu mai este”, spune Tetelea. El arată că proiectul de la Mahmudia i-a încântat pe localnici, dar nu a fost derulat deoarece concesionarii terenurilor agricole nu au fost de acord cu spargerea barajelor şi inundarea unei zone de circa 3.000 de ha.

Directorul ONG-ului “Salvaţi Delta”, Costel Popa, arată că situaţia de la Mahmudia nu este una izolată, ci una tipică pentru întreaga luncă a Dunării. “Multe dintre terenurile care ar putea fi reconectate (n.r. prin eliminarea digurilor) aparţin Consiliilor Judeţene. Dar acestea sunt concesionate unor firme. De aceea, este nevoie de o decizie la nivel naţional, una politică şi asumată. Eventual despăgubirea acestor proprietari”, spune Popa.

Interesant este că Ministerul Mediului s-a declarat în favoarea unui astfel de program, susţinând proiectul “Dunărea Vie”, care viza renaturarea acestor terenuri (eliminarea digurilor sau efectuarea de spărturi în acestea, pentru inundarea zonelor din apropiere).

Mâini de lut

“În cazul acestor terenuri, subvenţiile oferite de stat sunt uneori mai mari decât redevenţele plătite statului de concesionari”, spune Popa. El vede ca singură măsură posibilă intervenţia statului, printr-o măsură valabilă la nivel naţional. Cristian Tetelea, de la WWF, dă chiar un exemplu al “mâinilor de lut” pe care le au autorităţile locale.

“La un moment dat, CJ Tulcea a dorit să mărească redevenţele pentru concesionari. Aceştia au dat consiliul în judecată şi au câştigat, iar statul se alege în continuare cu sume foarte mici din aceste activităţi”. Tetelea spune că această politică a Dunării avantajează o mână de oameni, dar este în dezavantajul majorităţii.

“Ştim că investiţia în astfel de lucrări este mare, dar cred că cheltuim mai mult în situaţii de urgenţă”, crede Popa. El arată că situaţia concesiunilor nu este singura problemă: “mai sunt şi digurile, unele sunt deţinute de firme, iar dacă ele nu vor să îl spargă, nu vor şi gata”. “Ceea ce este grav este că, la nivelul clasei politice sunt oameni prost sfătuiţi”, spune Popa. El arată că, în aceste condiţii, este greu de spus dacă proiectul de reconstucţie ecologică va avea succes. Dar, completează Cristi Tetelea, merită încercată măcar o schimbare a mentalităţilor.

Reconstrucţia ecologică a Dunării ar duce la dezvoltarea pisciculturii, ar oferi noi oportunităţi în turism, dar ar presupune renunţarea la unele suprafeţe agricole. “Dar nu neapărat, se poate căuta cultivarea unor specii care au mare nevoie de apă, plantaţii de genul orezăriilor. În plus, pentru unele localităţi, se reduc zilele de secetă, iar deşertificarea sudului Olteniei ar fi limitată”, spune Camelia Ionescu, implicată în Programul Dunăre-Carpaţi al WWF. Aceasta arată că proiectul ar fi şi în beneficiul crescătorilor de animale, care vor avea parte de zone mai bune pentru păşunat. “În condiţiile refacerii luncii inundabile, iarba ar rămâne verde mai multe luni într-un an”, adaugă Ionescu.

COTU PISICII, SPAIMA LUNCII

Paradisul ecologico-economic gândit de olandezi

La Cotu Pisicii, s-a tot vorbit în ultimele zile despre posibilitatea spargerii digului, ca măsură de urgenţă pentru protejarea oraşului Galaţi. Dar un proiect ecologic pentru protejarea zonei, realizat în colaborare cu specialiştii olandezi, a fost ignorat aproape total de autorităţi.

Proiectul, coordonat şi finanţat de Guvernul Olandei, prin Serviciul pentru Managementul Apei şi Amenajarea Teritoriilor, s-a concretizat într-o strategie bazată pe trei posibile proiecte. Aceasta prezintă trei soluţii pentru dezvoltarea ecologică a zonei. Soluţiile se doresc a fi răspunsuri la două întrebări: 1. cum trebuie administrată reţeaua, astfel încât să reziste secetelor şi inundaţiilor? şi 2. care sunt posibilităţile de dezvoltare a zonei, fără a face concesii de mediu?

Una dintre soluţii a fost construirea unui canal de scurgere la sud de Grindu, preferată unei relocări a unui dig aflat la nord de Grindu. “Măsura de preferat ar fi construcţia unui canal de scurgere la sud de Grindu. Canalul va avea două părţi: una adâncă, cu o lăţime de 20 de metri, care va transporta apă tot timpul anului (apa poate fi folosită pentru irigaţii) şi o parte largă de circa un kilometru, delimitată de diguri. Aceasta din urmă va fi inundată ocazional, în cazul creşterii nivelului de apă pe Dunăre. Calculele au arătat că nivelul Dunării la Grindu ar putea fi redus cu 15 centimetri, iar la Brăila şi Galaţi - cu 12 centimetri”, se arată în proiect.

Explicaţie foto: Pentru întreaga zonă Cotu Pisicii au fost propuse trei soluţii: 1. construcţia unul nou canal care să traverseze zona de la vest la est (limita estică e Brăila, care va contribui la dezvoltarea economică şi ecologică şi, în caz de creşterea nivelului Dunării, va servi drept canal de scurgere; 2. un sistem de infiltrare şi scurgere a apei, pentru buna irigare a zonei. Proiectul prezenta şi oportunitate construirii de grădini terasate în Munţii Măcin, pentru reducerea eroziunii, precum şi locurile în care ar putea fi instalate centrale eoliene care să alimenteze electric pompele de irigaţii; 3. Relocarea unui dig sau construirea unui canal la sud de Grindu. despre care am vorbit mai sus. La inundaţii, Grindu va deveni o insulă, iar legătura cu împrejurimile va fi asigurată de un pod.

“Ciulineţ, un vechi braţ, a fost îndiguit, iar acum a devenit un şant. Refacerea acestui canal, relocare unui dig şi refacerea unor meandre ar fi o soluţie pentru zonă”, spune Orieta Hulea. Ea arată însă că, deşi renaturarea Dunării este agreată verbal de autorităţi, “lipseşte voinţa politică de a o pune în practică”.

Evenimentul Zilei: Cine caută resursele din Marea Neagră

Patru zone petroliere câştigate la Haga au fost concesionate. Două dintre perimetrele din Marea Neagră câştigate de România în urma deciziei de anul trecut a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga vor fi căutate de ţiţei şi gaze de ruşii de la Lukoil împreună cu o companie americană implicată într-un scandal politic la Kiev.

Exploratorilor străini li se alătură, pentru alte două perimetre, o companie românească patronată de un fost administrator la două firme asociate lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Din 11 zone offshore din Marea Neagă propuse spre explorare, doar cinci au fost concesionate. Patru dintre ele - Muridava, Cobălcescu, Rapsodia şi Trident - se află în zona câştigată la Haga. Urmează parafarea unor contracte pe 30 de ani, cu posibilitate de prelungire pentru încă 15 dacă vor fi descoperite resurse.

Administratorul firmelor “năşite” de Vîntu

Petromar Resources, care deţine 20 de procente în consorţiul format cu britanicii de la Melrose Resources, este singura societate din România care va explora perimetrele câştigate la Haga, respectiv Muridava şi Cobălcescu. Parte a grupului Upetrom, firma e patronată de Gabriel Comănescu.

EVZ a dezvăluit că acesta a fost administrator la compania Delta Asigurări, patronată de un offshore britanic al cărui reprezentant era Octavian Turcanu, fostul subaltern al lui SOV la Banca Română de Scont. Comănescu a fost administrator şi la defuncta Petromservice, controlată de Liviu Luca şi un offshore despre care presa a scris că ar fi fost controlat de Vîntu.

Melrose Resources s-a aliat în trecut şi cu societatea canadiană Sterling Resources, implicată în scandalul legat de contractul încheiat cu statul român.

Scandal la Kiev

Numele Vanco International, partenera gigantului Lukoil alături de care şi-a adjudecat exploatarea perimetrelor Rapsodia şi Trident, a fost în 2008 subiectul unui scandal politic la Kiev.

După ce a preluat mandatul de premier, Iulia Timoşenko a reziliat un contract pe care Vanco International, subsidiară a Vanco Energy Company din SUA, îl încheiase pe 30 de ani pentru exploatarea zăcămintelor deţinute de Ucraina în Marea Neagră.

Timoşenko a invocat lipsa de transparenţă în negocierile dintre Viktor Inaukovici şi consorţiul din care făcea parte, alături de Vanco, şi compania oligarhului Rinat Akhmetov, sponsorul lui Ianukovici. Potrivit “New York Times”, ea a acuzat un al treilea partener din consorţiu că ar urma să-şi vândă partea Gazpromului, sporind controlul Rusiei asupra sectorului energetic din Ucraina.

Fondatorul şi preşedintele Vanco, Gene Van Dyke, şi-a exprimat în NYT disponibilitatea de a oferi garanţii că niciuna dintre companiile din consorţiu nu-şi va înstrăina partea în favoarea Rusiei.

“CAZUL” STERLING

Secretele scoase din Marea Neagră duc premierii în faţa judecătorilor

Decizia prin care României i-au revenit noi zone de exploatare în platoul continental al Mării Negre a alimentat nu numai mândrii patriotice, ci şi un scandal public de proporţii, în urma căruia Călin Popescu-Tăriceanu şi Emil Boc şi-au dat întâlnire la tribunal, Dinu Patriciu şi-a văzut iarăşi poza pe prima pagină a ziarelor, iar şeful Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), Bogdan Găbudeanu, a fost destituit.

Verdictul Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga a scos la lumină faptul că două perimetre, Pelican şi Midia, din zona maritimă disputată de România şi Ucraina, au fost concesionate în 1992 companiei canadiene Sterling Resources. Unul dintre partenerii de afaceri pe care Sterling s-a bazat a fost Dinu Patriciu, pe vremea când era proprietarul Rompetrol.

Un punct nevralgic l-a reprezentat o hotărâre de guvern dată în mandatul lui Tăriceanu, prin care a fost parafat un act adiţional la contractul iniţial. Potrivit raportului Corpului de Control solicitat de Emil Boc, prin acest act înţelegerea din 1992 a fost schimbată radical. Dacă, iniţial, Sterling avea drept de “explorare şi împărţire a producţiei”, cabinetul Tăriceanu i-a netezit drumul spre un “acord petrolier” care permite şi exploatarea resurselor.

În afară de dezavantajele pe care actul adiţional le aducea României şi de modul în care compania a încheiat contractul cu statul, fără licitaţie publică, experţii au mai identificat “o problemă”. Pentru că perimetrele concesionate făceau obiectul unui litigiu internaţional, oficialii de la Bucureşti puseseră la bătaie “blana ursului din pădure”.

Evenimentul Zilei: Şpagă la licenţă: un profesor şi un student Hyperion, arestaţi

Directoarea Universităţii Hyperion din Caransebeş, Nicoleta Gumă, a fost arestată după ce a pretins mită de la 33 de studenţi ca să-i treacă examenul de licenţă. Eugen Tacotă, student în anul terminal al Facultăţii de Drept din cadrul universităţii, a fost de asemenea arestat.

Femeia deţinea şi funcţia de director al Muzeului de Etnografie din Caransebeş. Cei doi sunt acuzaţi de trafic de influenţă, în formă continuată, potrivit DNA.

Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt: “În cursul lunii mai 2010, inculpaţii Gumă Nicoleta şi Tacotă Eugen, profitând de influenţa pe care au lăsat să se creadă că o au asupra membrilor comisiilor de susţinere a examenului de licenţă la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Hyperion din Bucureşti au pretins şi acceptat de la un număr de 33 studenţi ai acestei facultăţi câte 1.500 euro de la fiecare dintre aceştia, promiţând şi garantând că vor promova acest examen indiferent de nivelul cunoştinţelor de specialitate”.

Ieri, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea celor doi pentru 24 de ore, iar la aceeaşi dată, Tribunalul Timiş a hotărât arestarea preventivă a inculpaţilor pe termen de 29 de zile.Judecătorul s-a pronunţat azi-noapte, în jurul orei 23.

Mită şi la BAC

Incidentul vine la numai câteva zile după ce la Galaţi două profesoare au fost reţinute, dar cercetate în libertate pentru că au cerut şpagă la examenul de bacalaureat.

Şi la Bacău, aseară cinci cadre didactice şi o secretară de la Colegiul Naţional “Anghel Saligny” sunt suspectate de către poliţiştii Direcţiei Generale Aanticorupţie de luare de mită.

Dascălii ar fi luat mită între o sută de euro pentru o probă şi o mie de euro pentru toate probele care conţin examenul de bacalaureat, scrie Mediafax.

Evenimentul Zilei: Furat sub ochiul camerei de supraveghere

Un tânăr reclamă că i-a dispărut rucsacul când se afla într-un fast-food din Capitală şi că i se refuză furnizarea casetelor cu înregistrările din restaurant.

Alex Ştefan, un student în vârstă de 25 de ani din Bucureşti, este nemulţumit de faptul că, după ce i s-a furat rucsacul în timp ce lua masa la restaurantul fast-food Springtime din zona Universitate, agentul de pază nu l-a ajutat în niciun fel să soluţioneze problema, susţinând că nu e treaba lui.

Reprezentanţii restaurantului susţin că ei nu sunt responsabili pentru siguranţa bagajelor clienţilor şi spun că au dreptul să refuze furnizarea casetelor cu înregistrări către clienţi, care oricum nu acoperă zona unde stau aceştia pentru că „le-ar viola intimitatea”.

„Nu mă simt protejat într-un astfel de restaurant”

„Deşi mi-am dat seama imediat că mi s-a furat rucsacul, agentul de pază a dat din umeri, spunând că asta nu e treaba lui. Mi-a spus că rolul său este să aibă grijă ca în local să nu intre aurolaci”, povesteşte tânărul.

Evenimentul Zilei: Prag de achiziţii directe ridicat la 50.000-100.000 euro

Pragul achiziţiilor publice directe ar putea fi majorat de la 15.000 euro la 50.000 euro pentru bunuri şi servicii şi de la 40.000 euro la 100.000 euro în cazul lucrărilor, iar limita maximă până la care pot fi atribuite contracte de lucrări prin procedura cererii de oferte ar urma să crească de peste şase ori, la 4,85 milioane euro, potrivit Mediafax.

Modificările au fost incluse într-un document elaborat de Secretariatul General al Guvernului sub forma unei ordonanţe de urgenţă, care a fost trimis pe circuitul de avizare.

Proiectul prevede că autoritatea contractantă are dreptul de a achziţiona direct produse, servicii sau lucrări în măsura în care valoarea achiziţiei este egală sau mai mică decât echivalentul în lei a 50.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse sau de servicii şi a 100.000 euro pentru fiecare achiziţie de lucrări, limite de aproximativ trei ori mai mari decât cele actuale.

Evenimentul Zilei: Ce a cauzat tragedia cu repetiţie de la Slatina

Ignorarea protocoalelor de tratament, lipsa medicamentelor, dezinteresul doctorilor au curmat viaţa unui copil de nouă ani.

„În fracturile deschise sunt posibile orice complicaţii, iar medicii trebuie să respecte anumite protocoale când decid ce tratament aplică”, spun la uni son chirurgii ortopezi. Literă de lege în alte ţări, în România respectarea ghidurilor şi protocoalelor de tratamente e mai mult o opţiune. Prevalându-se de lipsa acută de medicamente din spitale, medicii trimit paci enţii să-şi cumpere ce au nevoie.
Experţi în ortopedie explică ce ar fi putut cauza tragedia de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, în care un băieţel de doar nouă ani a murit la câteva zile după ce a suferit o fractură deschisă. Acelaşi spital a mai fost implicat într-un scandal, în ianuarie 2009. Atunci, un pacient de 62 ani a murit după ce a fost plimbat între mai multe secţii ale unităţii medicale.

„Tratamentul potrivit se stabileşte după o clasificare”

„Orice fractură deschisă este o urgenţă care dacă nu e rezolvată la timp poate cauza inclusiv decesul. Medicul care primeşte pacientul trebuie să stabilească gradul fracturii şi în funcţie de asta tratamentul. Există o clasificare care se face în toată lumea, în trei grade («clasificarea Andersen »)”, explică profesorul de ortopedie pediatrică Gheorghe Burnei, de la Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie”, din Bucureşti.

Patru posibibilităţi

1. Leziuni vasculare neidentificate. „Pe lângă os, în cazul fracturilor deschise, pot fi leziuni nervoase, vasculare, motiv pentru care uneori poate fi nevoie şi de consultul unui chirurg vascular. Ortopezii cu experienţă pot însă verifica totul, nu doar osul, dacă există vascularizaţie, puls, sensibilitate”, explică medicul primar ortoped Dia Ahmad.

2. O complicaţie a ghipsului. Când este pus prea strâns, poate duce la umflarea membrului şi apariţia edemului.

3. Infecţie fulminantă. Aşa-numitele „cangrene umede” pot fi cauzate de microbi din pământ, situaţie în care necroza avansează rapid. Nicio infecţie luată din spital nu e exclusă.

4. Lipsa tratamentului adecvat. Pe hârtia dată părinţilor de un ortoped care a tratat micuţul, singurul antibiotic prescris este amoxicilina. În astfel de fracturi care au complicaţii este nevoie de combinaţii de antibiotice.

„La noi, fiecare are propriul protocol terapeutic”

„În România, protocoalele terapeutice nu sunt obligatorii. Unii spun că sunt orientative, alţii nu. Fiecare are propriul protocol, când acestea ar trebui să aibă putere de lege şi să poată fi invocate şi în instanţe în apărarea pacienţilor”, comentează Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

Medicii atrag atenţia că românii riscă să moară cu zile din cauza crizei acute din sănătate. „O să mai auzim de cazuri precum cel de la Slatina. Sunt revoltat de nepăsarea autorităţilor. Am ajuns să nu mai avem comprese sterile la operaţii, iar cadrele medicale care au rămas sunt slab pregătite”, spune ortopedul Dia Ahmad.

DECIZII LA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Managerul de la Spitalul Slatina, demis

Ieri-seară, ministrul sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat că i-a demis din funcţii pe managerul Spitalului de Urgenţă Slatina, Ileana Roxana Dragomir, şi pe directorul medical, Alina Chiriac.

Motivele demiterii nu au însă legătură cu modul în care băiatul de nouă ani a fost îngrijit, ci cu faptul că atât managerul unităţii medicale, cât şi directorul medical au încălcat legea pentru că nu au anunţat imediat Direcţia de Sănătate Publică şi Ministerul Sănătăţii (MS) despre caz.

„Evenimentul a fost anunţat după trei zile de la producere şi numai după ce presa a semnalat cazul. O echipă de la MS, din care fac parte specialişti în ATI, urgenţă, oameni de la corpul de control, verifică cazul de la Slatina”, afirmă reprezentanţi ai MS. În ianuarie 2009, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina a mai fost implicat într-un scandal. Atunci, un pacient de 62 de ani din Drăgăneşti a murit după ce a fost plimbat între mai multe secţii ale unităţii medicale.

În baza unei anchete a Ministerului Sănătăţii a fost demisă conducerea şi mai mulţi medici au fost daţi afară. O parte dintre ei au contestat însă decizia în instanţă şi au fost reîncadraţi.

SEMNAL DE ALARMĂ

„Nu mai sunt medici la Garda de ortopedie”

Profesorul doctor Gheorghe Burnei, de la Spitalul pentru Copii „Marie Curie”, din Bucureşti, atrage atenţia că decizia desfiinţării specialităţii ortopedie pediatrică, luată în urmă cu patru ani de Ministerul Sănătăţii, are şi va avea consedinţe grave.

„Tratarea unui copil cu probleme ortopedice nu se poate face de un medic de adulţi. Secţiile de ortopedie pediatrică nu mai au personal, iar cei care mai sunt suprasolicitaţi, nu pot asigura urgenţele”, afirmă profesorul de ortopedie. De altfel, în scurt timp nici la Spitalul „Marie Curie” nu vor mai fi medici care să facă gardă la ortopedie.

„Nu mai avem medici rezidenţi care să asigure primirea cazurilor. Zilnic, vin între 30 şi 50 de copii la Garda de ortopedie. Nu pot face faţă doar 2-3 doctori cât avem”, atrage atenţie profesorul, care se luptă inclusiv în instanţă cu Ministerul Sănătăţii pentru reînfiinţarea acestei specialităţi.

Evenimentul Zilei: Guvernul a adoptat “legile sărăciei”

Cabinetul Boc a adoptat, aseară, într-o şedinţă de guvern, proiectele de legi prin care sunt reduse salariile, pensiile şi alte prestaţii sociale din sectorul bugetar.

Premierul a ţinut să sublinieze că măsurile de austeritate luate de Guvern sunt necesare pentru a primi împrumutul FMI de aproximativ 8-8,5 miliarde de euro. Principalul scop al acestora este diminuarea deficitului bugetar. Totodată, măsurile au un caracter temporar, până la 31 decembrie 2010, cu speranţa că, de la 1 ianuarie 2011, creşterea pensiilor şi a salariilor bugetarilor “va fi sănătoasă şi se va baza pe ceva eficient în buzunarul oamenilor”.

Conform prim-ministrului, cheltuielile bugetare obligatorii ale României sunt de 70%, în timp ce media ţărilor europene se situează în jurul valorii de 50, până la maxim 55%. Boc a acuzat mărirea exagerată a acestui procent în perioada 2007-2008, prin scăderea numărului contribuabililor, dublarea numărului de pensionare pe caz de boală sau mărirea nejustificată a punctului de pensie.

Evenimentul Zilei: Câştigul la stat, mult mai bun ca la privat

Cheltuielile salariale în sistemul public s-au dublat în ultimii patru ani, câştigul mediu al unui angajat la stat ajungând să depăşească nivelul mediu pe economie.

Sistemul public are, în prezent, peste 1,36 milioane de angajaţi, în vreme ce Institutul Naţional de Statistică raportează 3,73 milioane de salariaţi în  România. Câştigul mediu la stat este de 2.239 lei, iar cel pe ţară este de 1.892 lei.

Cifrele reflectă declaraţiile repetate ale analiştilor economici care avertizează că, în România, se trăieşte mult peste posibilităţile economiei. Atât raportul dintre bugetari şi restul angajaţilor, cât şi cel dintre câştigurile de la stat faţă de cele din privat sunt extrem de fragile. În plus, numărul pensionarilor, peste 6,4 milioane, care trebuie să fie susţinuţi financiar, precum şi cel al şomerilor, aflat în creştere, arată că bugetul naţional este la limita suportabilului. Variantele aflate în discuţie, de micşorare a salariilor în sectorul de stat, oricât de cinic ar suna, sunt singurele fezabile în acest moment.

Fără soluţii

Guvernul pare decis să-şi asume măsurile foarte dure în faţa Parlamentului, iar sindicatele ameninţă cu greva generală. Într-adevăr, tăierea fără criterii a salariilor şi pensiilor e discutabilă şi este greu de crezut că are vreo legătură cu reformarea statului.Din păcate, sindicatele nu au adus niciun fel de soluţii. La rândul său, Cabinetul Boc, după ce a amânat prea mult restructurarea cheltuielilor, nu mai are acum timp de calcule de fineţe şi crede că retezarea tuturor salariilor dintr-o lovitură reprezintă soluţia.

Cheltuieli duble

O analiză, însă, asupra felului în care sunt împărţiţi banii angajaţilor de la stat, făcută chiar de Ministerul de Finanţe, arată că funcţionarii din 44 de instituţii centrale, în total 336 de mii de persoane, au un câştig salarial mediu brut de 3.361 lei lunar. În schimb, în învăţământ lucrează peste 359 mii de oameni care, în marea lor majoritate, circa 70%, au venituri de până în 2.000 lei lunar. De asemenea, în sănătate şi asistenţă socială sunt 264 mii de angajaţi, iar 53% câştigă până în 2.000 lei.

O altă discrepanţă care reiese din acelaşi document priveşte numărul de slujbaşi ai statului. Funcţionarii reprezintă peste jumătate din totalul personalului plătit de la stat. Prin urmare, funcţionarea administraţiei necesită un număr de persoane egal cu cei care se ocupă de învăţământ, sănătate, ordine publică.  Scăderea cu 25% a veniturilor, aşa cum o cere Guvernul, ar însemna cheltuieli mai mici cu 1,3 miliarde de euro în a doua parte a acestui an, respectiv 1% din PIB.

Ţinând cont că din 2004, an în care bugetul se afla într-un oarecare echilibru, înregistrând un deficit de circa 1% dinPIB, până în prezent,  cheltuielile cu personalul bugetar s-au majorat ca pondere în PIB cu 2,4%, pentru restabilirea disciplinei fiscale sunt necesare reforme mai serioase decât micşorarea salariilor cu 25%.

Punctul meu de vedere este că modificarea scrisorii de intenţie către FMI (care prevede reducerea pensiilor şi a salariilor bugetarilor n.r.) ar fi o eroare.
Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor

« Previous Page — Next Page »