Evenimentul Zilei: “Regii asfaltului” au prins contracte pe coridorul IV pan-european. Vezi ce tronsoane de autostradă vor face
CNADNR a anunțat astăzi câștigătorii licitațiilor pentru proiectarea și construcția mai multor tronsoane de autostradă de pe coridorul IV pan-european. Printre câștigători se numără și companii românești, precum grupul Romstrade, Spedition UMB sau Euroconstruct Trading.
Ceilalţi ofertanţi au la dispoziţie 10 zile pentru a contesta rezultatele licitaţiilor, se arată în comunicatul remis de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Cei 183 de kilometri de autostradă de pe autostrada Constanţa – Nădlac scoşi la licitaţie la sfârşitul anului trecut vor costa un miliard de euro fără TVA, arată datele Ministerului Transporturilor, mai exact 4.149 milioane lei. Suma este cu 500 de milioane de euro mai mică decât estimarea iniţială, potrivit calculelor capital.ro.
Astfel, kilometrul de autostradă (proiectare şi construcţie) va costa, în medie, 5,5 milioane de euro fără TVA. La aceste sume se vor adăuga exproprierile, consultanţa şi relocarea utilităţilor.
În unele cazuri valoarea ofertei câştigătoare este cu aproape 50% mai mică decât valorea estimată de CNADNR. Vezi mai jos cine a câştigat:
- Proiectare şi execuţie autostrada Nădlac-Arad
Lotul 1 “Proiectare şi execuţie autostrada Nădlac – Arad şi Drum de legătura km 0+000 – 22+218″ valoare estimată 486,94 milioane lei, câştigător Asocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao – Donep Construct, valoare ofertă câştigătoare 382,95 milioane lei. Grupul Romstrade este controlat de omul de afaceri Nelu Iordache.
Lotul 2 “Proiectare si execuţie autostrada Nădlac – Arad şi Drum de legătură km 22+218 – 38+882″ valoare estimată 506,66 milioane lei, câştigător Alpine Bau GmbH, valoare ofertă câştigătoare 411,48 milioane lei.
- Proiectare şi execuţie autostrada Timişoara-Lugoj
Lotul 1 “Proiectare si execuţie autostrada Timişoara-Lugoj km 44+500 - km 54+000″ – valoare estimată 266,55 milioane lei, câştigător Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – Carena SpA Impresa di Costruzioni, valoare ofertă câştigătoare 210,36 milioane lei. Spedition UMB face parte din grupul UMB deținut de Dorinel Umbrărescu.
Lotul 2 “Proiectare şi execuţie autostrada Timişoara-Lugoj km 54+000 – km 79+625″ – valoare estimată 611,88 milioane lei, câştigător Asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi Costruzioni SpA, valoare ofertă câştigătoare 445,64 milioane lei.
- Proiectare şi execuţie autostrada Lugoj-Deva
Lotul 1 “Proiectare şi execuţie autostrada Lugoj-Deva km 0 + 000 – km 27 + 400″ valoare estimată 1.118,84 milioane lei, câştigător Asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi Construzioni SpA, valoare ofertă câştigătoare 681,04 milioane lei.
- Proiectare şi execuţie autostrada Orăştie – Sibiu
Lotul 1 “Proiectare şi execuţie autostrada Orăştie-Sibiu km 0+000 – km 24+110″ valoare estimată 814,12 milioane lei, câştigător SC STRABAG SRL, valoare ofertă câştigătoare 551,05 milioane lei.
Lotul 2 “Proiectare şi execuţie autostrada Orăştie-Sibiu km 24+110 – km 43+855″, valoare estimată 707,99 milioane lei, câştigător Asocierea Straco Grup SRL - Studio Corona SRL Civil Engineering, valoare ofertă câştigătoare 377,77 milioane lei.
Lotul 3 “Proiectare şi execuţie autostrada Orăştie-Sibiu km 43+855 – km 65+965″ valoare estimată 762,2 milioane lei, câştigător Impregilo SpA, valoare ofertă câştigătoare 604,79 milioane lei.
Lotul 4 “Proiectare şi execuşie autostrada Orăştie-Sibiu km 65+965 – km 82+070″ valoare estimată 652,86 milioane lei, câştigător Asocierea Astaldi SpA – Euroconstruct Trading ‘98 SRL – Astalrom SA, valoare ofertă câştigătoare 484,83 milioane lei. Euroconstruct Trading este deținută de oamenii de afaceri Sorin Vulpescu și Dan Beșciu, patronii restaurantului Golden Blitz.
Evenimentul Zilei: Cât ar munci o PFA pentru pensie completă: 90 de ani!
O persoană care are exclusiv venituri din activităţi independente (PFA, drepturi de autor, convenţie civilă) trebuie să cotizeze şi, implicit, să muncească de trei ori mai mult decât o persoană salariată, ca să poată ieşi la pensie.
Stagiul minim de cotizare pentru pensionare anticipată va fi de 15 ani, începând din 2015, iar cel complet, de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. În aceste condiţii, conform logicii Ministerului Muncii, persoanele care vor contribui, potrivit actualelor norme de aplicare a OUG nr. 58 din 2010, la sistemul public de pensii ar trebui să muncească 45 de ani, pentru stagiul minim de cotizare, şi cel puţin 90 de ani, pentru un stagiu complet, pentru a primi pensie. Cum s-a ajuns la această situaţie nu numai discriminatorie, ci de-a dreptul aberantă? Conform normelor, stagiul de cotizare în sistemul public de pensii pentru persoanele cu venituri profesionale se stabileşte prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contribuţie individuală (10,5%) şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiţii normale, adică 31,8%. Practic, stagiul va fi determinat ca raport între 10,5% şi 31,8%, reprezentând aproximativ 1/3 din perioada de cotizare.
Culmea impozitării
„Culmea acestor norme este precizarea privind stagiul de cotizare care însemnă că mult onoratul Minister al Muncii nu face altceva decât să fure. Precizarea constă în stabilirea stagiului de cotizare pe baza raportului dintre cota individuală şi cota totală de contribuţii de asigurări sociale, egal cu 0,33. Acest raport cumulat cu stagiul minim de cotizare de 15 ani înseamnă că persoanele care realizează doar venituri din drepturi de autor sau profesii independente ar reuşi să primească pensie doar dacă ar munci peste 45 de ani“, explică Sorin Istrate, managing partner Contexpert.
De la apariţia normelor în Monitorul Oficial şi până acum, dezbaterea s-a concentrat în jurul calculului şi plăţii contribuţiilor, pentru că textul normelor, în loc să clarifice această problemă, mai mult a bulversat firmele şi experţii în fiscalitate. Deja, fără a recunoaşte că reglementările sunt în parte inaplicabile sau aberante, Ministerul Muncii a început să emită proiecte de modificare a acestora. Un prim proiect, postat pe site-ul ministerului pentru dezbatere, reglează aberaţia stagiului de cotizare, eliminând actualul raport de o treime. Până la aprobarea acestui proiect, în cazul în care va trece de Executiv, sunt de aşteptat şi alte modificări, absolut necesare.
„Noile reglementări aduc o imensă incertitudine cu privire la prestaţiile sociale. Să luăm un exemplu: deşi normele prevăd o echivalare a stagiului de cotizare, este uşor de observat că, în baza acestui calcul, se poate ajunge la situaţii paradoxale: o persoană care a obţinut 20 de ani doar venituri din drepturi de autor, dacă a avut venituri constante şi considerabile, poate echivala 60 de ani de stagii cumulate, dar dacă nu a avut venituri destul de ridicate poate echivala 10 ani sau mai puţin. Pentru pensie trebuie să existe o perioadă minimă de cotizare şi, în această situaţie, persoana care are venituri din activităţi independente ar putea fi nevoită să contribuie peste vârsta de pensionare pentru a atinge acest prag minim“, spune Emilia Dragu, partner TaxHouse.
Textul normelor abundă în exprimări echivoce. Una dintre acestea se referă la exceptarea de la plata contribuţiilor pentru „persoane asigurate în alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale“. Din această prevedere se poate înţelege că o persoană asigurată în sistemul pensiilor private ar fi scutită.
Însă, după cum observă Sorin Istrate „probabil legiuitorii s-au gândit doar la sistemele de pensii pentru avocaţi, militari şi alţii asemenea. Aşa cum a fost introdus textul în actul normativ, acesta lasă loc la interpretări. Şi totuşi, de ce anumite categorii de persoane ar fi exceptate, atâta timp cât toţi ar trebui să fim egali în faţa legii?“.
Care beneficii?
Un alt beneficiu incert pentru noii contributori este indemnizaţia de şomaj. Deşi contribuţia a devenit obligatorie de la 1 iulie, Ministerul Muncii spune că spre sfârşitul anului va modifica legea sistemului de şomaj pentru a-i include pe noii beneficiari.
„Contribuţia prevăzută de norme contravine prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj. Asimilarea necondiţionată a anumitor tipuri de venituri cu cele din exercitarea unei activităţi cu titlu profesional conduce la aberaţia obligativităţii contribuţiei fără ca persoana să beneficieze de prestaţia socială. Un traducător, de exemplu, poate să aibă câteva proiecte majore pe an şi în restul timpului să caute proiecte (nu un loc de muncă, cum precizează Legea nr. 76). Să înţelegem că perioada în care caută proiecte este considerată somaj?“, conchide Emilia Dragu. În loc să dea răspunsuri, normele - „un act normativ struţo-camilă“, după cum îl numeşte Sorin Istrate - demonstrează că singurul scop al noii legislaţii este să aducă, cu orice preţ, mai mulţi bani la buget.
Culmea acestor norme este precizarea privind stagiul de cotizare care înseamnă că mult onoratul Minister al Muncii nu face altceva decât să fure.
Sorin Istrate, managing partner Contexpert
Evenimentul Zilei: Lucrări blocate de şase luni de o semnătură
Un credit extern aprobat de Consiliul Local Sibiu pentru lucrări la 40 de străzi şi un pod aşteaptă aviz de la Ministerul Finanţelor din februarie.
În prima şedinţă din ianuarie 2010, Consiliul Local al Sibiului a aprobat accesarea unui credit extern de la BERD pentru 40 de străzi şi un nou pod peste râul din oraş.
Conform legislaţiei în vigoare, orice împrumut accesat de autorităţile locale trebuie avizat şi de Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a împrumuturilor locale. Avizul de la comisia în cauză pentru accesarea finanţării deja rezolvate e aşteptat de şase luni.
Împrumut în valoare de 11,5 milioane de euro
Negocierile administraţiei cu BERD, începute încă din toamna lui 2009, s-au finalizat rapid. Pe 12 februarie 2010, Primăria Sibiu a transmis amintitei comisii din cadrul Ministerului Finanţelor documentaţia referitoare la împrumutul de 11,5 milioane de euro.
Printre cele mai importante documente, cel referitor la gradul de îndatorare al bugetului local, indica faptul că nu exista pericolul de a depăşi limita de 30% din veniturile proprii, din moment ce creditele accesate până acum de Sibiu duc la un grad maxim de 16,97%, vârf depăşit anul trecut. “Documentaţia transmisă de Municipiul Sibiu este completă”, auconstatatreprezentanţii Ministerului Finanţelor.
Ce spun oficiali de la Finanţe
De atunci, nimic. “De la data înregistrării solicitării Municipiul Sibiu nu s-a desfăşurat nicio şedinţă a Comisiei pentru analizarea cererilor de autorizare a contractării de finanţări rambursabile, altele decât cele destinate pre/cofinanţării proiectelor de investiţii care be ne ficiază de fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene sau care nu afectează limitele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 480/2010, privind aprobarea limitelor pe anul 2010 pentru finanţările rambursabile care pot fi contractate şi pentru tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unităţile administrativ-teritoriale”, se arată într-un răspuns al Ministerului Finanţelor.
Ultimul credit extern accesat de Primăria Sibiu, de 20 de milioane de lei, a fost folosit pentru extinderea şi modernizarea aeroportului din oraş. La fel, după aprobarea creditului în consiliului local, primăria a trimis dosarul de solicitare a avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale în data de 6 februarie 2008.
Documentaţia nu a fost completă, au susţinut reprezentanţii comisiei, aşa că un nou dosar a ajuns la reprezentanţii guvernului în data de 20 martie 2008. O zi mai târziu, pe 21 martie, comisia s-a întrunit şi a analizat cererea Sibiului de a accesa creditul.
În aceeaşi zi, avizul a fost adoptat prin votul comisiei, iar zece zile mai târziu, pe 31 martie 2008, acest aviz a fost şi transmis în formă scrisă Primăriei municipiului Sibiu.
Din Comisia de autorizare a împrumuturilor locale fac parte nouă persoane: patru reprezentanţi ai MF (între care preşedintele comisiei, care este secretar de stat), doi reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi trei reprezentanţi ai diferitelor structuri asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit regulamentului de funcţionare, comisia se întruneşte lunar, în cea de-a doua zi de joi, de la ora 10.00, sau de câte ori solicită preşedintele comisiei.
Adio, şantiere!
În condiţiile crizei care se va extinde şi la anul, primarul Sibiului, Klaus Johannis, spune că Sibiul nu va mai cunoaşte în 2011 niciun şantier signifiant, finanţat din bugetul local. “Investiţiile noi erau programate să fie făcute din acest împrumut. Bugetul local nu îşi va mai permite finanţarea unor noi lucrări de amploare”, a spus primarul.
“Investiţiile noi erau programate să fie făcute din acest împrumut. Bugetul local nu îşi va mai permite finanţarea unor noi lucrări de amploare în 2011.”,
KLAUS JOHANNIS, primarul Sibiului
Evenimentul Zilei: Bogaţii lumii îşi dau jumătate din avere. Ai noştri se mai gândesc
Miliardarii americani care s-au angajat să îşi doneze jumătate din avere pentru acţiuni caritabile vor să mondializeze iniţiativa prin cooptarea “confraţilor” chinezi şi indieni.
Bill Gates şi Warren Buffet, miliardarii care au convins alţi 38 de bogătaşi ai Americii să îşi doneze jumătate din avere în scopuri caritabile, vor lua drumul Indiei şi Chinei pentru a aduce în nou-înfiinţatul club filantropic - The Giving Pledge - şi avuţii asiatici.
Întâlnirile cu o parte din cei 64 de miliardari chinezi vor debuta în luna septmebrie, luna martie a anului viitor fiind rezervată celor 53 de miliardari indieni. “Sperăm ca iniţiativa noastră să prindă contur şi în alte ţări”, a declarat Buffet.
Mai mult, Gates şi Buffet, locul doi şi trei pe lista actualizată a miliardarilor lumii întocmită anual de revista “Forbes”, vor organiza de acum înainte dineuri dedicate exclusiv recrutării de noi bogătaşi dispuşi să renunţe la o parte din averea lor.
Cei deja înscrişi în ambiţioasa campanie demarată de primii doi miliardari ai Americii se vor reuni anual pentru a pune la punct proiectele caritabile care vor prinde viaţă în viitor.
230 de miliarde de dolari
Calculele iniţiale, bazate pe averile estimate de revista americană, arată că cei 40 de miliardari angajaţi deja în amplul proiect filantropic ar pune la dispoziţie în acest scop circa 230 de miliarde de dolari. Suma ar putea fi şi mai mare în condiţiile în care unii dintre miliardarii cooptaţi de Gates şi Buffet s-au arătat dispuşi să doneze mai mult de jumătate din avere.
Dacă însă restul de 260 de miliardari americani ar accepta să se alăture campaniei “The Giving Pledge”, suma de care ar dispune proiectul filantropic ar creşte la 600 de miliarde de dolari.
“Întotdeauna am gândit că mai bine fac o lume mai bună pentru copiii şi nepoţii mei decât să le dau pur şi simplu nişte bani”, şi-a motivat Michael Bloomberg, primarul metropolei New York şi unul dintre cei 40 de miliardari de pe lista lui Gates şi Buffet, cu o avere estimată de 17,5 miliarde de dolari, decizia de a renunţa la jumătate din averea sa.
Numai în 2009, potrivit unui raport al Centrului pentru Filantropie din cadrul Universităţii Indiana, americanii au donat o sumă-record de 227 de miliarde de dolari în scopuri caritabile, în pofida recesiunii economice care a afectat Statele Unite.
PROGRAME
Banii vor merge în sănătate, dezvoltare şi educaţie
Pe lista lui Gates şi Buffet figurează miliardari care s-au angajat în scris să doneze cel puţin jumătate din averea lor fie în timpul vieţii, fie după moarte. Printre aceştia figurează regizorul George Lucas, fostul şef al eBay, Jeff Skoll, magnaţii media Ted Turner şi Gerry şi Marguerite Lenfest, proprietarul lanţului hotelier Hilton, Barron Hilton, bancherii George Kaiser, Sanford şi Joan Weill.
Sumele uriaşe rezultate din donaţiile consistente făcute de cei deocamdată 40 de bogătaşi americani vor merge, cel mai probabil, către proiecte din diferite domenii de activitate aflate deja în atenţia Fundaţiei Bill &Melinda Gates, către care vor merge etapizat şi circa 83 la sută din banii investitorului Warren Buffet.
Un loc important îl ocupă programele de sănătate, aproape 800 de milioane de dolari fiind direcţionaţi campaniilor de vaccinare şi imunizare din ţările sărace. Cercetările din domeniul medical au fost şi ele finanţate copios în ultimii ani, circa 500 de milioane de dolari fiind alocate luptei împotriva SIDA, malariei şi a tuberculozei, boli care fac ravagii în ţările din lumea a treia.
Fonduri importante au mers şi spre serviciile de asistenţă financiară acordată familiilor foarte sărace sau persoanelor cu idei de afaceri, dar care duceau lipsă de bani. În colaborare cu Fundaţia Rockefeller, Bill şi Melinda Gates au susţinut financiar micii fermieri africani.
Educaţia este un alt domeniu spre care promotorii campaniei “The Giving Pledge” vor direcţiona sume semnificative. Sute de americani provenind din familii sărace, dar şi tineri aparţinând diverselor minorităţi etnice, studiază la diferite universităţi graţie burselor oferite de fundaţia lui Bill Gates.
În fiecare an, 100 de tineri din diverse colţuri ale lumii ajung să studieze la renumita Universitate Cambridge, din Anglia, printr-un program de burse căruia şeful Microsoft i-a alocat în ultimii zece ani peste 210 milioane de dolari.
ROMÂNIA
Iniţiativa americanilor este lăudată şi de avuţii noştri, dar ei nu s-ar implica într-o măsură atât de mare. Donaţii fac cu toţii, dar punctual, şi nu vor să audă nimic de filantropia către stat
Iniţiativa bogaţilor lumii de a-şi dona 50% din avere până la moarte în scopuri caritabile nu este văzută cu ochi buni de cei mai avuţi dintre români. EVZ a vorbit cu mai multe persoane din “Top 300 Capital”, iar concluzia generală este că, deşi banii nu aduc fericirea, tot mai bine ar fi să rămână la ei.
“Mai bine înmulţesc banii”
Spre exemplu, omul de afaceri George Copos spune că soţia lui are mai multe fundaţii, unde contribuie foarte des.
“Eu aş fi de acord să dau diferenţa dintre asseturi şi credite”, afirmă Copos.
El a adăugat că statul român ar trebui să fie mai atent la oamenii de afaceri, să nu supraimpoziteze sau să introducă tot felul de măsuri, pentru că mulţi vor să-şi mute afacerile în alte ţări.
“Eu aş fi de acord să dau diferenţa dintre asseturi şi credite. Oricum, doamna Copos are mai multe fundaţii, unde contribui foarte des.”
GEORGE COPOS, 230-240 MILIOANE DE EURO
Elan Schwartzenberg, fostul soţ al vedetei TV Mihaela Rădulescu, spune că în ultimii 10 ani a susţinut acţiunile caritabile ale Mihaelei.
“Şi acum m-am implicat, deşi nu mai suntem căsătoriţi, în acţiunea de ajutorare a sinistraţilor. Am mai făcut donaţii pentru sistemul de sănătate, oameni loviţi de calamităţi, copii handicapaţi”, susţine el.
Totuşi, omul de afaceri consideră că nu poate renunţa la 50% din avere.
“Nu mi-aş dona o jumătate din avere pentru că lucrând cu aceşti bani şi multiplicându-i generez în următorii 10-15 ani mai mult decât jumătate din avere”, a adăugat Elan.
“Nu scrieţi de autostrăzi, că vă descalificaţi profesional. Nimeni nu va da bani vreodată să facem autostrăzi, asta e treaba statului.”
ELAN SCHWARTZENBERG, 54-55 MILIOANE DE EURO
Donaţii spune că a făcut şi proprietarul firmei care importă autovehicule Peugeot în România, Gheorghe Dolofan.
“Eu am donat în acest an peste 400.000 de euro, numai până acum. Prefer să donez pentru cazuri concrete, bolnavi de cancer sau persoane care au nevoie de bani pentru şcoală sau activităţi sportive”, a declarat el.
“În fiecare an fac astfel de sponsorizări, doar în 2008 am totalizat 780.000 euro. În acest an am donat peste 400.000 de euro, numai până acum.”
GHEORGHE DOLOFAN, 200 MILIOANE DE EURO
Nu vrea să audă de escroci
Vasile Turcu spune că s-a săturat de câţi escroci cer milă la poarta casei lui, însă continuă să ajute oamenii săraci.
“America e America, noi suntem români. Nu am încredere că banii ajung la cei care au într-adevăr nevoie. Sunt foarte mulţi escroci.”,
VASILE TURCU, 130-135 MILIOANE DE EURO
Construcţii de biserici
Culiţă Tărâţă afirmă că el a contribuit cu bani la construcţia unor biserici.
“Eu nu sunt miliardar ca americanii. Am contribuit însă la construcţia multor biserici, să fie primit în faţa lui Dumnezeu. Nu-mi place să fac din asta un act de bravură”
CULIŢĂ TĂRÂŢĂ, 155-160 MILIOANE DE EURO
Sorin Ovidiu Vîntu laudă iniţiativa miliardarilor din SUA şi spune că şi el ar dona dacă ar avea bani.
În declaraţia off the record, oferită hotnews.ro, SOV a spus că “să donez 2% sau 0,5% din averea mea adunată cu trudă şi riscuri pentru săli de sport, şcoli sau bazine de înot aş comite o imprudenţă”.
PROIECT
Statul pregăteşte supraimpozitarea averilor
Până la finele acestei luni, guvernul şi-a luat angajamentul faţă de FMI să finalizeze legea prin care vor fi impozitate averile persoanelor fizice. Astfel, cei care au proprietăţi şi alte bunuri de zeci de mii de euro ar urma să plătească noi biruri către stat.
Vasile Turcu crede că statul ar trebui să pună impozit pe averile ilicite sau chiar să le confişte. “Cei care nu pot să-şi demonstreze averea ar trebui să rămână fără ea”, spune el. Totodată, Turcu recomandă guvernanţilor să aplice metoda din Italia, prin care cei care şi-au adus în ţară averile din alte părţi au plătit impozite.
“Sunt de acord să se pună impozit de 20-25% celor care vor să-şi aducă banii din alte state în ţară. Sunt convins că aceştia ar fi de acord să dea şi 50% din sume, numai să-i aducă”, menţionează Turcu. Autorităţile au spus recent că în România nu se poate aplica amnistia fiscală ca în Italia, întrucât nu sunt mulţi români cu bani în alte state.
În ceea ce priveşte supraimpozitarea averilor, România nu este primul stat european care ar recurge la o astfel de măsură. Suprataxe de acest gen mai există şi în Franţa, Grecia, Olanda, Elveţia, Liechtenstein şi Norvegia. Taxarea bogăţiei a fost o modă în ţările europene, dar în anii ’70. Între timp, multe state au renunţat la ea.
Evenimentul Zilei: “Firma de telefonie mi-a prelungit contractul abuziv”
O bucureşteancă îi acuză pe operatorii firmei Vodafone că i-au prelungit abonamentul la telefon pentru încă doi ani, prelevându-se de un discount oferit pentru vechimea contractului.
O pensionară din Capitală, Mariana G., îi acuză pe operatorii firmei de telefonie mobilă Vodafone că i-au prelungit abonamentul la telefon, pe o perioadă de încă doi ani, fără voia ei.
Aşa că în momentul în care a dorit să închie contractul pentru a se muta la altă firmă, femeia susţine că i s-a spus că nu se poate. Aceasta spune că atunci când a cerut să i se prezinte dovada că a fost de acord cu prelungirea contractului, a fost refuzată.
De cealaltă parte, oficialii companiei Vodafone spun că au obţinut acordul verbal, prin telefon, de prelungire a abonamentului şi că au probe care le susţin spusele.
Un euro reducere pentru fidelitate
La începutul lunii iulie, Mariana G. a mers la un magazin Vodafone ca să-i anunţe că peste o lună i se încheie contractul la telefon şi nu doreşte prelungirea acestuia. Însă a avut parte de o surpriză.
“Mi s-a spus că acest lucru nu este posibil nici acum, nici în următorii doi ani şi că am fost sunată de un operator de-al lor să-mi spună că-mi oferă un euro reducere pe lună la convorbirile din străinătate pentru că am abonament la ei din 1991 şi că, acceptând acea ofertă, am acceptat şi prelungirea contractului pe încă doi ani”, povesteşte cu indignare bucureşteanca, adăugând că nu ar fi acceptat acea reducere dacă i s-ar fi spus ce înseamnă.
“Nu mă legam încă doi ani de ei pentru un euro. Mi se pare inadmisibil cum procedează o companie atât de mare. Mi-au prelungit abonamentul abuziv”, conchide Mariana G.
“Am obţinut acordul verbal de prelungire a contractului”
Reprezentanţii firmei de telefonie mobilă Vodafone spun că în cazul menţionat există probe care demonstrează că nu au făcut niciun abuz şi că au procedat corect, iar acest lucru îl pot demonstra.
“Conform procedurilor Vodafone, acordul de prelungire a unui contract poate fi dat şi verbal, prin telefon. Vodafone a urmat întocmai procedura şi a obţinut acordul verbal de prelungire a contractului în cazul de faţă, care există ca probă şi poate fi prezentat inclusiv clientului, «la cerere»”, conchid reprezentanţii Vodafone.
“Ar fi trebui să primiţi în scris ceea ce aţi agreat telefonic”
Experţii instituţiilor care se ocupă de protecţia consumatorilor o sfătuiesc pe păgubită să se adreseze comisariatului local pentru protecţia consumatorilor cu o reclamaţie împotriva companiei Vodafone.
“În mod normal ar fi trebuit să primiţi un înscris din care să rezulte ceea ce comerciantul pretinde că aţi agreat telefonic”, afirmă Mihai Titichi, şef Serviciu juridic al Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului.
Specialistul mai spune că, în ceea ce priveşte noile reguli privind rezilierea contractelor, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Teoretic, clauza care nu vă dă dreptul de a rezilia contractul înainte de termen fără a plăti o sumă drept despăgubire către comerciant e considerată abuzivă şi nulă de drept.
“Însă caracterul abuziv al unei clauze contractuale poate fi stabilit numai de instanţă, fie în urma unei acţiuni pe care o iniţiază păgubitul, fie în urma transmiterii procesului-verbal de constatare a caracterului abuziv al unei clauze de către comisariatul local pentru protecţia consumatorilor către instanţă. Numai după ce instanţa constată caracterul abuziv al clauzei şi hotărăşte eliminarea acesteia din contract aţi putea rezilia contractul”, conchide expertul în protecţia consumatorilor.
“Vodafone a urmat procedura şi a obţinut acordul verbal de prelungire a contractului, care există ca probă şi poate fi prezentat clientului «la cerere».“,
REPLICA VODAFONE
Evenimentul Zilei: RCS&RDS pune o taxă forţată de 5 lei pe abonat
Clienţii firmei de cablu sunt obligaţi să achite la factura lunară bani în plus pentru servicii de mentenanţă a reţelei.
După o criză de capital în care mai toate companiile mari au avut pierderi în ultimii ani, unele dintre acestea s-au hotărât să-şi recupereze banii pe spinarea clientului.
Cam aşa pare şi cazul celor de la RCS&RDS, care în ultimele două luni au aplicat o nouă taxă la majoritatea contractelor pe care le au în derulare. Numită oficial, pe chitanţă, comision sau taxă de mentenanţă, RCS&RDS cere fiecărui client câte 5 lei în plus la factură.
Dacă în prima lună a implementării acestei suprataxări, pe chitanţă cei 5 lei erau afişaţi separat la taxe, pentru ca fiecare client să vadă clar costurile, din a doua lună valorile de pe chitanţe sunt trecute sec la total. Schimbarea a survenit după ce la ghişeele companiei foarte mulţi clienţi şi-au exprimat nemulţumirile faţă de respectivul comision.
Dacă ar fi să considerăm că RCS&RDS taxează doar un milion din clienţii pe care-i are, asta înseamnă că în fiecare lună, compania obţine cam 5 milioane de lei (1,2 milioane euro) din “mentenanţă”. La capitolul clienţi pe diferite ramuri, RCS&RDS are peste un milion şi la cablu TV şi la internet, dar şi la telefonia mobilă şi fixă.
“Prima oară când am văzut costul pe notificare am crezut că a fost din cauza faptului că am avut probleme cu cablul, dar şi cu internetul şi i-am chemat pe cei de la departamentul tehnic. Apoi, la ghişeu am văzut că de fapt toată lumea este taxată”, ne-a povestit Mihai L., unul dintre clienţii bucureşteni nemulţumiţi.
El spune că i-a cerut casieriţei să-i accepte să achite doar abonamentul fără această taxă care nu apare în contract, dar a fost refuzat. “Eu când am ajuns la casierie pentru a plăti mi s-a spus sec că este o taxă pentru servicii de întreţinere a reţelei pe care trebuie să o plătesc. Nu înţeleg de ce trebuie să le plătesc eu lor aceste servicii”, spune Marius C., un client care a făcut şi sesizări conducerii în urmă cu câteva săptămâni, dar nu a primit niciun răspuns până acum.
Oficialii RCS&RDS au refuzat să ne trimită un răspuns pe această temă, deşi au fost contactaţi de mai multe ori de EVZ.
“Pentru a putea verifica mai îndeaproape această problemă, invităm clienţii nemulţumiţi să vină la sediul nostru, cu contractele şi chitanţele emise de compania respectivă.”,
MIHAI MEIU, director în cadrul ANPC
PLÂNGERI
ANPC aşteaptă sesizările clienţilor
Sesizaţi de către reporterii EVZ cu privire la taxa pe care compania de cablu a impus-o clienţilor, oficiali ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) ne-au declarat că aşteaptă ca persoanele nemulţumite să vină cu contractele şi ultimele chitanţe la sediile instituţiei.
“Pentru a putea verifica mai îndeaproape, invităm clienţii nemultumiţi la sediile noastre”, ne-a declarat Mihai Meiu, director în cadrul ANPC. Dacă se va considera că taxa este abuzivă, compania în cauză va fi penalizată conform prevederilor legale.
1,6 milioane de clienţi
avea RCS&RDS la 31 decembrie, pe segmentul de cablu TV
Evenimentul Zilei: Alimentele organice, un lux sau o necesitate?
Produsele bio, considerate un lux din cauza preţurilor mari, sunt recomandate de nutriţionişti pentru că nu conţin substanţe chimice care atacă organismul.
Chiar dacă au un preţ ce îndepărtează mulţi clienţi din faţa rafturilor, produsele bio sunt mult mai sănătoase decât cele pe care le consumăm în mod curent. În România lipseşte însă o cultură a consumului sănătos, ceea ce face ca nici cei cu bani suficienţi să nu fie atraşi de alimente bio.
Alimentele bio sau organice sunt produse de origine animală sau vegetală care au fost obţinute fără utilizarea substanţelor chimice sintetice sau a componentelor modificate genetic, nu au fost expuse iradierii, iar în urma producerii lor mediul înconjurător nu a avut de suferit.
Soia în locul cărnii
“Noi, românii, suntem o populaţie de carnivori şi adoptăm cu greu alimentele biologice. Ar fi bine să reuşim ca măcar o jumătate din cantitatea de produse din carne să fie înlocuită cu soia”, recomandă medicul.Specialiştii susţin că nici măcar românii care îşi permit nu apelează la alimentele bio în defavoarea celor tradiţionale sau de tip fast-food. Acest lucru se regăseşte şi în statistici. “Avem probleme de exces ponderal sever. Astfel, 35% dintre copii suferă de obezitate, 30% dintre adulţi sunt obezi şi 40% sunt pacienţi diabetici”, adaugă dr. Alexandrescu.
Preţ mai mare şi valabilitate mai mică
În magazinele specializate puteţi găsi de la fructe, legume, cereale, până la carne albă. Aceste alimente sunt proaspete, nu au aditivi de conservare sau alte chimicale şi nici nu se găsesc sub formă de semipreparate. Deteriorarea lor rapidă face ca preţul lor să fie mare.
“E normal ca aceste alimente să fie mai scumpe pentru că nu pot fi păstrate mult timp, având o durată de valabilitate mai mică. Producătorii nu folosesc nici îngrăşăminte, iar producţia scade, justificând astfel preţul”, spune Mihaela Ionescu, medic nutriţionist la Institutul Nicolae Paulescu din Bucureşti.
ATUURI
Calităţile alimentelor ecologice
Pentru a se considera organică, producţia agricolă sau zootehnică trebuie să se desfăşoare conform principiilor ecologice timp de minimum trei ani. Produsele rezultate astfel sunt de calitate superioară celor tradiţionale.
1 Produsele organice conţin cu cel puţin 50% mai multe vitamine, minerale, enzime şi fitoelemente, comparativ cu cele convenţionale.
Cromul este un micronutrient deficitar în dieta modernă, iar în alimentele ecologice are o concentraţie cu 78% mai mare decât în celelalte. Seleniul este un antioxidant puternic care ne protejează de radicalii liberi şi are un nivel de concentrare în alimentele organice mai mare cu 400% faţă de cele convenţionale. În produsele bio există calciu cu 70% mai mult decât în celelalte.
Litiul, folosit în tratarea diverselor forme de depresie, este cu 200% mai concentrat, iar magneziul necesar sistemului muscular, cu 140%.
2 În producţia de legume, fructe şi carne organice nu se folosesc substanţe chimice (pesticide, hormoni). “Mărul cultivat în mod convenţional conţine în jur de 30 de substanţe artificiale, concentrate în coajă, chiar şi după spălare”, explică Lygia Alexandrescu, medic nutriţionist.
3 Lactatele trebuie consumate cât mai naturale, iar cele industralizate provin din ferme în care animalele sunt tratate şi hrănite cu amestecuri de antibiotice, hormoni şi alte medicamente care stimulează creşterea producţiei. În plus, există şi pericolul hrănirii animalelor cu soia modificată genetic.
4 Gustul şi aroma fructelor şi legumelor ecologice sunt diferite de ale celor crescute convenţional.
NORME
Eticheta eco, valabilă de la 1 iulie
Noile norme ale Uniunii Europene (UE) privind etichetarea produselor alimentare ecologice au intrat în vigoare încă de la 1 iulie. Aceste norme conţin inclusiv obligaţia de a afişa noua siglă ecologică a UE.
“Euro-frunza” va apărea de acum în mod obligatoriu pe alimentele ecologice preambalate produse în orice stat membru al UE şi care îndeplinesc standardele necesare.
Sigla rămâne opţională pentru produsele ecologice neambalate şi de import. “Normele europene vor favoriza o producţie sănătoasă şi ecologică”, afirmă Maria Damanaki, comisarul pentru afaceri maritime şi pescuit.
Evenimentul Zilei: Marele jaf de la inundaţiile din 2008
Un document al Curţii de Conturi dezvăluie modul în care au fost “sifonaţi” banii publici destinaţi îndepărtării efectelor acestor calamităţi.
O notă de documentare ce poartă antetul Curţii de Conturi, intrată în posesia “Evenimentului zilei”, relevă mecanismul prin care s-au “sifonat” din bugetul de stat o bună parte dintre fondurile alocate pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.
Este vorba de fondurile alocate Administraţiei Naţionale “Apele Române” pentru finanţarea lucrărilor de înlăturare a efectelor inundaţiilor din perioada 22 iulie-5 august 2008, produse pe cursul râurilor Tisa, Siret şi Prut, care s-au soldat cu importante pagube materiale.
La acel moment, s-a estimat că fondurile necesare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor sunt în cuantum de 436.510.000 lei (peste 123 de milioane de euro). Prin două hotărâri de guvern, au fost alocate, în primă fază, 33.300.000 de lei (9,5 milioane de euro), din Fondul de inter venţie la dispoziţia guvernului şi Fondul pentru Mediu, şi au fost identificate, în regim de urgenţă, 41 de obiective de investiţii.
La propunerea Administraţiei Naţionale Apele Române, conducerea Ministerului Mediului - în fruntea căruia era Atilla Korodi (UDMR) - a nominalizat firmele care urmau să proiecteze şi să execute lucrările de reabilitare a infrastructurii antiinundaţii.
Pagube supraevaluate
Din cele 41 de obiective de investiţii, Curtea de Conturi a verificat prin sondaj 17, prilej cu care s-au constatat numeroase nereguli în cheltuirea banului public.
În unele cazuri, valoarea pagubelor centralizată de Direcţia de Investiţii din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române era mult mai mare decât cea înscrisă în procesele-verbale întocmite imediat după producerea inundaţiilor.
Curtea de Conturi a constatat, de exemplu, că pentru supraînălţarea unui dig pe râul Jijia (afluent al Prutului) s-au alocat iniţial 880.000 de lei (249.000 de euro), pentru 1,470 km afectaţi. Ulterior, au fost solicitate fonduri în valoare de 17.617.067 de lei (4.986.433 euro), pentru o lungime de… 38,100 km.
Firme selectate dubios
Ilegalităţi au fost identificate şi în privinţa modului de organizare şi desfăşurare a negocierilor directe cu societăţile comerciale selectate.
“Negocierile directe s-au purtat, în majoritatea situaţiilor, cu aceleaşi firme de profil care au mai executat astfel de lucrări în anii anteriori, lucrări care s-au dovedit a fi de o calitate îndoielnică şi care nu au rezistat la inundaţiile din anii anteriori”, se arată în nota de documentare. Cu toate acestea, “nu s-a solicitat niciodată ca remedierea lucrărilor afectate să se realizeze pe cheltuiala constructorilor, deşi perioada de garanţie era de 24 de luni”.
De pildă, Direcţia de Ape Someş-Tisa, care a încredinţat lucrări aceloraşi constructori “tradiţionali”: SC REPCON Oradea, SC Hidroconstrucţia Bucureşti şi SC SOCOT Târgu-Mureş. În cadrul negocierilor, firmelor nominalizate nu li s-au cerut documente justificative privind experienţa în domeniu, capacităţile tehnice, eligibilitatea şi situaţia economico-financiară a acestora.
“Unele direcţii de ape au contractat firme cu sedii şi locaţii de lucru situate la mare distanţă de zonele calamitate, fapt care ridică unele suspiciuni privind posibilitatea intervenţiei rapide şi executării lucrării în timp oportun”, mai constată Curtea de Conturi.
Devize de cheltuieli umflate
În nota de documentare se mai arată că “unele devize generale de lucrări, întocmite pentru cheltuielile necesare obiectivelor de investiţii, nu sunt semnate de beneficiar, fapt care creează unele dubii în ceea ce priveşte corectitudinea sumelor înscrise în acestea şi veridicitatea lucrărilor de construcţii şi a serviciilor de proiectare executate”.
Recepţia lucrărilor s-a făcut, în majoritatea cazurilor verificate de Curtea de Conturi, “fără obiecţiuni sau recomandări”. Plata “a fost efectuată de către unii beneficiari înaintea recepţiei cantitative şi calitative, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare şi a clauzelor contractuale. Direcţia de Ape Prut, spre exemplu, a efectuat plăţile în perioada 5-19 decembrie 2008, iar recepţia lucrărilor a avut loc abia pe data de 23 ianuarie 2009. Mai mult, a fost întocmit un singur proces-verbal pentru toate obiectivele de investiţii finalizate.
Facturi fiscale neverificate
Curtea de Conturi a constatat că majoritatea facturilor fiscale emise pentru serviciile prestate şi lucrările efectuate “nu sunt avizate din punct de vedere al controlului financiar preventiv propriu, fapt care creează suspiciuni privind veridicitatea şi corectitudinea operaţiunilor, precum şi realizarea în condiţii legale a plăţilor aferente”.
Nu în ultimul rând, în majoritatea devizelor generale întocmite pentru primele două etape ale investiţiilor sumele de la capitolul cheltuieli diverse şi neprevăzute sunt în cuantum de 10% din valoarea contractului, nejustificat de mari şi nedetaliate.
RELAŢIA CU PARLAMENTUL
Scandalul a fost declanşat de secretarul de stat Valentin Iliescu
Valentin Iliescu (foto), secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, a fost cel care, la sfârşitul săptămânii, a vorbit despre existenţa unui ra port “devastator” al Curţii de Conturi, care arată că banii pentru diguri alocaţi după inundaţiile din 2008 “s-au furat ca-n codru”.
“Nu înţeleg de ce Curtea de Conturi ţine sub fund acest document. Am intrat în posesia acestuia şi voi încerca să-l prezint şi public, pentru că el evidenţiază şi o situaţie globală despre care multă lume a uitat sau nu mai vrea să-şi aducă aminte, dar care nu poate fi trecută cu vederea”, a spus Valentin Iliescu.
Contactat de EVZ, el a precizat că i-a trimis documentul premierului Emil Boc şi ministrului mediului, Laszlo Borbely. Korodi Attila, fost ministru al mediului, a declarat ieri că, în mandatul său, nu i-au fost semnalate probleme privind alocarea banilor.
“Curtea de Conturi face astfel de analize, e şi normal. Eu am gestionat problema o jumătate de an, însă nu mi s-au semnalat astfel de informaţii. Apele Române au obligaţia de a duce la bun sfârşit orice investiţie decisă de guvern”, a spus Korodi.
Evenimentul Zilei: Copiii care nu există
Mii de minori români nu au acte de identitate. Prin urmare, nu au nici drepturi, dar nici nu pot fi traşi la răspundere dacă încalcă legea.
Alexandru nu-şi ia ochii de la noi. N-are astâmpăr, se hârjoneşte puţin cu colegul de bancă, apoi începe să-şi frământe mâinile şi încearcă să-şi spună povestea. E un băiat chipeş, de 14 ani, care, pentru statul român, s-a născut adolescent. Motivul: a căpătat identitate abia acum, când a primit carte de identitate la intervenţia reprezentanţilor organizaţiei “Salvaţi Copiii”. O scoate mândru din buzunar, ca pe-o diplomă primită la vreun concurs. “Uite”, spune cu o sclipire în ochi, întinzând cartonul plastifiat cu poza lui pe el.
Alexandru nu a primit nici alocaţie, nici asistenţă medicală, iar dacă, prin absurd, s-ar fi gândit să spargă o bancă, poliţia ar fi fost în mare dificultate când ar fi trebuit să-l reţină. Pentru că nu exista. “Când mă oprea seara câte un poliţist şi-mi cerea să mă legitimez, îi spuneam că nu am acte şi-mi zicea că fac mişto de el. Şi i-o dădeam pe mama la telefon să-i explice”, spune şmechereşte băiatul.
Pe mama sa a descoperit-o târziu, pentru că “a fost pe punctul de a-l abandona la naştere”. A fost “ridicat” din maternitate de bunici, care l-au crescut. “Am făcut patru clase că m-a primit domnul director şi fără acte. Apoi, a venit alt director şi am fost dat afară. Aşa se face că acum sunt abia în clasa a V-a şi mă mai ajută bunica la teme”, încheie Alexandru, care a fost inclus în programul “A doua şansă”, după ce trei ani a stat “pe tuşă”.
Povestea lui nu se diferenţiază cu mult de cele ale altor câtorva mii de copii inexistenţi pentru autorităţile din România. E doar mai norocos, pentru că majoritatea micuţilor fără acte nu sunt primiţi nici la şcoală, chiar dacă o astfel de măsură - impusă, de regulă, de directorii instituţiilor de învăţământ -, este abuzivă. Acum, este cu atât mai norocos cu cât nu doar că-şi poate continua studiile, dar are şi cu ce să se laude prietenilor şi ce să le arate pe stradă poliţiştilor: o carte de identitate.
“Născuţi” la 18 ani
În situaţia în care s-a aflat până nu de mult Alexandru se regăsesc şi cei patru copii ai familiei Gusti (de 13, 15, 17 şi 18 ani), dar şi mama, şi bunica lor. O familie care nu a trebuit să dea niciodată seamă autorităţilor, nu a cotizat la asigurările de sănătate, nu a primit alocaţii şi nu a avut acces la educaţie. Motivul: timp de trei generaţii, nu a figurat în niciun document oficial.
În cazul lor, lipsa actelor de identitate s-a perpetuat în timp, ca un păcat moştenit. “Problema a fost întâi la mine, că nu aveam acte, că mama nu mai ştia cu exactitate când m-a născut. Ce să-i faci, are şi ea o vârstă.
În plus, nici ea nu a avut acte. Mai avem acum de înfruntat ultima instanţă şi o să aibă acte cu toţii: cel mai mare, de 18 ani, născut pe 10 august, celălalt, de 17 ani - pe 1 ianuarie, apoi, celălalt, de 15 ani - pe 30 octombrie şi fata, născută în 1997, pe 15 aprilie”, spune Floarea Gusti, punând accentul pe fiecare dată de parcă ar vrea să arate că refuză să ducă mai departe “păcatul inexistenţei”.
“Vreau să fiu avocat, să scap nevinovaţii de puşcărie”
Şi, dacă acesta n-ar fi de ajuns, fata cea mică, elevă în clasa a VI-a, poartă temporar numele unei verişoare care i-a împrumutat, cu ceva timp în urmă, actul ei de identitate şi, odată cu el, dreptul la educaţie. Aşa că fata răspunde acum şi la numele Lililiana - aşa cum o ştiu colegii la şcoală -, dar şi la cel de Maria Alexandra, aşa cum a vrut mama ei să o cheme şi cum va fi înscris şi în documentul ei de identitate.
“M-am gândit că băieţii or să meargă ei, or să-şi găsească de muncă, dar cu fata ce fac? Trebuia să facă şcoală. Şi am luat certificatul unei nepoate, că tot nu voia să meargă la şcoală, şi mi-am dat fata în clasa I. Acuma, i-am explicat domnului director situaţia şi ne-a înţeles”, explică mama fetei demersurile ilegale pe care le-a făcut “spre binele copilului”. “Vreau să fiu avocat, să scap oamenii nevinovaţi de la puşcărie”, o completează Maria Alexandra, până de curând Liliana.
Dacă pe ea a salvat-o faptul că e fată, pe fratele ei Costin Ştefan pare să-l salveze boxul. E campion naţional şi, spre deosebire de fraţii lui, a văzut aproape toată ţara. “Târgu-Jiu, Iaşi, Deva, Ploieşti, Arad. Şi am stat doar la hoteluri”, enumeră băiatul oraşele româneşti prin care a trecut, ca pe cele mai exotice capitale ale lumii. Mama lui merge la fiecare meci pe care-l susţine în Bucureşti şi înviorează galeriile, ţipând din toţi rărunchii.
“Mie nu-mi place când vine la meciuri. Că mie nu mi-e frică, dar ea strigă «Au!!!!» de câte ori iau câte un pumn, spune băiatul trăgând cu ochiul la mama lui, Floarea, curios să vadă dacă aceasta are vreo reacţie. Femeia înţelege: “Îmi place la meciuri, când stau acasă mi-e frică”.
Toţi băieţii ei au buchisit alfabetul la vârste târzii, prin programul “A doua şansă”. Cei de la “Salvaţi copiii” i-au îndrumat acum să-şi facă şi acte. Urmarea: cel mai mare dintre copii îşi va primi cartea de identitate la 18 ani, odată cu certificatul de naştere. “E în clasa I. A trecut doamnă?”, se întoarce femeia, amintindu-şi brusc că anul şcolar s-a terminat, şi zâmbeşte mul ţumită după ce primeşte aprobarea asistentei sociale. “Deci e a doua…”, încheie ea cu mândrie.
“M-am gândit că băieţii or să meargă ei, or să-şi găsească un loc de muncă, dar cu fata ce fac? Trebuia să facă şcoală. Şi am luat certificatul de naştere al unei nepoate, că tot nu voia să meargă la şcoală, şi mi-am dat fata în clasa I.“,
FLOAREA GUSTI, mamă a patru copii fără identitate
REALITATE ROMÂNEASCĂ
Prea săraci pentru a obţine documente
Cauzele pentru care mii de copii români ating şi majoratul fără să aibă vreun act de identitate sunt diverse, dar în centrul lor stau condiţiile precare de viaţă, susţin specialiştii.
“Majoritatea provin din medii defavorizate, din comunităţi rurale unde accesul la oraş e mai greu. Unii ajung să locuiască în alte zone ale ţării şi ar trebui să meargă să-şi obţină documentele din localitatea în care s-au născut şi nu au bani pentru asta, alţii fac parte din familii de romi, care nu pun preţ absolut deloc pe documente şi nu ţin cont de beneficiile pe care acestea le-ar aduce copiilor lor. Mai există situaţiile în care femeile au născut acasă şi nu s-au mai dus ulterior să-şi declare copiii şi să le facă acte”, explică Liliana Bibac, reprezentant al “Salvaţi Copiii”.
Ea şi colegii ei îi ajută pe micuţii aflaţi în această situaţie să demareze în instanţă procese de înregistrare tardivă şi să meargă la şcoală prin programul “A doua şansă”. Asta, întrucât, din cauză că nu au identitate, cei mai mulţi dintre ei nu au fost primiţi la şcoală, în ciuda faptului că legislaţia românească nu condiţionează înscrierea în clasa I de deţinerea acestor documente.
Însă, deşi încalcă legea, directorii de instituţii de învăţământ care-i resping nu sunt sancţionaţi pentru asta.
Evenimentul Zilei: Băncile înlocuiesc comisioanele de rambursare anticipată cu alte taxe
Băncile taxează clienţii care refinanţează un credit atunci când comunică soldul şi reţin un comision din banii trimişi de la refinanţator.
Refinanţările sunt penalizate de bănci nu numai prin aplicarea comisionului de rambursare anticipată a creditului, limitate recent de lege, ci şi prin taxele suplimentare. Acestea sunt de două tipuri - cea pentru eliberarea scrisorii de refinanţare şi cea pentru avizarea „ordinului de plată condiţionat“, prin care sunt trimişi banii de la banca refinanţatoare la cea veche. Unele bănci percep ambele tipuri de taxe când se despart de un client.
De exemplu, scrisoarea de refinanţare costă 75 de euro în cazul în care este solicitată la UniCredit Țiriac Bank. După ce banii sunt trimişi de la banca de la care a fost contractată refinanţarea, avizarea ordinului de plată condiţionat este taxată de UniCredit cu 0,2% din suma transferată, minimum 20 de euro şi maximum 1.000 de euro. În cazul în care refinanţarea a fost făcută la Millennium Bank, pentru ca această bancă
să emită ordinul de plată condiţionat, clientul mai plăteşte 15 euro. Cele mai multe bănci nu percep şi acest tip de comision.
Similar, Piraeus Bank percepe o taxă de 60 de euro pentru scrisoarea de refinanţare, iar pentru procesarea ordinelor de plată condiţionate, o taxă de 0,1%, minimum 100 de lei sau 25 de euro. La BRD, scrisoarea costă 50 de euro, iar avizarea OP-ului condiţionat 0,1%, minimum 10 euro.
Refinanţarea, taxată şi cu 1,9%
Aplicarea acestor comisioane înseamnă de fapt costuri care pot ajunge să reprezinte chiar 1,9% din suma refinanţată. Cu procentajul amintit este taxat un client al UniCredit, care refinanţează un sold de 5.000 de euro. În cazul Piraeus, pentru aceeaşi sumă, taxa este de 1,7%. Chiar dacă Raiffeisen nu are taxă pentru emiterea scrisorii de refinanţare, procesarea ordinului de plată condiţionat este comisionată cu 0,1%, minimum 75 de euro. În consecinţă, refinanţarea unui credit cu un sold de 5.000 de euro este taxată cu 1,5%.
În cazul BRD, cele două taxe percepute la refinanţare echivalează cu 1,2% din 5.000 de euro. Toate procentajele menţionate sunt mai mari în cazul în care soldul creditului refinanţat este mai mic.
Recent, comisioanele de rambursare anticipată au fost limitate la cel mult 1% în cazul în care dobânda creditului este fixă, respectiv la 0% dacă suma împrumutată este restituită într-o perioadă în care dobânda aferentă împrumutului este variabilă. Acestea se vor aplica inclusiv în cazul rambursării anticipate a creditelor contractate în urmă cu câţiva ani. Înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ, comisioanele practicate de bănci ajungeau şi la 4,5%.
Dacă băncile vor mări însă taxele percepute la refinanţări, acestea pot egala vechile comisioane de rambursare anticipată.
O nouă generaţie de comisioane
Ordonanţa de urgenţă care a limitat nivelul comisionului de rambursare anticipată a stabilit şi că băncile pot percepe numai câteva tipuri de comisioane, iar pentru prestarea de servicii, unul unic. BCR s-a „conformat“ şi a lansat comisionul unic de zece euro, pe care îl percepe într-o serie de situaţii: de exemplu, dacă îşi informează clientul despre situaţia creditului sau dacă îi furnizează istoricul rambursărilor. Actul normativ a anulat comisionul perceput de această bancă la plata ratelor la ghişeu. În cazul ratelor în euro plătite de o altă persoană decât titularul contului care a contractat creditul, comisionul era de 3 euro pe depunere. Plata ratelor în lei pentru un împrumut contractat de un alt client al băncii era taxată cu patru-zece lei, în funcţie de valoarea sumei depuse.
Credite de consum în euro
Dobânda anuală efectivă a creditelor de nevoi personale în moneda europeană a scăzut de la 12%, în aprilie 2007, la 9,33% în luna aprilie a acestui an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.