Evenimentul Zilei: “Regii asfaltului” au prins contracte pe coridorul IV pan-european. Vezi ce tronsoane de autostradă vor face

CNADNR a anunțat astăzi câștigătorii licitațiilor pentru proiectarea și construcția mai multor tronsoane de autostradă de pe coridorul IV pan-european. Printre câștigători se numără și companii românești, precum grupul Romstrade, Spedition UMB sau Euroconstruct Trading.

Ceilalţi ofertanţi au la dispoziţie 10 zile pentru a contesta rezultatele licitaţiilor, se arată în comunicatul remis de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Cei 183 de kilometri de autostradă de pe autostrada Constanţa – Nădlac scoşi la licitaţie la sfârşitul anului trecut vor costa un miliard de euro fără TVA, arată datele Ministerului Transporturilor, mai exact 4.149 milioane lei. Suma este cu 500 de milioane de euro mai mică decât estimarea iniţială, potrivit calculelor capital.ro.

Evenimentul Zilei: Cât ar munci o PFA pentru pensie completă: 90 de ani!

O persoană care are exclusiv venituri din activităţi independente (PFA, drepturi de autor, convenţie civilă) trebuie să cotizeze şi, implicit, să muncească de trei ori mai mult decât o persoană salariată, ca să poată ieşi la pensie.

Stagiul minim de cotizare pentru pensionare anticipată va fi de 15 ani, începând din 2015, iar cel complet, de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. În aceste condiţii, conform logicii Ministerului Muncii, persoanele care vor contribui, potrivit actualelor norme de aplicare a OUG nr. 58 din 2010, la sistemul public de pensii ar trebui să muncească 45 de ani, pentru stagiul minim de cotizare, şi cel puţin 90 de ani, pentru un stagiu complet, pentru a primi pensie. Cum s-a ajuns la această situaţie nu numai discriminatorie, ci de-a dreptul aberantă? Conform normelor, stagiul de cotizare în sistemul public de pensii pentru persoanele cu venituri profesionale se stabileşte prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contribuţie individuală (10,5%) şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiţii normale, adică 31,8%. Practic, stagiul va fi determinat ca raport între 10,5% şi 31,8%, reprezentând aproximativ 1/3 din perioada de cotizare.

Culmea impozitării

„Culmea acestor norme este precizarea privind stagiul de cotizare care însemnă că mult onoratul Minister al Muncii nu face altceva decât să fure. Precizarea constă în stabilirea stagiului de cotizare pe baza raportului dintre cota individuală şi cota totală de contribuţii de asigurări sociale, egal cu 0,33. Acest raport cumulat cu stagiul minim de cotizare de 15 ani înseamnă că persoanele care realizează doar venituri din drepturi de autor sau profesii independente ar reuşi să primească pensie doar dacă ar munci peste 45 de ani“, explică Sorin Istrate, managing partner Contexpert.

De la apariţia normelor în Monitorul Oficial şi până acum, dezbaterea s-a concentrat în jurul calculului şi plăţii contribuţiilor, pentru că textul normelor, în loc să clarifice această problemă, mai mult a bulversat firmele şi experţii în fiscalitate. Deja, fără a recunoaşte că reglementările sunt în parte inaplicabile sau aberante, Ministerul Muncii a început să emită proiecte de modificare a acestora. Un prim proiect, postat pe site-ul ministerului pentru dezbatere, reglează aberaţia stagiului de cotizare, eliminând actualul raport de o treime. Până la aprobarea acestui proiect, în cazul în care va trece de Executiv, sunt de aşteptat şi alte modificări, absolut necesare.

„Noile reglementări aduc o imensă incertitudine cu privire la prestaţiile sociale. Să luăm un exemplu:  deşi normele prevăd o echivalare a stagiului de cotizare, este uşor de observat că, în baza acestui calcul, se poate ajunge la situaţii paradoxale: o persoană care a obţinut 20 de ani doar venituri din drepturi de autor, dacă a avut venituri constante şi considerabile, poate echivala 60 de ani de stagii cumulate, dar dacă nu a avut venituri destul de ridicate poate echivala 10 ani sau mai puţin. Pentru pensie trebuie să existe o perioadă minimă de cotizare şi, în această situaţie, persoana care are venituri din activităţi independente ar putea fi nevoită să contribuie peste vârsta de pensionare pentru a atinge acest prag minim“, spune Emilia Dragu, partner TaxHouse.

Textul normelor abundă în exprimări echivoce. Una dintre acestea se referă la exceptarea de la plata contribuţiilor pentru „persoane asigurate în alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale“. Din această prevedere se poate înţelege că o persoană asigurată în sistemul pensiilor private ar fi scutită.

Însă, după cum observă Sorin Istrate „probabil legiuitorii s-au gândit doar la sistemele de pensii pentru avocaţi, militari şi alţii asemenea. Aşa cum a fost introdus textul în actul normativ, acesta lasă loc la interpretări. Şi totuşi, de ce anumite categorii de persoane ar fi exceptate, atâta timp cât toţi ar trebui să fim egali în faţa legii?“.

Care beneficii?

Un alt beneficiu incert pentru noii contributori este indemnizaţia de şomaj. Deşi contribuţia a devenit obligatorie de la 1 iulie, Ministerul Muncii spune că spre sfârşitul anului va modifica legea sistemului de şomaj pentru a-i include pe noii beneficiari.

„Contribuţia prevăzută de norme contravine prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj. Asimilarea necondiţionată a anumitor tipuri de venituri cu cele din exercitarea unei activităţi cu titlu profesional conduce la aberaţia obligativităţii contribuţiei fără ca persoana să beneficieze de prestaţia socială. Un traducător, de exemplu, poate să aibă câteva proiecte majore pe an şi în restul timpului să caute proiecte (nu un loc de muncă, cum precizează Legea nr. 76). Să înţelegem că perioada în care caută proiecte este considerată somaj?“, conchide Emilia Dragu. În loc să dea răspunsuri, normele - „un act normativ struţo-camilă“, după cum îl numeşte Sorin Istrate - demonstrează că singurul scop al noii legislaţii este să aducă, cu orice preţ, mai mulţi bani la buget.

Culmea acestor norme este precizarea privind stagiul de cotizare care înseamnă că mult onoratul Minister al Muncii nu face altceva decât să fure.
Sorin Istrate, managing partner Contexpert

Evenimentul Zilei: Lucrări blocate de şase luni de o semnătură

Un credit extern aprobat de Consiliul Local Sibiu pentru lucrări la 40 de străzi şi un pod aşteaptă aviz de la Ministerul Finanţelor din februarie.

În prima şedinţă din ianuarie 2010, Consiliul Local al Sibiului a aprobat accesarea unui credit extern de la BERD pentru 40 de străzi şi un nou pod peste râul din oraş.

Conform legislaţiei în vigoare, orice împrumut accesat de autorităţile locale trebuie avizat şi de Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a împrumuturilor locale. Avizul de la comisia în cauză pentru accesarea finanţării deja rezolvate e aşteptat de şase luni.

Evenimentul Zilei: Bogaţii lumii îşi dau jumătate din avere. Ai noştri se mai gândesc

Miliardarii americani care s-au angajat să îşi doneze jumătate din avere pentru acţiuni caritabile vor să mondializeze iniţiativa prin cooptarea “confraţilor” chinezi şi indieni.

Bill Gates şi Warren Buffet, miliardarii care au convins alţi 38 de bogătaşi ai Americii să îşi doneze jumătate din avere în scopuri caritabile, vor lua drumul Indiei şi Chinei pentru a aduce în nou-înfiinţatul club filantropic - The Giving Pledge - şi avuţii asiatici.

Întâlnirile cu o parte din cei 64 de miliardari chinezi vor debuta în luna septmebrie, luna martie a anului viitor fiind rezervată celor 53 de miliardari indieni. “Sperăm ca iniţiativa noastră să prindă contur şi în alte ţări”, a declarat Buffet.
Mai mult, Gates şi Buffet, locul doi şi trei pe lista actualizată a miliardarilor lumii întocmită anual de revista “Forbes”, vor organiza de acum înainte dineuri dedicate exclusiv recrutării de noi bogătaşi dispuşi să renunţe la o parte din averea lor.

Cei deja înscrişi în ambiţioasa campanie demarată de primii doi miliardari ai Americii se vor reuni anual pentru a pune la punct proiectele caritabile care vor prinde viaţă în viitor.

230 de miliarde de dolari

Calculele iniţiale, bazate pe averile estimate de revista americană, arată că cei 40 de miliardari angajaţi deja în amplul proiect filantropic ar pune la dispoziţie în acest scop circa 230 de miliarde de dolari. Suma ar putea fi şi mai mare în condiţiile în care unii dintre miliardarii cooptaţi de Gates şi Buffet s-au arătat dispuşi să doneze mai mult de jumătate din avere.

Dacă însă restul de 260 de miliardari americani ar accepta să se alăture campaniei “The Giving Pledge”, suma de care ar dispune proiectul filantropic ar creşte la 600 de miliarde de dolari.

“Întotdeauna am gândit că mai bine fac o lume mai bună pentru copiii şi nepoţii mei decât să le dau pur şi simplu nişte bani”, şi-a motivat Michael Bloomberg, primarul metropolei New York şi unul dintre cei 40 de miliardari de pe lista lui Gates şi Buffet, cu o avere estimată de 17,5 miliarde de dolari, decizia de a renunţa la jumătate din averea sa.

Numai în 2009, potrivit unui raport al Centrului pentru Filantropie din cadrul Universităţii Indiana, americanii au donat o sumă-record de 227 de miliarde de dolari în scopuri caritabile, în pofida recesiunii economice care a afectat Statele Unite.

PROGRAME

Banii vor merge în sănătate, dezvoltare şi educaţie

Pe lista lui Gates şi Buffet figurează miliardari care s-au angajat în scris să doneze cel puţin jumătate din averea lor fie în timpul vieţii, fie după moarte. Printre aceştia figurează regizorul George Lucas, fostul şef al eBay, Jeff Skoll, magnaţii media Ted Turner şi Gerry şi Marguerite Lenfest, proprietarul lanţului hotelier Hilton, Barron Hilton, bancherii George Kaiser, Sanford şi Joan Weill.

Sumele uriaşe rezultate din donaţiile consistente făcute de cei deocamdată 40 de bogătaşi americani vor merge, cel mai probabil, către proiecte din diferite domenii de activitate aflate deja în atenţia Fundaţiei Bill &Melinda Gates, către care vor merge etapizat şi circa 83 la sută din banii investitorului Warren Buffet.

Un loc important îl ocupă programele de sănătate, aproape 800 de milioane de dolari fiind direcţionaţi campaniilor de vaccinare şi imunizare din ţările sărace. Cercetările din domeniul medical au fost şi ele finanţate copios în ultimii ani, circa 500 de milioane de dolari fiind alocate luptei împotriva SIDA, malariei şi a tuberculozei, boli care fac ravagii în ţările din lumea a treia.

Fonduri importante au mers şi spre serviciile de asistenţă financiară acordată familiilor foarte sărace sau persoanelor cu idei de afaceri, dar care duceau lipsă de bani. În colaborare cu Fundaţia Rockefeller, Bill şi Melinda Gates au susţinut financiar micii fermieri africani.

Educaţia este un alt domeniu spre care promotorii campaniei “The Giving Pledge” vor direcţiona sume semnificative. Sute de americani provenind din familii sărace, dar şi tineri aparţinând diverselor minorităţi etnice, studiază la diferite universităţi graţie burselor oferite de fundaţia lui Bill Gates.

În fiecare an, 100 de tineri din diverse colţuri ale lumii ajung să studieze la renumita Universitate Cambridge, din Anglia, printr-un program de burse căruia şeful Microsoft i-a alocat în ultimii zece ani peste 210 milioane de dolari.

ROMÂNIA

Iniţiativa americanilor este lăudată şi de avuţii noştri, dar ei nu s-ar implica într-o măsură atât de mare. Donaţii fac cu toţii, dar punctual, şi nu vor să audă nimic de filantropia către stat

Iniţiativa bogaţilor lumii de a-şi dona 50% din avere până la moarte în scopuri caritabile nu este văzută cu ochi buni de cei mai avuţi dintre români. EVZ a vorbit cu mai multe persoane din “Top 300 Capital”, iar concluzia generală este că, deşi banii nu aduc fericirea, tot mai bine ar fi să rămână la ei.

“Mai bine înmulţesc banii”

Spre exemplu, omul de afaceri George Copos spune că soţia lui are mai multe fundaţii, unde contribuie foarte des.

“Eu aş fi de acord să dau diferenţa dintre asseturi şi credite”, afirmă Copos.

El a adăugat că statul român ar trebui să fie mai atent la oamenii de afaceri, să nu supraimpoziteze sau să introducă tot felul de măsuri, pentru că mulţi vor să-şi mute afacerile în alte ţări.

“Eu aş fi de acord să dau diferenţa dintre asseturi şi credite. Oricum, doamna Copos are mai multe fundaţii, unde contribui foarte des.”
GEORGE COPOS, 230-240 MILIOANE DE EURO

Elan Schwartzenberg, fostul soţ al vedetei TV Mihaela Rădulescu, spune că în ultimii 10 ani a susţinut acţiunile caritabile ale Mihaelei.

“Şi acum m-am implicat, deşi nu mai suntem căsătoriţi, în acţiunea de ajutorare a sinistraţilor. Am mai făcut donaţii pentru sistemul de sănătate, oameni loviţi de calamităţi, copii handicapaţi”, susţine el.

Totuşi, omul de afaceri consideră că nu poate renunţa la 50% din avere.

“Nu mi-aş dona o jumătate din avere pentru că lucrând cu aceşti bani şi multiplicându-i generez în următorii 10-15 ani mai mult decât jumătate din avere”, a adăugat Elan.

“Nu scrieţi de autostrăzi, că vă descalificaţi profesional. Nimeni nu va da bani vreodată să facem autostrăzi, asta e treaba statului.”
ELAN SCHWARTZENBERG, 54-55 MILIOANE DE EURO

Donaţii spune că a făcut şi proprietarul firmei care importă autovehicule Peugeot în România, Gheorghe Dolofan.

“Eu am donat în acest an peste 400.000 de euro, numai până acum. Prefer să donez pentru cazuri concrete, bolnavi de cancer sau persoane care au nevoie de bani pentru şcoală sau activităţi sportive”, a declarat el.

“În fiecare an fac astfel de sponsorizări, doar în 2008 am totalizat 780.000 euro. În acest an am donat peste 400.000 de euro, numai până acum.”
GHEORGHE DOLOFAN, 200 MILIOANE DE EURO

Nu vrea să audă de escroci

Vasile Turcu spune că s-a săturat de câţi escroci cer milă la poarta casei lui, însă continuă să ajute oamenii săraci.

“America e America, noi suntem români. Nu am încredere că banii ajung la cei care au într-adevăr nevoie. Sunt foarte mulţi escroci.”,
VASILE TURCU, 130-135 MILIOANE DE EURO

Construcţii de biserici

Culiţă Tărâţă afirmă că el a contribuit cu bani la construcţia unor biserici.

“Eu nu sunt miliardar ca americanii. Am contribuit însă la construcţia multor biserici, să fie primit în faţa lui Dumnezeu. Nu-mi place să fac din asta un act de bravură”
CULIŢĂ TĂRÂŢĂ, 155-160 MILIOANE DE EURO

Sorin Ovidiu Vîntu laudă iniţiativa miliardarilor din SUA şi spune că şi el ar dona dacă ar avea bani.

În declaraţia off the record, oferită hotnews.ro, SOV a spus că “să donez 2% sau 0,5% din averea mea adunată cu trudă şi riscuri pentru săli de sport, şcoli sau bazine de înot aş comite o imprudenţă”.

PROIECT

Statul pregăteşte supraimpozitarea averilor

Până la finele acestei luni, guvernul şi-a luat angajamentul faţă de FMI să finalizeze legea prin care vor fi impozitate averile persoanelor fizice. Astfel, cei care au proprietăţi şi alte bunuri de zeci de mii de euro ar urma să plătească noi biruri către stat.

Vasile Turcu crede că statul ar trebui să pună impozit pe averile ilicite sau chiar să le confişte. “Cei care nu pot să-şi demonstreze averea ar trebui să rămână fără ea”, spune el. Totodată, Turcu recomandă guvernanţilor să aplice metoda din Italia, prin care cei care şi-au adus în ţară averile din alte părţi au plătit impozite.

“Sunt de acord să se pună impozit de 20-25% celor care vor să-şi aducă banii din alte state în ţară. Sunt convins că aceştia ar fi de acord să dea şi 50% din sume, numai să-i aducă”, menţionează Turcu. Autorităţile au spus recent că în România nu se poate aplica amnistia fiscală ca în Italia, întrucât nu sunt mulţi români cu bani în alte state.

În ceea ce priveşte supraimpozitarea averilor, România nu este primul stat european care ar recurge la o astfel de măsură. Suprataxe de acest gen mai există şi în Franţa, Grecia, Olanda, Elveţia, Liechtenstein şi Norvegia. Taxarea bogăţiei a fost o modă în ţările europene, dar în anii ’70. Între timp, multe state au renunţat la ea.

Evenimentul Zilei: “Firma de telefonie mi-a prelungit contractul abuziv”

O bucureşteancă îi acuză pe operatorii firmei Vodafone că i-au prelungit abonamentul la telefon pentru încă doi ani, prelevându-se de un discount oferit pentru vechimea contractului.

O pensionară din Capitală, Mariana G., îi acuză pe operatorii firmei de telefonie mobilă Vodafone că i-au prelungit abonamentul la telefon, pe o perioadă de încă doi ani, fără voia ei.

Aşa că în momentul în care a dorit să închie contractul pentru a se muta la altă firmă, femeia susţine că i s-a spus că nu se poate. Aceasta spune că atunci când a cerut să i se prezinte dovada că a fost de acord cu prelungirea contractului, a fost refuzată.

De cealaltă parte, oficialii companiei Vodafone spun că au obţinut acordul verbal, prin telefon, de prelungire a abonamentului şi că au probe care le susţin spusele.

Evenimentul Zilei: RCS&RDS pune o taxă forţată de 5 lei pe abonat

Clienţii firmei de cablu sunt obligaţi să achite la factura lunară bani în plus pentru servicii de mentenanţă a reţelei.

După o criză de capital în care mai toate companiile mari au avut pierderi în ultimii ani, unele dintre acestea s-au hotărât să-şi recupereze banii pe spinarea clientului.

Cam aşa pare şi cazul celor de la RCS&RDS, care în ultimele două luni au aplicat o nouă taxă la majoritatea contractelor pe care le au în derulare. Numită oficial, pe chitanţă, comision sau taxă de mentenanţă, RCS&RDS cere fiecărui client câte 5 lei în plus la factură.

Dacă în prima lună a implementării acestei suprataxări, pe chitanţă cei 5 lei erau afişaţi separat la taxe, pentru ca fiecare client să vadă clar costurile, din a doua lună valorile de pe chitanţe sunt trecute sec la total. Schimbarea a survenit după ce la ghişeele companiei foarte mulţi clienţi şi-au exprimat nemulţumirile faţă de respectivul comision.

Evenimentul Zilei: Alimentele organice, un lux sau o necesitate?

Produsele bio, considerate un lux din cauza preţurilor mari, sunt recomandate de nutriţionişti pentru că nu conţin substanţe chimice care atacă organismul.

Chiar dacă au un preţ ce îndepărtează mulţi clienţi din faţa rafturilor, produsele bio sunt mult mai sănătoase decât cele pe care le consumăm în mod curent. În România lipseşte însă o cultură a consumului sănătos, ceea ce face ca nici cei cu bani suficienţi să nu fie atraşi de alimente bio.

Alimentele bio sau organice sunt produse de origine animală sau vegetală care au fost obţinute fără utilizarea substanţelor chimice sintetice sau a componentelor modificate genetic, nu au fost expuse iradierii, iar în urma producerii lor mediul înconjurător nu a avut de suferit.

Evenimentul Zilei: Marele jaf de la inundaţiile din 2008

Un document al Curţii de Conturi dezvăluie modul în care au fost “sifonaţi” banii publici destinaţi îndepărtării efectelor acestor calamităţi.

O notă de documentare ce poartă antetul Curţii de Conturi, intrată în posesia “Evenimentului zilei”, relevă mecanismul prin care s-au “sifonat” din bugetul de stat o bună parte dintre fondurile alocate pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.

Este vorba de fondurile alocate Administraţiei Naţionale “Apele Române” pentru finanţarea lucrărilor de înlăturare a efectelor inundaţiilor din perioada 22 iulie-5 august 2008, produse pe cursul râurilor Tisa, Siret şi Prut, care s-au soldat cu importante pagube materiale.
La acel moment, s-a estimat că fondurile necesare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor sunt în cuantum de 436.510.000 lei (peste 123 de milioane de euro). Prin două hotărâri de guvern, au fost alocate, în primă fază, 33.300.000 de lei (9,5 milioane de euro), din Fondul de inter venţie la dispoziţia guvernului şi Fondul pentru Mediu, şi au fost identificate, în regim de urgenţă, 41 de obiective de investiţii.

La propunerea Administraţiei Naţionale Apele Române, conducerea Ministerului Mediului - în fruntea căruia era Atilla Korodi (UDMR) - a nominalizat firmele care urmau să proiecteze şi să execute lucrările de reabilitare a infrastructurii antiinundaţii.

Pagube supraevaluate

Din cele 41 de obiective de investiţii, Curtea de Conturi a verificat prin sondaj 17, prilej cu care s-au constatat numeroase nereguli în cheltuirea banului public.

În unele cazuri, valoarea pagubelor centralizată de Direcţia de Investiţii din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române era mult mai mare decât cea înscrisă în procesele-verbale întocmite imediat după producerea inundaţiilor.

Curtea de Conturi a constatat, de exemplu, că pentru supraînălţarea unui dig pe râul Jijia (afluent al Prutului) s-au alocat iniţial 880.000 de lei (249.000 de euro), pentru 1,470 km afectaţi. Ulterior, au fost solicitate fonduri în valoare de 17.617.067 de lei (4.986.433 euro), pentru o lungime de… 38,100 km.

Firme selectate dubios

Ilegalităţi au fost identificate şi în privinţa modului de organizare şi desfăşurare a negocierilor directe cu societăţile comerciale selectate.

“Negocierile directe s-au purtat, în majoritatea situaţiilor, cu aceleaşi firme de profil care au mai executat astfel de lucrări în anii anteriori, lucrări care s-au dovedit a fi de o calitate îndoielnică şi care nu au rezistat la inundaţiile din anii anteriori”, se arată în nota de documentare. Cu toate acestea, “nu s-a solicitat niciodată ca remedierea lucrărilor afectate să se realizeze pe cheltuiala constructorilor, deşi perioada de garanţie era de 24 de luni”.

De pildă, Direcţia de Ape Someş-Tisa, care a încredinţat lucrări aceloraşi constructori “tradiţionali”: SC REPCON Oradea, SC Hidroconstrucţia Bucureşti şi SC SOCOT Târgu-Mureş. În cadrul negocierilor, firmelor nominalizate nu li s-au cerut documente justificative privind experienţa în domeniu, capacităţile tehnice, eligibilitatea şi situaţia economico-financiară a acestora.

“Unele direcţii de ape au contractat firme cu sedii şi locaţii de lucru situate la mare distanţă de zonele calamitate, fapt care ridică unele suspiciuni privind posibilitatea intervenţiei rapide şi executării lucrării în timp oportun”, mai constată Curtea de Conturi.

Devize de cheltuieli umflate

În nota de documentare se mai arată că “unele devize generale de lucrări, întocmite pentru cheltuielile necesare obiectivelor de investiţii, nu sunt semnate de beneficiar, fapt care creează unele dubii în ceea ce priveşte corectitudinea sumelor înscrise în acestea şi veridicitatea lucrărilor de construcţii şi a serviciilor de proiectare executate”.

Recepţia lucrărilor s-a făcut, în majoritatea cazurilor verificate de Curtea de Conturi, “fără obiecţiuni sau recomandări”. Plata “a fost efectuată de către unii beneficiari înaintea recepţiei cantitative şi calitative, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare şi a clauzelor contractuale. Direcţia de Ape Prut, spre exemplu, a efectuat plăţile în perioada 5-19 decembrie 2008, iar recepţia lucrărilor a avut loc abia pe data de 23 ianuarie 2009. Mai mult, a fost întocmit un singur proces-verbal pentru toate obiectivele de investiţii finalizate.

Facturi fiscale neverificate

Curtea de Conturi a constatat că majoritatea facturilor fiscale emise pentru serviciile prestate şi lucrările efectuate “nu sunt avizate din punct de vedere al controlului financiar preventiv propriu, fapt care creează suspiciuni privind veridicitatea şi corectitudinea operaţiunilor, precum şi realizarea în condiţii legale a plăţilor aferente”.

Nu în ultimul rând, în majoritatea devizelor generale întocmite pentru primele două etape ale investiţiilor sumele de la capitolul cheltuieli diverse şi neprevăzute sunt în cuantum de 10% din valoarea contractului, nejustificat de mari şi nedetaliate.

RELAŢIA CU PARLAMENTUL

Scandalul a fost declanşat de secretarul de stat Valentin Iliescu

Valentin Iliescu (foto), secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, a fost cel care, la sfârşitul săptămânii, a vorbit despre existenţa unui ra port “devastator” al Curţii de Conturi, care arată că banii pentru diguri alocaţi după inundaţiile din 2008 “s-au furat ca-n codru”.

“Nu înţeleg de ce Curtea de Conturi ţine sub fund acest document. Am intrat în posesia acestuia şi voi încerca să-l prezint şi public, pentru că el evidenţiază şi o situaţie globală despre care multă lume a uitat sau nu mai vrea să-şi aducă aminte, dar care nu poate fi trecută cu vederea”, a spus Valentin Iliescu.

Contactat de EVZ, el a precizat că i-a trimis documentul premierului Emil Boc şi ministrului mediului, Laszlo Borbely. Korodi Attila, fost ministru al mediului, a declarat ieri că, în mandatul său, nu i-au fost semnalate probleme privind alocarea banilor.

“Curtea de Conturi face astfel de analize, e şi normal. Eu am gestionat problema o jumătate de an, însă nu mi s-au semnalat astfel de informaţii. Apele Române au obligaţia de a duce la bun sfârşit orice investiţie decisă de guvern”, a spus Korodi.

Evenimentul Zilei: Copiii care nu există

Mii de minori români nu au acte de identitate. Prin urmare, nu au nici drepturi, dar nici nu pot fi traşi la răspundere dacă încalcă legea.

Alexandru nu-şi ia ochii de la noi. N-are astâmpăr, se hârjoneşte puţin cu colegul de bancă, apoi începe să-şi frământe mâinile şi încearcă să-şi spună povestea. E un băiat chipeş, de 14 ani, care, pentru statul român, s-a născut adolescent. Motivul: a căpătat identitate abia acum, când a primit carte de identitate la intervenţia reprezentanţilor organizaţiei “Salvaţi Copiii”. O scoate mândru din buzunar, ca pe-o diplomă primită la vreun concurs. “Uite”, spune cu o sclipire în ochi, întinzând cartonul plastifiat cu poza lui pe el.

Evenimentul Zilei: Băncile înlocuiesc comisioanele de rambursare anticipată cu alte taxe

Băncile taxează clienţii care refinanţează un credit atunci când comunică soldul şi reţin un comision din banii trimişi de la refinanţator.

Refinanţările sunt penalizate de bănci nu numai prin aplicarea comisionului de rambursare anticipată a creditului, limitate recent de lege, ci şi prin taxele suplimentare. Acestea sunt de două tipuri - cea pentru eliberarea scrisorii de refinanţare şi cea pentru avizarea „ordinului de plată condiţionat“, prin care sunt trimişi banii de la banca refinanţatoare la cea veche. Unele bănci percep ambele tipuri de taxe când se despart de un client.

De exemplu, scrisoarea de refi­nanţare costă 75 de euro în cazul în care este solicitată la UniCredit Țiriac Bank. După ce banii sunt trimişi de la banca de la care a fost contractată refinanţarea, avizarea ordinului de plată condiţionat este taxată de UniCredit cu 0,2% din suma transferată, minimum 20 de euro şi maximum 1.000 de euro. În cazul în care refinanţarea a fost făcută la Millennium Bank, pentru ca această bancă să emită ordinul de plată condiţionat, clientul mai plăteşte 15 euro. Cele mai multe bănci nu percep şi acest tip de comision.

Similar, Piraeus Bank percepe o taxă de 60 de euro pentru scrisoarea de refinanţare, iar pentru procesarea ordinelor de plată condiţionate, o taxă de 0,1%, minimum 100 de lei sau 25 de euro. La BRD, scrisoarea costă 50 de euro, iar avizarea OP-ului condiţionat 0,1%, minimum 10 euro.

Refinanţarea, taxată şi cu 1,9%

Aplicarea acestor comisioane înseamnă de fapt costuri care pot ajunge să reprezinte chiar 1,9% din suma refinanţată. Cu procentajul amintit este taxat un client al UniCredit, care refinanţează un sold de 5.000 de euro. În cazul Piraeus, pentru aceeaşi sumă, taxa este de 1,7%. Chiar dacă Raiffeisen nu are taxă pentru emiterea scrisorii de refinanţare, procesarea ordinului de plată condiţionat este comisionată cu 0,1%, minimum 75 de euro. În consecinţă, refinanţarea unui credit cu un sold de 5.000 de euro este taxată cu 1,5%.

În cazul BRD, cele două taxe percepute la re­fi­nan­ţare echivalează cu 1,2% din 5.000 de euro. Toate pro­centajele men­ţionate sunt mai mari în cazul în care soldul creditului refinanţat este mai mic.

Recent, comisioanele de rambursare anticipată au fost limitate la cel mult 1% în cazul în care dobânda creditului este fixă, respectiv la 0% dacă suma împrumutată este restituită într-o perioadă în care dobânda aferentă împrumutului este variabilă. Acestea se vor aplica inclusiv în cazul rambursării anticipate a creditelor contractate în urmă cu câţiva ani.  Înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ, comisioanele practicate de bănci ajungeau şi la 4,5%.

Dacă băncile vor mări însă taxele percepute la refinanţări, acestea pot egala vechile comisioane de rambursare anticipată.

O nouă generaţie de comisioane

Ordonanţa de urgenţă care a limitat ni­velul comisionului de rambursare anticipată a stabilit şi că băncile pot percepe numai câteva tipuri de comisioane, iar pentru prestarea de servicii, unul unic. BCR s-a „conformat“ şi a lansat comisionul unic de zece euro, pe care îl percepe într-o serie de situaţii: de exemplu, dacă îşi informează clientul despre situaţia creditului sau dacă îi furnizează istoricul rambursărilor. Actul normativ a anulat comisionul perceput de această bancă la plata ratelor la ghişeu. În cazul ratelor în euro plătite de o altă persoană decât titularul contului care a contractat creditul, comisionul era de 3 euro pe depunere.  Plata ratelor în lei pentru un împrumut contractat de un alt client al băncii era taxată cu patru-zece lei, în funcţie de valoarea sumei depuse.

Credite de consum în euro
Dobânda anuală efectivă a creditelor de nevoi personale în moneda europeană a scăzut de la 12%, în aprilie 2007, la 9,33% în luna aprilie a acestui an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.

Next Page »