Evenimentul Zilei: Strungar transformat în poliţist şi procuror

Un clujean a făcut o anchetă pe cont propriu ca să-l găsească pe cel vinovat de accidentul grav suferit de fiul său.

Albert Attila e strungar la o fabrică din Cluj-Napoca şi se luptă cu disperare pe două fronturi: vrea ca fiul său să revină la o viaţă normală, deşi e în comă de mai bine de doi ani, şi vrea ca poliţistul vinovatul de tragedia prin care trece să răspundă pentru fapta sa.

Totul a început pe 4 aprilie 2008, când fiul lui Attila, Ladislau, care avea 25 de ani, trecea cu motocicleta prin faţa sediului Poliţiei Cluj-Napoca. Exact atunci, din parcare a ieşit o maşină condusă de poliţistul Raul Revnic.

Evenimentul Zilei: Ce a cauzat tragedia cu repetiţie de la Slatina

Ignorarea protocoalelor de tratament, lipsa medicamentelor, dezinteresul doctorilor au curmat viaţa unui copil de nouă ani.

„În fracturile deschise sunt posibile orice complicaţii, iar medicii trebuie să respecte anumite protocoale când decid ce tratament aplică”, spun la uni son chirurgii ortopezi. Literă de lege în alte ţări, în România respectarea ghidurilor şi protocoalelor de tratamente e mai mult o opţiune. Prevalându-se de lipsa acută de medicamente din spitale, medicii trimit paci enţii să-şi cumpere ce au nevoie.
Experţi în ortopedie explică ce ar fi putut cauza tragedia de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, în care un băieţel de doar nouă ani a murit la câteva zile după ce a suferit o fractură deschisă. Acelaşi spital a mai fost implicat într-un scandal, în ianuarie 2009. Atunci, un pacient de 62 ani a murit după ce a fost plimbat între mai multe secţii ale unităţii medicale.

„Tratamentul potrivit se stabileşte după o clasificare”

„Orice fractură deschisă este o urgenţă care dacă nu e rezolvată la timp poate cauza inclusiv decesul. Medicul care primeşte pacientul trebuie să stabilească gradul fracturii şi în funcţie de asta tratamentul. Există o clasificare care se face în toată lumea, în trei grade («clasificarea Andersen »)”, explică profesorul de ortopedie pediatrică Gheorghe Burnei, de la Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie”, din Bucureşti.

Patru posibibilităţi

1. Leziuni vasculare neidentificate. „Pe lângă os, în cazul fracturilor deschise, pot fi leziuni nervoase, vasculare, motiv pentru care uneori poate fi nevoie şi de consultul unui chirurg vascular. Ortopezii cu experienţă pot însă verifica totul, nu doar osul, dacă există vascularizaţie, puls, sensibilitate”, explică medicul primar ortoped Dia Ahmad.

2. O complicaţie a ghipsului. Când este pus prea strâns, poate duce la umflarea membrului şi apariţia edemului.

3. Infecţie fulminantă. Aşa-numitele „cangrene umede” pot fi cauzate de microbi din pământ, situaţie în care necroza avansează rapid. Nicio infecţie luată din spital nu e exclusă.

4. Lipsa tratamentului adecvat. Pe hârtia dată părinţilor de un ortoped care a tratat micuţul, singurul antibiotic prescris este amoxicilina. În astfel de fracturi care au complicaţii este nevoie de combinaţii de antibiotice.

„La noi, fiecare are propriul protocol terapeutic”

„În România, protocoalele terapeutice nu sunt obligatorii. Unii spun că sunt orientative, alţii nu. Fiecare are propriul protocol, când acestea ar trebui să aibă putere de lege şi să poată fi invocate şi în instanţe în apărarea pacienţilor”, comentează Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

Medicii atrag atenţia că românii riscă să moară cu zile din cauza crizei acute din sănătate. „O să mai auzim de cazuri precum cel de la Slatina. Sunt revoltat de nepăsarea autorităţilor. Am ajuns să nu mai avem comprese sterile la operaţii, iar cadrele medicale care au rămas sunt slab pregătite”, spune ortopedul Dia Ahmad.

DECIZII LA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Managerul de la Spitalul Slatina, demis

Ieri-seară, ministrul sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat că i-a demis din funcţii pe managerul Spitalului de Urgenţă Slatina, Ileana Roxana Dragomir, şi pe directorul medical, Alina Chiriac.

Motivele demiterii nu au însă legătură cu modul în care băiatul de nouă ani a fost îngrijit, ci cu faptul că atât managerul unităţii medicale, cât şi directorul medical au încălcat legea pentru că nu au anunţat imediat Direcţia de Sănătate Publică şi Ministerul Sănătăţii (MS) despre caz.

„Evenimentul a fost anunţat după trei zile de la producere şi numai după ce presa a semnalat cazul. O echipă de la MS, din care fac parte specialişti în ATI, urgenţă, oameni de la corpul de control, verifică cazul de la Slatina”, afirmă reprezentanţi ai MS. În ianuarie 2009, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina a mai fost implicat într-un scandal. Atunci, un pacient de 62 de ani din Drăgăneşti a murit după ce a fost plimbat între mai multe secţii ale unităţii medicale.

În baza unei anchete a Ministerului Sănătăţii a fost demisă conducerea şi mai mulţi medici au fost daţi afară. O parte dintre ei au contestat însă decizia în instanţă şi au fost reîncadraţi.

SEMNAL DE ALARMĂ

„Nu mai sunt medici la Garda de ortopedie”

Profesorul doctor Gheorghe Burnei, de la Spitalul pentru Copii „Marie Curie”, din Bucureşti, atrage atenţia că decizia desfiinţării specialităţii ortopedie pediatrică, luată în urmă cu patru ani de Ministerul Sănătăţii, are şi va avea consedinţe grave.

„Tratarea unui copil cu probleme ortopedice nu se poate face de un medic de adulţi. Secţiile de ortopedie pediatrică nu mai au personal, iar cei care mai sunt suprasolicitaţi, nu pot asigura urgenţele”, afirmă profesorul de ortopedie. De altfel, în scurt timp nici la Spitalul „Marie Curie” nu vor mai fi medici care să facă gardă la ortopedie.

„Nu mai avem medici rezidenţi care să asigure primirea cazurilor. Zilnic, vin între 30 şi 50 de copii la Garda de ortopedie. Nu pot face faţă doar 2-3 doctori cât avem”, atrage atenţie profesorul, care se luptă inclusiv în instanţă cu Ministerul Sănătăţii pentru reînfiinţarea acestei specialităţi.

Evenimentul Zilei: Cele mai bune carduri de credit

Cele mai mari bănci din ţară au şi cele mai bune carduri de credit din punctul de vedere al costurilor, flexibilităţii condiţiilor şi rapidităţii.

BRD - Groupe Société Générale, CEC Bank şi BCR oferă cele mai bune condiţii la cardurile de credit în lei. Primele două şi-au împărţit şi anul trecut vârful clasamentului, dar în ordine inversă.

Capital a analizat condiţiile pe care le poate obţine, în momentul de faţă, şi pe piaţa cardurilor de credit familia formată din soţ şi soţie, cu un copil de 3 ani, fără alte datorii. Ambii sunt angajaţi, cu studii superioare, el cu salariul de 3.000 de lei, ea cu 1.800 de lei. Cardul este emis pe numele soţului.

CEC rămâne banca la care familia cu venituri de 4.800 de lei poate obţine cel mai mare credit pe card: 40.000 de lei. Anul acesta, oferta CEC a trecut pe poziţia a doua în clasamentul celor mai bune carduri de credit, în condiţiile în care instituţia care a detronat-o - BRD - a redus foarte mult dobânda practicată: de la 22,61% ,anul trecut, la puţin peste 12% anul acesta. Toate cele trei bănci din fruntea clasamentului solicită clienţilor să efectueze rambursări minime lunare din credit de doar 2%-3%.

Analiza Capital a ţinut cont de suma maximă pe care un client o poate împrumuta pe card, de costurile cu dobânda şi comisioanele, dar şi de viteza de aprobare şi de avantajele perioadei de graţie sau de flexibilitatea rambursării creditului.

BRD – 9,00 puncte

CREDIT MAXIM: 20.000 lei – 9,5 puncte
DOBÂNDĂ: 12,2% (ROBOR 3M + 7 pp) – 10 puncte
COMISIOANE: întocmire dosar – 0,2%, administrare – 25 lei, gestionare cont card – 0,5 euro/ lună; asigurare de deces şi invaliditate – 6 puncte
TIMP APROBARE: 2 zile – 9,5 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ:  25 – 500 lei, în funcţie de creditul aprobat; în speţă 500 lei – 9,5 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 60 zile, la plăţi comercianţi – 10 puncte
FACILITĂȚI: asigurare călătorie gratuită, bonusuri la plăţile la comercianţii parteneri BRD

CEC – 8,81 puncte

CREDIT MAXIM: 40.000 lei – 10 puncte
DOBÂNDĂ: 16,95% – 8 puncte
COMISIOANE: administrare – 2,5 lei/ lună, expediere extras - 1 leu – 8,8 puncte
TIMP APROBARE: 10 zile – 5,5 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ: 2,5% din credit, min. 10 lei – 9,5 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 59 zile, la plăţi comercianţi – 9,5 puncte
FACILITĂȚI: schimbare PIN şi eliberarea unui miniraport la ATM-urile proprii ale CEC Bank

BCR – 8,345 puncte

CREDIT MAXIM: 21.000 lei – 10 puncte
DOBÂNDĂ: 17,18% – 7,5 puncte
COMISIOANE: deschidere cont card – 24 lei, mentenanţă – 24 lei/an – 8,1 pct
TIMP APROBARE: 2 zile – 9,5 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ: 3% din credit +  dobânzi şi comisioane – 9 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 53 zile, la plăţi comercianţi – 6,5 puncte
FACILITĂȚI: schimbare PIN la ATM BCR, asigurări gratuite, reduceri la comercianţii parteneri BCR

LIBRA BANK – 7,985 puncte

CREDIT MAXIM: 18.000 lei – 9 puncte
DOBÂNDĂ: 18,68% – 7 puncte
COMISIOANE: emitere – 50 lei, administrare – 0,25% din creditul utilizat – 6,8 puncte
TIMP APROBARE: 2-5 zile – 8,5 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ: nu există -  10 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 56 zile, la plăţi comercianţi – 8 puncte
FACILITĂȚI: internet banking gratuit

INTESA – 7,93 puncte

CREDIT MAXIM: 10.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 14,8% (ROBOR 1M+10,5pp) – 9 puncte
COMISIOANE: administrare – 15 lei/an – 9,4 puncte
TIMP APROBARE: 2 zile – 9,5 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ:  5% din credit – 7,5 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 45 zile, la comercianţi şi retrageri ATM – 3,5 pct.
FACILITĂȚI: dublă funcţionalitate – debit şi credit

ATE BANK – 7,56 puncte

CREDIT MAXIM: 9.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 22% (card Standard ) sau 21,5% (card Gold) – 5,5 puncte
COMISIOANE: administrare – 40 lei – 8,8 puncte
TIMP APROBARE: 2 zile – 9,5 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ: 2,5% din credit + dobânzi şi comisioane – 9,5 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 55 zile (inclusiv la retrageri ATM) – 8,5 puncte
FACILITĂȚI: asigurări gratuite, dublă funcţionalitate – debit şi credit

RIB – 7,10 puncte

CREDIT MAXIM: 18.000 lei – 9 puncte
DOBÂNDĂ: 24% – 4,5 puncte
COMISIOANE: analiză bonitate – 20 lei (la aprobare), eliberare – 30 lei – 8 puncte
TIMP APROBARE: N.A. – 2 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ: nu există - 10 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 55 zile, la plăţi comercianţi – 7,5 puncte
FACILITĂȚI:  –

ALPHA BANK – 6,75 puncte

CREDIT MAXIM: 18.000 lei (emis pe numele soţului) – 9 puncte
DOBÂNDĂ: 14,75%, variabilă – 9 pct.
COMISIOANE: emitere – 100 lei, taxă anuală – 200 lei, emitere card suplimentar – 20 lei – 0,5 puncte
TIMP APROBARE: max. 15 zile – 3 pct.
RAMBURSARE MINIMĂ: 2% din credit + dobânzi şi comisioane – 10 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 50 zile – 5 puncte
FACILITĂȚI: asigurări gratuite, card Priority Traveller, internet banking gratuit

PIRAEUS – 6,715 puncte

CREDIT MAXIM: 9.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 23,9% la plăţi comercianţi, 27% la retrageri cash – 4 puncte
COMISIOANE: emitere – 10 lei, administrare – 40 lei (0 lei în primul an) – 8,7 puncte
TIMP APROBARE: 2 zile – 9,5 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ: 3% din credit + dobânzi şi comisioane – 9 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE:  max. 51 zile, la plăţi comercianţi – 5,5 puncte
FACILITĂȚI: asigurare călătorie gratuită

MILLENNIUM – 6,61 puncte

CREDIT MAXIM: 9.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 28% plăţi comercianţi, 32% retrageri ATM – 2 puncte
COMISIOANE: administrare – 40 lei – 8,8 puncte
TIMP APROBARE: 1 zi – 10 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ: 3% din credit + dobânzi şi comisioane, rata aferentă Planului Rate – 9 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 60 zile, la plăţi comercianţi – 10 puncte
FACILITĂȚI: reduceri de max. 30% la comercianţii parteneri, schimbare PIN la ATM, la call center sau prin internet banking, asigurare călătorie – gratuită la cardul Gold, opţională la cardul standard – tarif: 1 leu/ lună, plan rambursare rate – dobândă 26%

ROMÂNEASCĂ – 6,535 puncte

CREDIT MAXIM: 9.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 24,45% la plăţi comercianţi, 26,45% la retrageri ATM – 3,5 puncte
COMISIOANE: nu există dacă se aplică până la sfârşitul lunii mai (ulterior: emitere – 25 lei, administrare 35 lei) – 7,8 puncte
TIMP APROBARE: max. 2 zile – 9,5 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ: 5% din credit + dobânzi şi comisioane – 7 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: 61 zile, la plăţi comercianţi – 10 puncte
FACILITĂȚI: bonus de 2% din valoarea plăţilor făcute cu cardul până pe 31 mai a.c.

CITIBANK – 6,445 puncte

CREDIT MAXIM: 9.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 27,99% – 2,5 puncte
COMISIOANE: administrare – 40 lei (0 lei în primul an) – 9,1 puncte
TIMP APROBARE: 1 zi – 10 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ:  3,5% din credit + dobânzi şi comisioane – 8,5 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 54 zile, la comercianţi – 7 puncte
FACILITĂȚI: asigurare călătorie gratuită, opţional – asigurarea creditului (tarif: 0,59% din credit), emiterea gratuită a 6 carduri suplimentare, reduceri la comercianţii parteneri Citi

OTP BANK – 6,36 puncte

CREDIT MAXIM: 9.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 22% – 5,5 puncte
COMISIOANE: emitere – 40 lei, administrare – 20 lei – 7,8 puncte
TIMP APROBARE: 3 zile – 9 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ:  5% din credit + dobânzi şi comisioane – 7 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 45 zile, la comercianţi – 2,5 puncte
FACILITĂȚI: schimbare PIN şi eliberare miniextras la ATM

RAIFFEISEN – 6,19 puncte

CREDIT MAXIM: 9.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 27,96% - 2,5 puncte
COMISIOANE: taxă anuală – 40 lei, taxă lunară – 1,5 lei – 8,2 puncte
TIMP APROBARE: 2 zile – 9,5 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ: 5% din credit, min. 10 lei – 7,5 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 56 zile, la comercianţi – 8 puncte
FACILITĂȚI: tranzacţii lunare de min. 500 lei cu cardul standard anulează taxa de administrare; reduceri la comercianţi, plan de rambursare rate

GARANTI – 6,125 puncte

CREDIT MAXIM: 9.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 27,60% – 2,5 puncte
COMISIOANE: emitere – 15 lei, administrare – 40 lei (nu se aplică în primul an) – 8,5 puncte
TIMP APROBARE: max. 7 zile – 7 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ:  3% din credit – 9,5 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 50 zile, la comercianţi – 5 puncte
FACILITĂȚI: reduceri la comercianţii parteneri Garanti, plan rambursare rate

TRANSILVANIA – 6,085 puncte

CREDIT MAXIM: 15.000 lei – 8,5 puncte
DOBÂNDĂ: 26% – 3,5 puncte
COMISIOANE: emitere – 20 lei, administrare card -25 lei – 8,3 puncte
TIMP APROBARE: 3 zile – 9 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ: 10% din credit – 2,5 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 55 zile, la comercianţi şi retrageri ATM – 8,5 pct.
FACILITĂȚI: extras gratuit pe e-mail

ITALO–ROMENA – 6,06 puncte

CREDIT MAXIM: 9.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 15,74% (ROBOR 3M + 10,5pp) – 8,5 puncte
COMISIOANE: emitere – 50 lei, administrare 50 lei/an (0 lei în primul an) – 6,8 puncte
TIMP APROBARE: 1-2 săptămâni – 4 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ:  9% din credit + dobânzi şi comisioane – 3 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: 0 zile – 0 puncte
FACILITĂȚI: asigurare de călătorie gratuită

RBS – 6,045 puncte

CREDIT MAXIM: 9.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 27% – 3 puncte
COMISIOANE: depunere numerar la casierii RBS – 5 lei – 9,1 puncte
TIMP APROBARE: min. 3 zile – 8 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ: 4% din creditul utilizat sau min. 50 lei – 8,5 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 45 zile, la comercianţi – 2,5 puncte
FACILITĂȚI: asigurare de călătorie gratuită, opţional asigurarea creditului – tarif: 0,55% din credit, planuri de rambursare în rate – dobândă 20%

UNICREDIT – 5,85 puncte

CREDIT MAXIM: 9.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 25,50% – 3,5 puncte
COMISIOANE: taxă anuală – 150 lei – 5,5 puncte
TIMP APROBARE: 3 zile – 9 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ:  5% din credit + dobânzile şi comisioanele – 7 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE:  max. 56 zile, la plăţi comercianţi – 8 puncte
FACILITĂȚI: asigurare călătorie, acumulare de mile – cardul Miles&More, miniextras ATM

CREDIT EUROPE – 5,425 puncte

CREDIT MAXIM: 9.000 lei – 7 puncte
DOBÂNDĂ: 28% – 2,5 puncte
COMISIOANE: administrare – 100 lei/an – 7 puncte
TIMP APROBARE: 1 zi – 10 puncte
RAMBURSARE MINIMĂ:  5% din credit – 7,5 puncte
PERIOADĂ GRAȚIE: max. 45 zile, la plăţi comercianţi – 2,5 puncte
FACILITĂȚI: 0,3% bonus din valoarea fiecărei plăţi şi retrageri de numerar

Metoda de notare

S-a luat în calcul creditul pe care îl poate obţine pe card aceeaşi familie, soţ şi soţie, de 37, respectiv 35 de ani, cu un copil de 3 ani, fără alte datorii. Ambii angajaţi, cu studii superioare, el cu un salariu de 3.000 de lei, la o firmă cu peste 300 de angajati şi vechime de trei ani la actualul job, ea cu 1.800 de lei, net, în sistemul bugetar, cu vechime de peste 5 ani la acelaşi loc de muncă. Cardul e emis pe numele soţului.

PUNCTAJUL TOTAL

A fost calculat ca medie ponderată a următoarelor criterii: Creditul maxim – 20%, Dobânda – 30%, Comisioane – 20%, Timp de aprobare - 5%, Rambursa­re minimă – 15%, Perioadă graţie – 10%.

CRITERII

CREDITUL MAXIM: notat cu 10 puncte pentru sume mai mari de 20.000 de lei. Nota scade cu câte 0,5 puncte la fiecare reducere a sumei cu 2.000 de lei

DOBÂNDA: nota maximă 10 pentru dobândă mai mică sau egală cu 13%. Scade cu câte 0,5 puncte la fiecare reducere a dobânzii cu 1 punct procentual.

COMISIOANE: de emitere (pondere 40% în notă) şi de administrare (pondere 60%). Primele sunt notate cu 10 puncte pentru comisioane zero, nota scăzând cu câte 0,5 puncte la fiecare creştere a comisionului cu 5 lei. Pentru comisioanele de administrare, de la nota maximă 10 (acordată la comisioane zero), punctajul scade cu câte 0,5 puncte la fiecare creştere a comisioanelor cu câte 10 lei pe an. S-a acordat bonus de 0,5 puncte la scutirea de comision de administrare în primul an.

APROBARE: Nota maximă 10 pentru aprobare într-o zi. Scade cu câte 0,5 puncte la fiecare creştere a perioadei cu o zi

RAMBURSARE MINIMĂ: Nota 10 pentru rambursare lunară obligatorie sub 2% din creditul utilizat. Scade cu câte 0,5 puncte pe măsură ce suma de rambursat creşte cu câte 0,5% din credit plus comisioane şi dobânzi. S-a acordat bonus de 0,5 puncte dacă rambursarea minimă nu se raportează decât la creditul utilizat (fără dobânzi şi comisioane)

PERIOADĂ GRAȚIE: Nota 10 pentru perioadă de graţie de cel puţin 60 de zile. Nota scade cu câte 0,5 puncte la fiecare reducere a perioadei cu o zi. Bonus 1 punct dacă perioada de graţie se aplică şi când cardul e utilizat pentru retrageri de numerar, nu doar la plăţi în magazine.

DETALII:
Citeşte şi Topul creditelor pentru case
Citeşte şi Cine mai vrea să consume pe credit?
Citeşte şi Cele mai bune credite şi depozite
Citeşte şi Economii cu câştiguri înjumătăţite

Evenimentul Zilei: Paula Seling despre rezultatul la Eurovision 2010: “Mai bine de atât nu se putea!”

Paula Seling a ajuns pe Aeroportul Otopeni în jurul orei 16.30. Fanii şi jurnaliştii au aşteptat revenirea în România a delegaţiei care a adus de la Oslo locul al treilea în cadrul competiţiei Eurovision 2010. “Mă simt copleşită şi vă mulţumesc. Nu aveam nicio secundă senzaţia că mi se poate întâmpla şi mie aşa ceva”, a declarat Paula Seling, la scurt timp după ce a ajuns în ţară. Aceasta nu a fost însoţită de Ovi, alături de care a format acest duet de succes.

“Am trecut printr-un carusel în perioada asta. Aici, în ţară, se publicau lucruri cum că piesa este proastă, iar alţii ne cotau drept favoriţi. Am renunţat să mai ascult şi m-am axat numai pe piesa noastră. Sperăm că s-a văzut cât de mult s-a muncit. Prima dată i-am sunat pe părinţii mei. Au fost foarte fericiţi de prestaţia noastră şi mai bine de atât nu cred că se putea.”

Aceasta a precizat că prestaţia de la Eurovision 2010 este o mare oportunitate pentru români, să fie percepuţi într-o lumină pozitivă, în Europa: “Aş vrea din suflet să convingem lumea că România e un pic altfel decât Europa s-a obişnuit. E păcat să creadă că suntem cu toţii aşa cum ei cred”, a mai precizat Paula Seling, pe aeroportul Otopeni.

Întrebată despre avantajul pe care l-a avut Ovi în acest duet, un artist român care locuieşte în Norvegia şi este cunoscut publicului de acolo, interpreta a mai precizat că “a fost un plus că Ovi este cunoscut în Norvegia. Pentru prima dată am primit atâtea puncte de la ei.”

România a ocupat locul trei la concursul Eurovision 2010, de la Oslo. Cu toate că am reuşit acest rezultat, la ediţia din 2011 a Eurovision România va trebui să treacă din nou prin emoţia calificărilor în semifinale, întrucât noi nu contribuim financiar la fondul de desfăşurare al evenimentului.

Eurovision, un concurs imprevizibil

Experienţa Paulei Seling pe scena Eurovisiona făcut-o să declare că “Eurovision este un concurs imprevizibil”. Ceea ce poate explica reuşita tinerei Lena din Germania, despre care previziunile de dinainte de eveniment nu ofereau şanse prea mari la victorie.

Cu toate acestea, marea câştigătoarea a ediţiei din acest an a Eurovisionului, Lena Meyer-Landrut, o tânără de 19 ani, va duce în Germania marele trofeu. Melodia interpretată de Lena a stârnit o adevărată nebunie de Youtube, după aflarea rezultatului.

Locul doi, unei melodii rock

Paula şi Ovi au primit puncte din mai toate ţările Europei. Moldova a fost singura care ne-a dat 12 puncte, dar zestrea României la Eurovision 2010 a fost îmbogăţită de voturile din Portugalia, Spania, Norvegia, Suedia, Marea Britanie şi Cipru.

Pe parcursul prezentării punctajelor date de fiecare ţară în parte, România s-a duelat cu Grecia pentru a intra în primii cinci, însă cu ajutorul moldovenilor de peste Prut am reuşit să avem un avans considerabil. Cele 10 puncte de la Suedezi ne-au adus în Top 3. Această performanţă am atins-o doar în 2005, când am fost reprezentanţi de Luminiţa Anghel şi trupa Sistem.

Interesenat este că învingătoarea de azi-noapte, Lena, se pregătea pentru examenul de bacalaureat când a fost selectată pentru Eurovision 2010. Puştoaica de 19 ani a avut însă o melodie în tiparul Eurovision (ritm şi atitudine puternice) şi, după ce a avut parte de vizualizări-record pe Youtube, a reuşit să se impună şi în finala de aseară. Lena a împlinit 19 ani în plin concurs Eurovision, la 23 mai 2010.

Locul doi al Eurovision 2010 a fost ocupat de turcii de la maNga, cu o melodie cu puternice influenţe rock. Mare favorită înaintea finalei, azera Safura a fost doar pe cinci, între două melodii lente foarte gustate de cei 18.000 de spectatori prezenţi aseară pe Telenor Arena, cele ale reprezentanţilor Danemarcei şi Belgiei.

Eurovision 2010. Top 10. Apasă pe ţară pentru melodie

1. Germania 246 de puncte

2. Turcia (170)

3. România (162)

4. Danemarca (149)

5. Azerbaidjan (145)

6. Belgia (143)

7. Armenia (141)

8. Grecia (140)

9. Georgia (136)

10. Ucraina (108)

Reprezentanta Moldovei, Sunstroke Project & Olia Tira, a obţinut poziţia 22.

- FELICITĂRI PAULA ŞI OVI. România obţine cel mai bun rezultat din istoria participărilor sale la Eurovision. Aceeaşi performanţă a fost reuşită şi în 2005, de Luminiţa Anghel şi Sistem

- Suntem pe locul trei, după un excelent vot din Norvegia (10 puncte). Ovi are cetăţenie norvegiană, iar comunitatea românească este consistentă la Oslo.

- Marea Britanie şi Israel ne-au acordat câte 8 puncte.

- 0 puncte din Belgia şi coborâm pe şase în clasamentul intermediar Eurovision 2010. Britanicii ne dau însă opt puncte. Excelent! Olandezii ne dau cinci puncte. Armenii se caţără pe locul doi. Opt puncte din Israel, unde trăieşte o importantă comunitate românească.

- Ovi este şi norvegian, astfel încât primim 10 puncte de la Oslo. Cipru ne dă opt puncte şi România e pe 5 la Eurovision 2010. 2 puncte din Lituania. Luăm 1 punct şi din Belarus. 4 puncte din Elveţia. Doar 2-3 state nu ne-au dat niciun punct, ceea ce înseamnă că melodia Paulei şi a lui Ovi a plăcut în mai toate statele Europei.

- 0 puncte din Franţa, dar Spania, ţară cu mulţi români, ne dă 10 puncte. Eurovision 2011 va avea parte de multă bere - Germania e departe, pe primul loc. “Mă simt incredibil de bine”, spune Lena, de la înălţimea locului 1. Slovacia ne dă un punct. 0 puncte din Bulgaria. Două puncte peste Bîstroe, din Ucraina. Trei puncte din Letonia şi 5 din Malta.

- Telespectatorii şi juriul azer ne dau şapte puncte şi suntem pe şase. Un rezultat excelent! 4 puncte din Grecia pentru România. Islanda a văzut România prin nor şi ne-a dat cinci puncte. Luptă Germania-Danemarca la Eurovision 2010. Opt puncte din Danemarca pentru România.

- Se pare că Eurovision 2011 va fi în Germania. Până şi ruşii oferă şase puncte Lenei. România ia trei puncte de la Moscova. Un vot interesant: 10 puncte ruseşti pentru Georgia, ţară cu care a fost în război anul trecut. 10 puncte pentru România din Portugalia. Cele mai multe pentru Paula şi Ovi la Eurovision 2010

- 2 puncte pentru România de la Bosnia. Germania e pe primul loc. Finlanda nu contribuie la zestrea ţării noastre la ediţia 2010 a Eurovision. Slovenia ne-a furat participarea la un mondial de fotbal, dar ne dă şapte puncte la Eurovision 2010. Suntem pe locul şapte. Nimic din Estonia.

- Albanezii ne dau 5 puncte şi suntem în primii 10. Turcia ne dă 2 puncte. Zero puncte pentru România, din Croaţia. Polonia ne dă şase puncte la Eurovision 2010, unde votul geo-politic se face simţit

- Vot bun din Irlanda. România ia 7 puncte şi urcă în finala Eurovision 2010. Iarăşi 12 puncte pentru Danemarca. Ar fi o surpriză! Germania dă 12 puncte Belgiei şi 0 României. Melodiile lente se bat pentru primul loc la Eurovision 2010 cu Grecia şi Turcia. Sârbii ne trimit 6 puncte.

- România acordă primele puncte în finala Eurovision 2010. Dăm 8 puncte Turciei, 10 - Moldova, 12 - Danemarca. Danemarca, lidera Eurovision 2010 după votul României

- ÎNCEPE VOTUL. Ţinem pumnii strânşi pentru România, a cărei cea mai bună performanţă la Eurovision este un loc trei.

- Gata şi cu televotingul la Eurovision 2010. În câteva minute, prezentatorii din fiecare ţară vor anunţa rezultatele

- Gata cu cântatul în finala Eurovision 2010. Acum se votează, mai târziu aflăm rezultatele. După ce aţi văzut pe scenă, cine credeţi că merită locul 1?

- Danemarca încheie lista participanţilor în finala Eurovision 2010. Surpriză - Spania cântă din nou. Daniel Diges urcă pe scenă, deşi a cântat în urmă cu o oră, în debutul galei. Spania a cerut reintepretarea melodiei după ce, la prima reprezentaţie, un spectator a ajuns pe scenă

- După o poveste spusă de o frumoasă armeancă, reprezentanta Germaniei, Lena, a avut parte de cele mai vii reacţii ale sălii la Eurovision 2010. Este bine de ştiut că, la această ediţie a Eurovision, rezultatul final va fi decis 50% de telespectatori şi 50% de juriile de specialitate ale ţărilor din concurs

- România în concurs. Să îi ascultăm pe Paula şi Ovi în finala Eurovision … Evoluţie reuşită a artiştilor români. Cel puţin aşa ni s-a părut nouă. Cum vi s-au părut cei doi?

- I-am cunoscut şi pe reprezentanţii Franţei la Eurovision 2010. Melodie simpluţă, şanse mici la un loc în primele 10. Franţa este calificată direct în finală, nu a trecut prin faza semifinalelor

- Au cântat şi turcii, cu melodia lor foarte ritmată, urmaţi de reprezentanta Islandei, considerată drept favorită la locurile 1-6 la Eurovision 2010

- Vă amintim că puteţi vota la numărul de telefon  09000200 + numărul de intrare in concurs al ţării (aveţi ordinea mai jos) sau trimiţând sms cu numărul melodiei, la 1261. Dacă sunteţi din România, nu îi puteţi vota pe Paula Seling şi Ovi în finala Eurovision 2010. Dacă sunteţi însă din diaspora, o puteţi face de cel mult 20 de ori de pe acelaşi număr de telefon. Exemplu: dacă doriţi să votaţi Republica Moldova, sunaţi la 0900020004. Tariful este de 1,19 euro pentru un apel sau sms

- A început finala Eurovision 2010, cu azera Safura. Moldovenii au cântat şi ei, fără trac vizibil. Vecinii noştri au şanse la un loc în primii 15

Eurovision 2010. Finala. Ordinea de intrare în concurs

1. Azerbaidjan   9. Belarus                 17. Ucraina

2. Spania           10. Irlanda                18. Franţa

3. Norvegia        11. Grecia                 19. România

4. Moldova         12. Marea Britanie    20. Rusia

5. Cipru              13. Georgia              21. Armenia

6. Bosnia            14. Turcia                 22. Germania

7. Belgia             15. Albania               23. Portugalia

8. Serbia             16. Islanda              24. Israel

25. Danemarca

Topul Youtube la Eurovision 2010

Germania, calificată automat în finala Eurovision 2010, are parte de aprecieri din partea utilizatorilor celui mai popular site de vizualizare de videoclipuri, Youtube. Unul dintre clipuri a strâns un număr gigant de vizualizări: peste 10 milioane. Cel mai popular clip al perechii Paula Seling - Ovi Cernăuţeanu, care reprezintă România la Eurovision 2010, are în jur de 400.000 de vizualizări.

În topul vizualizărilor pe Youtube este şi reprezentantul Serbiei, Milan Stankovic. Melodia cu care participă la ediţia 2010 a Eurovision Song Contest, Ovo je Balkan, este o creaţie Goran Bregovici.

Şi turcii de la Manga, cu o melodie care trece graniţa spre rock, au parte de numeroşi fani pe Youtube. Finala Eurovision 2010 are loc în această seară, de la ora 21:30. Concursul este transmis de TVR şi comentat de Leonard Miron şi Gianina Corondan.

Evenimentul Zilei: Arbitrajul, eterna obsesie a familiei Lucescu

Selecţionerul a vorbit mai mult de „fluieraşi” decât de slăbiciunile naţionalei.

Selecţionerul Răzvan Lucescu a pus la zid arbitrajul după meciul pierdut sâmbătă seară de echipa naţională, în Ucraina, cu scorul de 3-2. „Ce a fost la această partidă a fost revoltător. Şi-au bătut joc de munca acestor băieţi. Ne afectează modul în care am pierdut, am avut jocul în mână, dar au fost aceste măgării, care duc la frustrare”, a răbufnit selecţionerul, care a insistat pe acest aspect mai mult decât pe prestaţia tricolorilor, care n-au contat în joc decât vreo 20 de minute.

Evenimentul Zilei: Cum a ajuns ministrul de interne mai prost plătit ca subalternii lui

Dacă miniştrii au salarii fixe, subalternii lor îşi rotunjesc substanţial veniturile cu o serie de sporuri, prime şi indemnizaţii care uneori le triplează câştigurile de bază.

Sporuri dintre cele mai diverse şi recompense în funcţie de numărul de stele de pe umeri - acestea sunt atuurile care-i fac pe unii secretari de stat din subordinea ministrului de interne, Vasile Blaga, să fie mai bine plătiţi decât şeful lor.

„Aceşti oameni au funcţia de generali şi este normal să aibă venituri mari. Ei au cea mai mare responsabilitate în acest minister, nuministrul”, explică comisarul-şef Marin Gruia, preşedintele sindicatului Naţional al Poliţiştilor.

Salariul la stat nu reflectă competenţele

Dacă, în alte ţări europene, fiecare funcţie este recompensată după importanţa ei, la noi lucrurile au fost deformate. Salariile brute ale miniştrilor au fost plafonate la 7.600 de lei, în timp ce secretari de stat sau alţi directori din instituţii câştigă aproape dublu sau chiar triplu.

În Germania, de exemplu, un ministru câştigă circa 12.000 de euro, în timp ce secretarul de stat se situează la circa 10.000 de euro lunar. „Nu de salariile miniştrilor se îngrijora lumea, nu ei trebuiau să fie un exemplu”, consideră Constantin Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

El susţine că plafonarea salariilor miniştrilor este un populism lipsit de conţinut. Potrivit acestuia, problema salariilor trebuia corectată într-un proces mai amplu - cum sunt structurate ministerele, cu ce se ocupă ele, pentru ce sunt plătiţi oamenii de acolo.

Pârvan a criticat faptul că Ministerul Economiei continuă să menţină ambasade în ţări unde nu se mai justifică acest lucru. Instituţia susţine financiar peste 110 reprezentanţi în ţări străine - consilieri sau secretari economici, miniştri consilieri, care încasează în jur de 3.000-4.000 de dolari fiecare. Cel mai bine plătit este cel de la Bagdad - 8.190 de dolari/lună.

Alţi specialişti consultaţi de EVZ susţin că salarizarea în sectorul de stat nu reflectă competenţele şi performanţa. La Ministerul Economiei, de exemplu, cele mai multe salarii sunt între 1.000 şi 3.500 lei, însă cel mai bine plătit om, un secretar de stat, câştigă peste 28.000 de lei. Cea mai mare parte a veniturilor vine însă din afara salariului de bază, care se ridică la aproape 6.700 de lei.

Divergenţe pe salarizare

Un consilier personal al ministrului are un salariu brut în jur de 3.000 de lei. Puţin, spun experţii. „Având în vedere că aceşti consilieri sunt oameni care trebuie să facă recomandări cu impact de zeci sau sute de milioane de euro, nu mi se pare mult acest salariu. Ei trebuie plătiţi bine pentru a asigura, pe de o parte, obiectivitatea recomandărilor şi, pe de altă parte, pentru a recompensa investiţiile necesare pentru a ajunge la nivelul de competenţă necesar”, susţine Codruţ Pascu, managing partner al companiei de consultanţă Roland Berger.

În opinia acestuia, la stat, salariile sunt rezultatul deciziei politice, nu al evaluării pe bază de competenţe. „Ca principiu, salariile din sistemul public nu ar trebui să fie mai mari decât la privat, pentru că sistemul public reprezintă un apendice pentru sistemul privat, de pe urma căruia îşi obţine majoritatea veniturilor. Dacă iei ca referinţă sistemul privat, pe aceeaşi poziţie, trebuie avut în vedere un discount de 20-40% la stat într- un sistem echilibrat”, a adăugat Pascu.

La rândul său, Sorin Ioniţă, director în cadrul Societăţii Academice Române, spune că salariile la stat nu recompensează responsabilitatea, dar, pe de altă parte, doi oameni nu se pot pune de acord asupra unei grile care să reflecte acest lucru.

„Legea salarizării unice a făcut asta în bună parte, dar oamenilor nu le-a plăcut”, ne-a spus Ioniţă. El a reamintit că un raport al Băncii Mondiale asupra Legii unitare a atras atenţia că sănătatea este mai prost plătită decât ar trebui, iar învăţământul mai bine, comparativ cu alte ţări.

Miniştrii au decis să publice salariile din instituţii după o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu.

Vezi aici tabelul cu salariile pe luna aprilie ale angajaţilor Ministerului de Interne.

„Ca principiu, salariile din sistemul public nu ar trebui să fie mai mari decât la privat, pentru că sistemul public e un apendice pentru sistemul privat, de pe urma căruia îşi obţine majoritatea veniturilor. Dacă iei ca referinţă privatul, trebuie avut în vedere un discount de 20-40% la stat, într-un sistem echilibrat.”,

RAPORT

Un consilier câştigă de peste trei ori mai mult decât ministrul sau un secretar de stat

Angajaţii pe funcţii înalte din Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu, sunt printre cei mai „fericiţi” bugetari.

Asta pentru că ei îşi pot înmulţi de câteva ori veniturile ca reprezentanţi în consilii de administraţie, adunări generale ale acţionarilor şi diverse comisii, unde sunt bine remuneraţi.

Cel mai mare venit pe luna aprilie îl are un secretar de stat (Claudiu Stafie) - respectiv 28.783 lei, din care sa la riul brut nu reprezintă însă nici un sfert (6.691 lei). Oficialul a realizat în plus venituri nete de 22.092 lei. Un alt secretar de stat a obţinut 25.191 lei, din care veniturile extrasalariale au fost de 18.500 lei.

Pe locul trei, cu 24.852 lei, se află un consilier al ministrului pe relaţii internaţionale şi finanţări, Monica Maurer, care câştigă mai mult decât ceilalţi trei secretari de stat sau de trei ori mai mult decât ministrul, al cărui salariu brut este de 7.643 lei. Pe lângă salariul brut de 3.461 lei, Maurer a obţinut, potrivit Mediafax, venituri de 22.083, din calitatea de membru al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări de la Eximbank.

Comparativ, directorul Corpului de Control al ministrului a câştigat 7.242 lei, iar directorul general pe energie, Alexandru Săndulescu, a câştigat în total 11.154 lei, mai puţin decât unii directori din subordine.

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Chestorii, bani în plus pentru stele

Chestorii Dan Valentin Fătuloiu, Marian Tutilescu şi Irina Alexe sunt printre cei mai scumpi angajaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). Potrivit listei afişate pe site-ul instituţiei, veniturile acestora depăşesc 10.000 de lei lunar.

Suma este aproape dublă faţă de cea pe care o încasează şeful lor ierarhic, Vasile Blaga. De altfel, ministrul este întrecut nu doar de unii secretari de stat şi de secretarul general adjunct, ci şi de unul dintre directorii de cabinet, care încasează aproape 8.000 de lei lunar.

Specialiştii spun că ministrul este un civil, numit politic, în timp ce unii secretari de stat au grade de generali. Prin urmare, beneficiază de o serie de sporuri, cum ar fi cele de fidelitate, confiden ţialitate şi altele de acest gen, care acum se regăsesc în salariu.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Secretarii generali, bogaţi în stimulente

Şi Cseke Attila, ministrul sănătăţii, are subalterni cu salarii mai mari. Unul dintre aceştia este secretarul general al ministerului, Gheorghe Sârb, care are un venit lunar de 7.693 de lei, faţă de ministru, care încasează doar 5.361 de lei.

Şi asta nu e tot. Adjunctul secretarului general, Adela Petrinia Neagoe, are un venit şi mai mare, care ajunge la 9.739 de lei, potrivit listei referitoare la situaţia veniturilor salariale din luna aprilie, afişate pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

De ce se întâmplă aşa? „Aceştia primesc stimulente pentru activiăţi suplimentare faţă de fişa postului, participă la proiecte şi prestează ore suplimentare”, explică Oana Grigore, de la biroul de presă al instituţiei. În virtutea aceloraşi explicaţii, câştigă mai mult decât ministrul alţi opt directori din cadrul ministerului.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII ŞI TURISMULUI

Gestionarii fondurilor UE sunt în top

La Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea, cel mai mare salariu merge la directorul programelor pe fonduri europene, care încasează în jur de 10.000 de lei. Asta pentru că, pe lângă salariul de la minister, salariaţii care gestionează aceste fonduri comunitare încasează un spor de 75%, finanţat din fonduri UE.

Tot mai mult decât Elena Udrea câştigă şi directoarea unei unităţi de implementare a unui program realizat în colaborare cu Banca Mondială (BM), care este remunerată după grila BM.

Potrivit listei de salarizare, Elena Udrea are un venit lunar brut de 7.643 de lei, iar secretarii de stat câştigă câte 6.691 de lei brut fiecare. Ceva mai mici sunt veniturile unor directori generali şi ale unor adjuncţi, care se situează între 6.300 şi 6.500 de lei/ lună.

Evenimentul Zilei: PSD îi cere lui Traian Băsescu referendum pentru “legile sărăciei”

Social-democraţii îi propun preşedintelui Traian Băsescu să îi întrebe pe români, printr-un referendum, dacă vor sau nu aplicarea măsurilor de austeritate pentru care urmează să-şi asume răspunderea Guvernul.

“Referendumul este cea mai democratică modalitate. Printr-o grevă aici şi acolo, printr-o reacţie în Parlament, poate e mai greu. Ştiu că preşedintele este un mare pasionat al referendumurilor consultative şi cred că aceasta ar putea fi o soluţie”, a declarat deputatul Adrian Năstase, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, citat de Agerpres.

Şi liderul partidul, Victor Ponta, declara, sâmbătă, că social-democraţii vor discuta luni în Biroul Permanent Naţional despre propunerea pe care ar urma să o facă preşedintelui Traian Băsescu în ceea ce priveşte organizarea unui referendum naţional pe tema măsurilor anticriză luate de Guvernul Boc.

Evenimentul Zilei: Guvernul a adoptat “legile sărăciei”

Cabinetul Boc a adoptat, aseară, într-o şedinţă de guvern, proiectele de legi prin care sunt reduse salariile, pensiile şi alte prestaţii sociale din sectorul bugetar.

Premierul a ţinut să sublinieze că măsurile de austeritate luate de Guvern sunt necesare pentru a primi împrumutul FMI de aproximativ 8-8,5 miliarde de euro. Principalul scop al acestora este diminuarea deficitului bugetar. Totodată, măsurile au un caracter temporar, până la 31 decembrie 2010, cu speranţa că, de la 1 ianuarie 2011, creşterea pensiilor şi a salariilor bugetarilor “va fi sănătoasă şi se va baza pe ceva eficient în buzunarul oamenilor”.

Conform prim-ministrului, cheltuielile bugetare obligatorii ale României sunt de 70%, în timp ce media ţărilor europene se situează în jurul valorii de 50, până la maxim 55%. Boc a acuzat mărirea exagerată a acestui procent în perioada 2007-2008, prin scăderea numărului contribuabililor, dublarea numărului de pensionare pe caz de boală sau mărirea nejustificată a punctului de pensie.

Evenimentul Zilei: “Guvernul nu are măsuri anticriză. Acţionează ca pompierii”

Oficiali ai Băncii Naţionale au comparat măsurile anticriză luate de Guvern cu intervenţiile pompieristice la incendii izolate, după ce Executivul a luat decizia să reducă cu 25 la sută şi salariile angajaţilor din Banca Centrală, inclusiv pe cel al guvernatorului Mugur Isărescu.

Citiţi mai multe pe Capital.ro.

Evenimentul Zilei: Israelul, pus la zid după asaltul din Mediterană

Cel puţin 10 oameni au fost ucişi după ce un comando israelian a atacat un convoi de nave care transporta ajutoare umanitare spre Fâşia Gaza şi la bordul cărora se aflau 700 de pasageri, relatează BBC.

Marina israeliană a interceptat în zori navele la bordul cărora se aflau sute de militanţi palestinieini, dar şi 10.000 de tone de ajutoare umanitare, încălcându-se astfel blocada impusă de Israel.

Un comando al marinei israeliene a urcat la bordul navelor unde s-a confruntat cu rezistenţa violentă a militanţilor.

“Unii pasageri au folosit arme albe şi au încercat chiar să deschidă focul asupra soldaţilor. Ca să-şi apere viaţa, militarii au recurs la armele de foc”, se arată într-un comunicat al armatei israeliene.

Next Page »