Evenimentul Zilei: Reţeaua „Voicu” - filierele Dolj şi Mehedinţi
Tandemul Cătălin Voicu - generalul Dumitru Iliescu are legături apropiate cu justiţia pătată din Craiova, care l-a eliberat pe interlopul Serghei Gorbunov.
Conexiunile pe care senatorul Cătălin Voicu şi mentorul său, fostul general SPP Dumitru Iliescu, le-au avut în interiorul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au avut un rol important în albirea magistraţilor de la Dolj, după scandalul iscat de cazul „Grobunov”. În premieră pentru justiţia din România, procurorii-şefi de la Parchetul Tribunalului Dolj au fost repuşi pe funcţii, asta după ce Consiliul Superior al Magistraturii îi revocase în bloc, găsindu-i vinovaţi că l-au făcut scăpat pe Serghei Gorbunov.
Mitică Iliescu îşi are originile la Strehaia, acolo de unde provin părinţii săi. Pe lângă judecătoria aceluiaşi oraş a activat multă vreme ca procuror şi Gheorghe Stoian. La rândul ei, soţia acestuia, Gheorghiţa Stoian, a fost avocata care l-a reprezentat de mai multe ori pe Dumitru Iliescu.
Tot avocata Stoian a reuşit performanţa de-a o scoate basma curată pe judecătoarea Elena Turcu, acuzată că ar fi condus cu o alcoolemie mult peste limita legală. Dosarul preluat de avocata Stoian a fost soluţionat cu NUP, printr-o decizie a Parchetului de pe lângă Înalta Curte.
Albirea „gorbunovilor”
Momentul în care conducerea Parchetului Dolj a fost decapitată în urma scandalului „Gorbunov” a echivalat cu o lovitură importantă pentru cercul de relaţii al generalului Iliescu. Pentru a-şi repune consăteanul pe funcţie, este posibil ca Iliescu să fi apelat exact la filiera „Voicu”. Coincidenţă sau nu, oamenii care au sărit în apărarea magistraţilor de la Dolj au legătură exact cu numele celor apăruţi în stenograme.
Avocata lotului „Gorbunov” a fost Viorica Costiniu, soţia judecătorului Florin Costiniu. Un alt rol important l-au avut luările de poziţie pe acest caz ale Monei Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România. Magistratul Pivniceru le-a luat apărarea procurorilor sancţionaţi în dosarul „Gorbunov”. Culmea, Mona Pivniceru este şi ea subordonată lui Florin Costiniu, în calitatea sa de judecător la Curtea Supremă.
Presiunile Asociaţiei au mers până acolo încât s-a cerut CSM-ului să admită cererile procurorilor suspendaţi, prin care solicitau repunerea pe funcţii. În fine, dosarul a fost soluţionat favorabil acestora din urmă, printr-o sentinţă dată de Înalta Curte.
Pe mână cu mafia
Procurorul Gheorghe Stoian de la Dolj, prietenul şi consăteanul generalului Dumitru Iliescu, a fost acuzat în mai multe rânduri că ar fi omul care protejează clanurile interlope. De numele său se leagă scoaterea de sub urmărire penală a lui Leo de la Strehaia, precum şi a lui Genică Boerică.
Presa locală a scos la iveală faptul că procurorul Stoian a mers până acolo încât a cerut sancţionarea procurorului care a îndrăznit să-l arunce în puşcărie pe Boerică. Mai mulţi procurori care au lucrat în subordinea lui Gheorghe Stoian au devoalat presiunile pe care acesta le făcea asupra lor, pentru a influenţa mersul anchetelor care îi priveau pe interlopii de mai sus. Mărturiile lor au rămas fără rezultat.
Un simplu vecin
Contactat telefonic, generalul Dumitru Iliescu a declarat că îl cunoaşte pe procurorul Stoian, doar ca vecin de oraş. „Nu aş intermedia niciodată ceva de acest gen, mai ales atâta vreme cât ştiam că am un mandat de interceptare pe siguranţă naţională. Vorbim de simple coincidenţe. Ca o părere personală, vă spun că procurorul Stoian mi-a părut un bun profesionist”.
SURPRIZĂ
Geoană, intermediar în dosarul „Voicu”
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, apare şi el într-o stenogramă publicată pe surse din dosarul „Voicu”, de site-ul HotNews. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, ar fi intermediat în 2006 o întâlnire între vicepreşedintele PSD Dolj Maria Schutz, pe atunci cercetată penal, şi senatorul PSD Cătălin Voicu.
Potrivit unor surse de la Curtea Supremă, informaţia rezulta chiar din cererea de arestare trimisă la ICCJ în cazul Voicu, fiind vorba despre interceptări mai vechi din dosarul Mariei Schutz.
Preşedintele Senatului şi Maria Schutz ar fi avut, în anul 2006, un schimb de mesaje SMS, prin care ultima i se plângea şefului de la Bucureşti că ar fi cercetată penal în mod abuziv. Ulterior acestui schimb de mesaje, Mircea Geoană a redirecţionat-o pe colega de la Dolj către Voicu. În stenograma făcută publică ieri, Geoană este cel care îi dă Mariei Schutz numărul de telefon al lui Cătălin Voicu.
Replica lui Geoană a apărut imediat. El a declarat, ieri, că nu a intervenit în niciun fel pentru Maria Schutz. „Haide, domnule. Nu am intermediat niciodată o chestiune care să fie nelegală. Nu ştiu de unde au plecat astfel de informaţii”, a declarat Geoană, citat de Agerpres.
Evenimentul Zilei: Când ştiinţa face bani - uzina de cercetare a Europei
Va putea omenirea să stăpânească virusurile, să elimine poluarea şi să prezică dezastrele naturale? Pentru răspunsuri la aceste întrebări, este nevoie de studierea în profunzime a materiei de pe Terra, iar uşa spre detaliu sunt razele X produse cu ajutorul sincrotroanelor din întreaga lume.
Un tânăr cercetător român, Andrei Flueraşu, ne explică trecutul, prezentul şi viitorul celui mai mare şi performant sincrotron, “European Synchrotron Radiation Facility”, de la Grenoble, Franţa.
Mii de ani, omul a putut vedea lumea numai la scară macroscopică. Deşi conceptul de atom există din antichitate, abia în secolul al XX-lea omul a avut şansa de a studia materia la scară atomică. Pentru a observa aceşti atomi, ale căror dimensiuni se măsoară în zecimi de nanometru, ai nevoie de un altfel de “lumină”, cu o lungime de undă mult mai mică (de ordinul distanţelor dintre atomi). Acestea sunt razele X, descoperită de Rontgen în 1895.
De la ciclotron la sincrotron
Dar de ce avem nevoie de un sincrotron? De ce nu folosim un aparat cu raze X cum sunt cele din spitale? Lumina produsă de un sincrotron constă în raze X foarte puternice. Fasciculul de raze X de aici este foarte îngust şi deosebit de intens. În comparaţie cu aparatul de spital, sincrotronul produce fascicule de raze X de mii de ori mai strălucitoare.
Primele acceleratoare, ciclotroanele, au fost construite în anii 30. Nucleul atomului a fost divizat prin coliziunea particulelor cu energii mari. Astfel, fizicienii au dedus legile fizicii fundamentale, care guvernează întregul Univers. Sincrotronul este chiar mai performant decât un ciclotron. Radiaţia sincrotronică, fasciculele de raze X foarte intense au fost produse pentru prima dată în Statele Unite, în 1947.
România, acces dificil la sincrotron
“Din păcate, România nu este stat-membru al ESFR, iar cercetătorii care nu lucrează în state membre trebuie să-şi acopere costurile din fondurile proprii de cercetare”, spune Andrei Flueraşu, care a lucrat timp de cinci ani la sincrotronul de la Grenoble, iar acum este la Brookhaven National Laboratory (SUA), revenind la Grenoble pentru diverse experimente.
Sincrotronul francez a fost construit în 1988. În prezent, 19 ţări europene participă la proiect, având diverse contribuţii. Franţa şi Germania contribuie cu cele mai mari sume, urmate de Italia, Marea Britanie, Spania, Elveţia şi Ţările de Jos (Belgia şi Olanda au un fond comun de participare). De fapt, acest fond comun este preferat şi de alte state, cum sunt ţările nordice (Norvegia, Suedia, Danemarca şi Finlanda contribuie cu 4% din costurile anuale).
“Polonia are o contribuţie de 1% la costurile operaţionale ale laboratorului, iar Ungaria, împreună cu Republica Cehă şi Slovacia, contribuie cu 1.05 %. Această contribuţie, relativ modestă, le permite cercetătorilor care au propuneri acceptate de comisiile de selecţie să călătorească la Grenoble şi să locuiască în casa de oaspeti a laboratorului pe durata experimentului. Este o ocazie unică pentru cercetători care lucrează în ţări mai sărace să aibă acces la un laborator de prim rang”, spune domnul Flueraşu. În cei cinci ani petrecuţi la Grenoble, dânsul a observat că România a avut o singură propunere de cercetare.
Cei câţiva români care vin acolo pentru experimente reprezintă instituţii de cercetare din alte state ale lumii.
Uzină de cercetare, bună în orice domeniu
Sicrotronul de la Grenoble conţine 42 de staţii de cercetare şi va avea parte de o fază de dezvoltare a infrastructurii existente. Nu în sensul că vor fi mai multe staţii, ci că unele dintre acestea vor fi mai performante.
“Vor fie construite “beamline-uri”, linii de lumină, pentru a obţine fascicule de raze X extrem de intense, cu 12 ordine de mărime mai intense decat cele obţinute de la o sursă de laborator, sau într-un aparat de radiografie la spital”, spune Flueraşu.
Noile facilităţi sunt aşteptate de fizicieni, chimişti, biologi, ingineri şi chiar de arheologi şi geologi din întreaga lume. Pentru că intensele raze pot scoate la iveală atât legăturile dintre diverse virusuri mortale, cât şi componenţa unui gel sau a unei pudre de machiaj găsite într-un mormânt egiptean.
De aceea, pe lângă cei 600 de oameni care lucrează permanent la ESFR, alţi 6.000 trec anual pe la Grenoble pentru experimente din diverse arii ştiinţifice.
Dezvoltarea ESFR va viza păstrarea la Grenoble a statutului de cel mai performant sincrotron din lume, principalii concurenţi fiind “Advanced Photon Source” (APS) din SUA şi Spring-8 din Japonia. Nu este însă o ambiţie surdă, scopul fiind ca marile cercetări ale lumii să aibă loc la Grenoble, fapt care le-ar aduce beneficii uriaşe marilor state care contribuie la costurile sincrotronului.
ESFR Grenoble şi CERN Geneva, comun şi diferit
În timp ce Marele Accelerator de Hadron (LHC) de la Geneva şi-a propus descoperirea “particulei lui Dumnezeu”, la Grenoble au loc aplicaţii dintr-un câmp ştiinţific foarte larg.
Domnul Flueraşu explică: “Aplicaţiile sunt numeroase şi acolo (n.r. la Geneva), dar se poate considera că scopul principal care a motivat construcţia celebrului LHC este descoperirea “bozonului Higgs”, singura particulă elementară prezisă de “Modelul Standard” care nu a fost încă descoperită experimental. Într-un sincrotron, aplicaţiile sunt de mai “mică anvergură”, dar distribuite uniform, într-un larg spectru de domenii ştiinţifice. Nu avem un “bozon Higgs” de descoperit, dar avem o multitudine de experienţe “mai mici”, foarte interesante şi importante”.
Iată câteva dintre acestea, prezentate pe scurt:
Biologie structurală - “Studiul structurii proteinelor cu scopul de a înţelege legăturile dintre structura la nivel atomic şi funcţiile biologice pe care le îndeplinesc a fost şi rămâne un domeniu de importanţă primordială la ESRF si alte sincrotroane”. Un exemplu de renume este descifrarea structurii tridimensionale a ribozomului, care le-a adus indianului Venkatraman Ramakrsishnan, americanului Thomas A. Steitz şi cercetătoarei israeliene Ada E. Yonath premiul Nobel pentru chimie, în 2009. Cei trei au făcut descoperirea folosind aparatura de la ESFR şi cea de la APS.
Ribozomul este o particulă citoplasmatică de mici dimensiuni, formată din proteine şi acizi ribonucleici, cu un rol deosebit de important în biosinteza plantelor şi în transmiterea caracterelor ereditare.
Ştiinţele vieţii - A cunoaşte mai multe despre degradarea ADN-ului ar fi un uriaş pas înainte pentru biologia cancerului şi ar avea implicaţii în numeroase alte câmpuri ale medicinei. Folosind dotările existente, cercetătorii de la ESFR au studiat structura proteinelor implice în repararea ADN.
La Grenoble, s-a stabilit o serie de asemănări între gripa aviară din urmă cu câţiva ani şi celebra gripă din 1918, care a făcut 20 de milioane de victime în întreaga lume.
300 de milioane de oameni au avut de suferit din cauza malariei. Parazitul, numit Plasmodium, foloseşte o proteină specială pentru a se ataşa celulelor de sânge şi le penetrează, pentru ca apoi să se multiplice. Dacă se va stabili exact cum se “lipeşte” parazitul de celule, atunci putem găsi un medicament excelent pentru a preveni boala.
Nanotehnologie. Aici aplicaţii sunt numeroase, un exemplu fiind studierea proprietăţilor cristalelor lichide de provenienţă organică. Acestea ar putea fi folosite pentru fabricarea unui nou tip de panou fotovoltaic, flexibil şi mult mai eficient. Astăzi, celulele solare ce compun panoul sunt din silicon, care este mai puţin eficient şi flexibil faţă de cristalele lichide.
Fizica materialelor. Studiul zeoliţilor a arătat că, atunci când sunt încălziţi treptat, structura lor microporoasă se pierde şi formează un nou tip de sticlă, mult mai puternică decât cea obişnuită. Geamul perfect, de nespart, pare să fie o promisiune a viitorului.
Fizică şi chimie. Aici sunt cele mai multe aplicaţii, de la filmarea în detaliu a reacţiilor chimice şi studiul picturilor în ulei găsite în vechile peşteri budiste până la rezolvarea enigmei mingilor de foc, obiecte luminoaste care plutesc în aer. Oamenii de ştiinţă au reuşit, prin studiul cu ajutorul sincrotronului, să demonstreze că aceste mingi de foc sunt o plasmă formată din nanoparticule.
Evenimentul Zilei: Deputatul copy-paste
Gheorghe Roman (PDL) a citit în plenul Camerei Deputaţilor o declaraţie politică, ce conţine paragrafe întregi copiate dintr-un referat şcolar, un interviu şi o hotărâre de guvern.
Deputatul PDL de Sibiu, Gheorghe Roman, a citit, în plenul Camerei, o declaraţie politică de 308 cuvinte, în redactarea căreia „s-a inspirat” aproape în totalitate din materiale pe aceeaşi temă postate pe internet.
Declaraţia respectivă se referă la programul guvernamental „Renaşterea satului românesc”, care prevede amenajarea în fiecare sat a câte zece locuinţe destinate specialiştilor (profesori, medici) care se mută la ţară.
S-a inspirat dintr-un referat şcolar
„Arta populară a României îşi are rădăcinile în trecutul îndepărtat şi tumultuos al regiunii, fiind situată la intersecţia marilor civilizaţii istorice, greacă, romană, bizantină, orientală şi occidentală”, sunt primele cuvinte citite de Gheorghe Roman, pe 9 martie, în plenul Camerei Deputaţilor.
Exact aceleaşi cuvinte se regăsesc, dar fără diacritice, pe siteul referat.ro. Este vorba despre referatul cu titlul „Satul românesc - trecut, prezent şi viitor”, postat de liceeanul Andrei Daniel, pe 10 noiembrie 2007. Referatul respectiv poate fi descărcat integral, şi cu diacritice, contra sumei de trei euro plus TVA.
În cea de-a doua frază a de claraţiei politice, deputatul Roman laudă originalitatea folclorului românesc: „Folclorul românesc este cel mai bine conservat din lume, iar manifestările sale sunt evidente în întreaga ţară: Mărginimea Sibiului (icoane pictate pe sticlă, costume populare artistice, obiecte de uz casnic)…”. Aceeaşi exprimare poate fi găsită într-o analiză publicată în iunie 2008 pe site-ul Ministerului Dezvoltării.
Asemănări cu un interviu
Paleta surselor de inspiraţie la care a recurs deputatul Gheorghe Roman cuprinde şi ediţiile on-line ale mai multor publicaţii. Astfel, cel de-al treilea paragraf al declaraţiei politice coincide cu textul introductiv al unui interviu publicat în 2009 de „Formula As”.
Este vorba despre interviul luat de jurnalistul Ion Longin Popescu preşedintelui Asociaţiei Internaţionale „Operation Villages Roumains”, Francisc Giurgiu: „Între marile neîmpliniri ale clasei politice româneşti din ultimii 20 de ani se numără şi lipsa de interes pentru dezvoltarea durabilă şi unitară a satului”, e propoziţia cu care îşi începe şi Longin Popescu interviul şi care se regăseşte şi în declaraţia scrisă de deputatul Gheorghe Roman.
„E regretabil că nu a citat sursa, cum era elegant şi frumos. Faptul că a preluat un text publicat la noi dovedeşte că tânărul politician, educat după Revoluţie, are impresia că trăieşte singur într-o junglă, unde numai el are acces la informaţie şi alţii nu pot să-l verifice. În secolul XXI, informaţia circulă repede”, ne-a declarat Longin Popescu.
În încheierea discursului, de putatul Roman trage concluziile folosind ca inspiraţie textul Hotărârii de Guvern nr. 151 din 2010.
„E, totuşi, o coincidenţă”
În replică, Gheorghe Roman susţine că nu a recurs la nicio sursă de inspiraţie. „De mine e scrisă declaraţia, eu am făcut-o. Nu mă uit la referatele de clasa a XII-a. Nu caut din astea pe internet. E interesant, mă gândesc că e totuşi o coincidenţă. Chiar să caut formulări pe internet acum? Nu sunt la un examen”, explică deputatul Roman.
SEPTEMBRIE 2009
„Testul” Săftoiu
În septembrie 2009, Adriana Săftoiu, deputat PNL, a citit în plenul Camerei o declaraţie politică atipică, cu scopul de a testa reacţiile colegilor parlamentari. Declaraţia lui Săftoiu nu era altceva decât un colaj de citate ale unor diverse personalităţi americane.
Deputaţii prezenţi au ascultat înşiruirea de citate, fără vreo legătură între ele sau cu viaţa politică românească, iar la sfârşit au aplaudat. „Am vrut să demonstrez inutilitatea susţinerii de declaraţii politice în parlament (…) care nu au nicio finalitate”, a declarat Săftoiu.
Evenimentul Zilei: BNR: băncile încă dau credite prea scumpe
Deşi banca centrală a tăiat pentru a treia oară dobânda-cheie cu încă o jumătate de procent, finanţatorii locali încă ţin dobânzi ridicate la împrumuturi.
Stimularea creditării, unul dintre motoarele principale ale creşterii economiei, pare să fie una dintre ţintele Băncii Naţionale a României (BNR) când ia decizii cu privire la evoluţia dobânzii de politică monetară, spun analiştii economici atât cei locali, cât şi cei regionali.
„Hotărârea de reducere a dobânzii de politică monetară are la bază dorinţa BNR de a stimula creditarea şi de a susţine relansarea economică, în condiţiile în care evoluţia favorabilă a inflaţiei şi cursul de schimb permit acest lucru”, ne-a declarat Rozalia Pal, economist-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Banca centrală a scăzut dobânda- cheie cu 0,5%, până la 6,5%, o mişcare previzibilă anticipată de mai toţi economiştii. Cu toate acestea, arbitrul bancar a păstrat neschimbate rezervele monetare obligatorii atât pentru pasivele în lei, cât şi pentru cele în valută.
La împrumuturi, dobânzile sunt încă ridicate
În ultimul an, băncile au cerut în mod agresiv scăderea dobânzii de politică monetară, motivând că ele nu pot coborî dobânzile până ce BNR nu face acest lucru. Şi, deşi, după cum spun economiştii Citi Bank, dobânda-cheie a ajuns la cel mai jos nivel din istoria ei, băncile comerciale au făcut paşi foarte mici pentru a urma trendul descendent costurilor de creditare.
„Se remarcă îmbunătăţirea semnificativă a lichidităţii din sistemul bancar. Cu toate acestea, ratele medii ale dobânzilor la depozitele şi la creditele noi, deşi au consemnat evidente ajustări descendente, rămân relativ ridicate comparativ cu nivelul dobânzii de politică monetară”, anunţă BNR.
Pe de altă parte, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank consideră că dobânzile la creditele în lei au coborât semnificativ în ultimul an, mai ales în cazul împrumuturilor noi, unde scăderea a fost, în medie, de 6,75 puncte procentuale, până la 14,16% în ianuarie 2010 (cu 1,41 puncte procentuale faţă de decembrie 2009). „Astfel, ne aşteptăm ca efectul reducerii costurilor în evoluţia creditării să devină mai vizibil în a doua jumătate a anului”, mai spune Rozalia Pal.
Pentru instrumentele de stat, scăderea dobânzii-cheie s-a reflectat deja într-o scădere semnificativă a costului finanţării. Astfel, de la un randament de 10% pentru toate maturităţile la sfârşitul anului trecut, costul în cazul licitaţiilor cu titluri de stat a coborât cu aproximativ 3,5 puncte procentuale, o îmbunătăţire a condiţiilor de finanţare şi pentru stat.
Economiile vor avea bonificaţii mai mici
Depozitele bancare vor continua să aibă dobânzi din ce în ce mai mici ca efect al deciziei luate de BNR. Dacă la ora actuală bonificaţiile ajung la 7%-8% pentru economiile în lei, cele pentru valute rar trec de 3%. „Pentru dobânzile la depozite, scăderea dobânzii-cheie atrage, de asemenea, reduceri. Perioada în care vedeam dobânzi de peste 10% la economiile în lei a trecut, însă depozitele sunt în continuare remunerate, în România, la o dobândă reală pozitivă mai mare decât în alte ţări”, mai menţionează bancherii.
La începutul anului trecut, când dobânda de politică monetară era la nivelul de 10%, cea mai mare bonificaţie din piaţă o avea Intesa Sanpaolo, 17%.
Evenimentul Zilei: Marile magazine vă aşteaptă chiar şi în Noaptea de Înviere
În această săptămână, gospodinele îşi vor putea face cumpărăturile după un program mai flexibil. Hipermarketurile îşi aşteaptă clienţii cu reduceri de preţ la produsele pentru masa de Paşte.
Ouă încondeiate, carne de miel şi cozonaci rumeni, toate stropite cu vin din belşug. „Bucatele tradiţionale” care vor îmbogăţi masa de Paşte vor putea fi cumpărate, chiar şi gata preparate, din marile magazine care-şi aşteaptă clienţii cu rafturile pline.
În plus, ca în fiecare an de Sărbători, majoritatea hipermarketurilor şi-au prelungit programul de lucru şi organizează chiar şi sesiuni de reduceri pentru cei ce aleg să-şi umple coşurile în apropiere de miezul nopţii.
Magazinele se vor deschide a doua zi de Paşte
În ciuda crizei economice, a tăierilor de lefuri şi a creşterii numărului de şomeri, românii nu vor renunţa la a-şi umple masa de Paşte. Pe asta, dar şi apetitul nostru pentru cumpărături, au mizat şi marii retaileri.
- Aşadar, cei care au un program încărcat la serviciu în aceste zile îşi vor putea face cumpărăturile la magazinele Real şi Metro Cash&Carry, chiar şi noaptea. Concret, cele două magazine vor fi deschise toată noaptea de vineri spre sâmbătă.
- Şi hipermarketurile Auchan şi Selgros şi-au adaptat programul pentru Sărbătorile Pascale. Astfel, până vineri, Auchan îşi deschide uşile pentru cumpărători de la 7.00 până la miezul nopţii, urmând ca sâmbătă şi luni (a doua zi de Paşte) să se reducă din orele de program.
- La Selgros, vă puteţi face „plinul” pentru Sărbători de la primele ore ale dimineţii, mai exact de la 6.00, până seara la 22.00.
- Şi Carrefour îi aşteaptă pe cum părătorii insomniaci, în zilele de 1 şi 2 aprilie, până la ora 2.00, cu menţiunea că există şi un program special de reduceri la produsele pentru masa de Paşte, între orele 22.00 şi 2.00.
- Dacă locuiţi în Capitală şi vreţi să vă faceţi cumpărăturile mai aproape de casă, puteţi încerca şi la magazinele Billa sau Mega Image. La Billa găsiţi uşile deschise până la 24.00, iar la Mega Image - până la 22.00.
Sfatul comercianţilor este să vă faceţi o listă cu tot ce vă trebuie înainte de a vă aventura printre rafturi. Asta, deoarece, dacă uitaţi ceva esenţial, nu veţi putea cumpăra nimic în ziua de Paşte, când toate magazinele vor fi închise.
Cât despre cadourile „de Iepuraş”, mallurile au pus la cale concursuri, concerte şi tombole. La Bucureşti Mall, până pe 6 aprilie, oricine cumpără produse în valoare de 150 de lei primeşte un voucher în valoare de 50 de lei, iar norocoşii vor putea câştiga chiar şi câte 1.000 de euro pentru shopping.
Şi clienţii City Mall pot participa la un concurs cu premii totale de 6.000 de lei. Dacă laşi 200 de lei în magazinele din Băneasa Shopping City sau Afi Cotroceni, Iepuraşul te poate răsplăti cu zeci de premii. Şi la Liberty Center, „Iepuraşul te ia la shopping” şi îţi poate aduce şi premii în bani.
Administraţiile financiare şi poşta, închise
Cei care au de plătit taxe şi impozite trebuie să ştie că administraţiile financiare vor fi închise luni, ca şi oficiile poştale. În această săptămână, până vineri sau sâmbătă (în cazul Poştei) vor lucra după orarul normal.
Astfel, administraţiile vor fi deschise între orele 8.30-16.30 sau 18.30, după caz, iar oficiile poştale îşi vor aştepta clienţii şi sâmbătă, de la 8.00 la 14.00. Banca Comercială Română a anunţat însă că toate unităţile sale vor fi închise în zilele de 3, 4 şi 5 aprilie.
“Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienţilor, vom avea un program special de funcţionare de Sărbătorile Pascale.“
METRO CASH&CARRY
Evenimentul Zilei: „La Turcu este o lipsă de respect elementar”
Nicolae Badea, singurul conducător al „câinilor” care nu jigneşte, îl critică pe acţionarul cu limbaj de golan, dar nu-l penalizează, aşa cum ar trebui.
Conducătorii echipei de fotbal Dinamo şi-au arătat din nou faţa hidoasă. Greşeala comisă duminică seară, la partida cu Unirea Urziceni, de portarul Emilian Dolha la faza penalty-ului i-a scos din minţi pe şefii grupării „roş-albe”.
Imediat după meci, Cristi Borcea şi Vasile Turcu au ieşit supăraţi de la tribuna oficială şi au început să urle în microfoanele televiziunilor.
De-a dreptul jalnic a fost însă Turcu, „fratele” lui Borcea. Acesta l-a înjurat pe portar şi, intrat în direct la Sport.ro, l-a jignit grosolan, numindu-l „p…t” şi „gunoi”.
În mod normal, pentru astfel de declaraţii, la Dinamo ar trebui să intre în funcţiune Regulamentul de Ordine Interioară, care prevede amenzi de până la 10.000 de euro pentru conducătorii care pătează imaginea clubului. Numai că o mână spală pe alta la gruparea din Şoseaua Ştefan cel Mare.
Cum nici jucătorii care nu respectă programul echipei nu sunt penalizaţi pecuniar, cu atât mai puţin sunt „arşi la buzunare” şefii. A confirmato ieri chiar omul care, conform organigramei, ar trebuie să taie şi să spânzure la Dinamo.
„Cea mai bună amendă vine de la opinia publică”
Prezent la semnarea unui parteneriat între „câini” şi firma de automobile „Honda”, Nicolae Badea, preşedintele consiliului director, a comentat pentru EVZ atacul scelerat al lui Vasile Turcu la adresa lui Dolha:
„Nu mi se pare deloc normal ceea ce a spus, e o declaraţie total nepotrivită. Mi se pare o lipsă de respect elementar. Putea să spună că Dolha a greşit, ceea ce a văzut toată lumea. Dacă ar trebui să fie amendat de club? Cea mai bună amendă pentru domnul Turcu ar putea veni de la opinia publică, după tot ce a spus”.
Badea îl apără pe Dolha, la adresa căruia are cuvinte de laudă: „El este şi va fi în continuare fotbalistul nostru. Mi-aş dori ca toţi sportivii de la Dinamo să aibă atitudinea şi caracterul lui Dolha. Are o relaţie foarte bună cu clubul şi se pregăteşte exemplar. Acum e accidentat, sper să-şi revină repede”.
REACŢII
„Nu mi se pare deloc normal ceea ce a spus domnul Turcu, e o declaraţie total nepotrivită. Mi se pare o lipsă de respect elementar. Putea să spună că a greşit.”,
Nicolae Badea, preşedinte la Dinamo
„Categoric, Dolha a greşit, asta nu e prima dată. El greşeşte la meciurile importante, dar asta nu înseamnă că trebuie înjurat. Turcu nu trebuia să procedeze aşa.”,
Dumitru Dragomir, preşedinte LPF
„E un atac incalificabil la adresa lui Dolha. Atinge imaginea clubului, şi nu face bine vestiarului. Eunjucătorcuexperienţă, nu trebuie tratat ca un copil.”,
Florin Prunea, manager sportiv la Dinamo
FUGA DE RĂSPUNDERE
Acţionarul dinamovist a dat-o ieri la-ntors
Turcu a avut şi ieri o atitudine penibilă, negând ceea ce afirmase cu o zi înainte. „Nu l-am făcut gunoi pe Dolha, am spus că era ud pe el!”, a susţinut acţionarul „de buzunar” din curtea grupării „roş-albe”.
Spre deosebire de Borcea şi Turcu, Badea a mers în vestiarul echipei, pentru a-i încuraja pe jucători. „Nu am mai fost în vestiar din 2003, de când am inaugurat nocturna. Era Andone antrenor şi am pierdut cu 2-4 meciul cu Steaua. La Urziceni am ţinut să fiu lângă fotbalişti”, a dezvăluit singurul şef de la Dinamo cu un vocabular decent.
Evenimentul Zilei: Dan Puric: “Mai bine sărac şi sigur pe tine decât împrumutat şi rob”
Despre Dan Puric se ştie că este că este actor, se ştie că este regizor, om de cultură, autor de carte. Ce nu se ştie despre Dan Puric este că cel care ne-a obişnuit să ne vorbească despre România profundă este şi “manager”. Puric conduce Compania de Teatru care-i poartă numele şi are în “subordine” nu mai puţin de 80 de oameni pe care-i conduce într-un mod cât se poate de original. “Managerul” Puric are o viziune original despre criză, despre gestionarea ei, despre management şi despre relaţia dintre şef şi subordonat.
Ghilimelele pe care le-am pus mai sus nu sunt întâmplătoare. Puric nu s-a considerat niciodată un manager şi nu poate gândi în termeni de corporaţie. Astfel că, deşi are o echipă considerabilă sub el, lui Puric îi lipseşte scaunul de manager, “biroul” său fiind întotdeauna teatrul.
“Trăim în altă galaxie economică”
Dan Puric consideră că lumea a trecut de la modelul bazat pe cerere şi ofertă la cel în care predomină consumul, care a devenit artificial.
“E ca la băuturile răcoritoare: bei şi după 10 minute iar bei. Pe urmă devii obez, te duci la nutriţionist şi apoi la fitness. E un lanţ”, spune Puric.
În ceea ce priveşte cauza crizei, Dan Puric este de părere că tot acest fenomen economic este produs în “laborator”, deliberată şi gândită cu premeditare, făcută special pentru înrobire: “iobagi prin leasing”.
“Mai bine sărac şi sigur pe tine decât împrumutat şi rob”, spune Puric, care explică faptul că românul a vrut să aibă şi el o maşină şi o casă. “Dar cu ce preţ?”
Criza din România, este de părere el, are o particularitate care rezidă din incapacitatea celor care s-au aflat la conducere ani de-a rândul şi care au gestionat greşit resursele ţării.
“80% din ce avem pe noi importăm. Avem capacitate să ne hrănim de 3 ori şi noi importăm alimente”.
Toate aceste împrumuturi ne înrobesc
În ceea ce priveşte împrumutul de la FMI, viziunea lui Puric este una clară şi care a mai fost împărtăşită şi de alte voci cu rezonanţă: „Împrumutul va trebui plătit de copiii noştri, dacă vor avea bani. Dacă nu, vor deveni sclavi. E totul foarte bine calculat. Din această cauză se folosesc guverne-marionetă. România putea fi Elveţia în 3 ani de zile, dar nu s-a vrut.”
Evenimentul Zilei: Puma, lider în designul sportiv
Puma este încă o dată lider de piaţă în design de produs. Competiţia “Red Dot Award: Product Design 2010″ a oferit, firmei germane, marele premiu pentru 3 dintre produsele sale de fotbal: mingea de fotbal PowerCat 1.10, ghetele PowerCat 1.10 iFG şi tricoul echipei naţionale de fotbal a Italiei.
Decizia a fost luată după ce s-au analizat 4.252 de propuneri venite din partea a 57 de ţări. Competiţia este una dintre cele mai mari şi mai cunoscute din întreaga lume, iar premiul acordat reprezintă o etichetă pentru excelenţa în design.
“Colecţia Power Cat s-a lansat în Februarie 2010 înaintea Campionatului Mondial de Fotbal din Africa de Sud, după ce Puma a aniversat mai mult de 10 ani de colaborare cu Federaţiile de Fotbal Africane, în acest moment fiind furnizorul oficial de echipament a 12 echipe din Africa”, ne-a declarat Adina Militaru, Marketing Manager PUMA Romania.
Evenimentul Zilei: Terorismul revine la Moscova. Cine l-a adus?
Un dublu atac cu bombă, nerevendicat, este pus de autorităţile ruse pe seama teroriştilor islamişti.
Un dublu atac cu bombă în metroul moscovit a ucis ieri cel puţin 38 de persoane şi a rănit alte 60, îngrozindu-i pe ceilalţi locuitori ai capitalei Rusiei, greu încercată în trecut de atentate teroriste.
Serviciul rus de securitate, FSB, şi primarul Moscovei au anunţat imediat după ce norii exploziei s-au risipit că atacurile au fost duse la îndeplinire de două atentatoare sinucigaşe, „Văduvele Negre”, şi i-au nominalizat astfel pe principalii suspecţi, insurgenţii musulmani din Caucazul de Nord, potrivit Reuters.
Prima explozie a izbucnit dimineaţă la ora locală 8.00, într-un vagon de metrou din staţia Lubianka, aproape de sediul FSB. Au murit 23 de persoane. La 40 de minute după, o a doua explozie a ucis 12 oameni, într-o garnitură din staţia Parcul Culturii. Alţi trei răniţi au decedat la spital.
Şeful FSB, Alexander Bortnikov a precizat că bombele au fost confecţionate pe bază de hexogen (RDX), un explozibil puternic. Dispozitivele explozive au avut o forţă echivalentă cu 2, respectiv 4 kg de TNT şi i-au împroşcat pe călători cu fragmente de metal şi cuie.
„Văduvele Negre”
Staţiile de metrou au fost închise imediat, măsuri de securitate suplimentare au fost luate de oficiali. Ulterior, surse oficiale citate de RIA Novosti au anunţat că au descoperit o centură cu explozibil intactă, în staţia Parcul Culturii.
Tot ieri a fost găsit un dispozitiv exploziv amplasat între şine în apropiere de staţia Paliha (la 180 de kilometri de Moscova), autorităţile nu au precizat dacă acesta are vreo legătură cu atacurile de la metrou. Deşi nimeni nu revendicase până ieri-seară atacurile, pista favorizată de FSB a fost de la început cea a teroriştilor islamişti.
„Rămăşiţe de cadavre ale celor două atentatoare sinucigaşe au fost găsite… şi, potrivit primelor date, aceste persoane au legătură cu Caucazul de Nord”, au spus oficialii FSB. Analiştii citaţi de CNN au apreciat că atacurile de la metrou poartă amprenta aşanumitei grupări cecene a „Văduvelor Negre”.
Văduvele negre, despre care se crede că ar fi soţii ale insurgenţilor ucişi în lupte, au mai apărut în istoria recentă a Rusiei, în numeroase atentate. Un purtător de cuvânt din Danemarca al mişcării separatiste cecene a condamnat atentatele. Usman Ferzauli a pus sub semnul întrebării vinovăţia cecenilor, dar a sugerat că, dacă se adevereşte, ea vine în contextul brutalităţii ruşilor din ultimii 10-15 ani.
SUSPECŢI
Pericolul din Caucazul de Nord
Atacurile de ieri au venit la doar un an de când preşedintele Dmitri Medvedev a anunţat sistarea operaţiunilor antiteroriste în Cecenia, urmare a convingerii că pericolul insurgenţilor mu sulmani a fost anihilat.
După două războaie purtate cu separatiştii care luptau pentru independenţa Ceceniei, Moscova a afirmat, în aprilie 2009, că republica s-a stabilizat sub conducerea preşedintelui Ramzan Kadârov. Liniştea nu s-a lăsat însă peste Caucaz. De fapt, vara lui 2009 a fost una fierbinte pentru republicile majoritar musulmane din întreaga regiune: 500 de persoane au murit în Cecenia, Inguşeţia şi Daghestan, în atacurile teroriste ale insurgenţilor, despre care liderii locali au afirmat că „s-au infiltrat în toate sferele societăţii”.
Luptele dintre forţele de securitate şi insurgenţi au continuat şi în 2010. Un semnal pentru Rusia, casă a 20 de milioane de musulmani, că problema din Caucaz nu dispare atât de uşor.
Strategia potrivită
Ramzan Kadârov, care conduce republica cu o mână de fier şi controlează miliţii acuzate de încălcarea drepturilor omului, e doar o soluţie. Una violentă, potrivit raportului Departamentului de Stat al SUA, care suspectează autorităţile de la Groznâi că derulează execuţii extrajudiciare şi terorizează familiile insurgenţilor, dar şi pe activiştii umanitari.
Preşedintele Dmitri Medvedev, care a admis anul trecut că problemele din Caucaz ţin şi de sărăcie şi corupţie, a ales şi o soluţie moderată, în persoana preşedintelui Inguşeţiei, Iunus- Bek Ievkurov. Eforturile acestuia de a înlătura politicienii corupţi şi de a purta un dialog cu di sidenţii au fost însă întrerupte în iunie 2009 de un atentat cu bombă în urma căruia a supravieţuit miraculos.
Un dublu avertisment
În ultimii ani, regiunea Caucazului de Nord a reprezentat o sursă de combatanţi pentru Afganistan, Irak şi Pakistan, care au intrat acolo în contact cu reţeaua teroristă al-Qaida. În prezent, una dintre principalele ameninţări o reprezintă liderul grupului Emiratul Caucazului, Doku Umarov, al cărui scop declarat e acela de instaurare a unui califat în regiune.
În februarie, scrie BBC, acesta a ameninţat că lupta va avea consecinţe asupra civililor ruşi. Că pericolul se apropia de Moscova a fost vizibil de anul trecut. Patru vagoane aparţinând trenului Nevskyw Express au deraiat pe ruta Mosova - Sankt Petersburg, din cauza detonării unei bombe. Douăzeci şi opt de persoane au fost ucise şi 95 au fost rănite atunci, în atacul a cărui responsabilitate a fost revendicată de separatiştii ceceni.
La începutul lui martie, guvernul rus a precizat că l-a ucis, în Inguşeţia, pe liderul cecen Said Buriaţki, învinuit pentru organizarea atentatului.
„Ruşii nu înţeleg că războiul ajunge în prezent pe străzile lor, războiul ajunge în casele lor, războiul ajunge în oraşele lor.“
DOKU UMAROV, separatist cecen
CRONOLOGIE
Capitala rusă, sub asaltul terorist
- 23 OCTOMBRIE 2002 - Teroriştii ceceni au ocupat Teatrul din strada Dubrovka, sudul Moscovei. În urma unei operaţiuni antiteroriste, toţi agresorii au fost ucişi. În incident au murit însă 129 de persoane, potrivit Mediafax.
- 5 IULIE 2003 - Circa 20 de persoane au murit în urma unei explozii care a avut loc la un festival de muzică organizat în localitatea Tuşino, sud-vestul Moscovei. O femeie kamikaze a detonat, în apropierea casei de bilete, centura de explozibili pe care o avea asupra sa.
- 6 FEBRUARIE 2004 - Circa 40 de persoane au fost ucise într-o explozie produsă între staţiile de metrou Paveleţkaia şi Avtozavodskaia, din sudul Moscovei.
- 31 AUGUST 2004 - O femeie-kamikaze a declanşat un dispozitiv exploziv la intrarea în metrou, la staţia Rijskaia. Zece persoane au fost ucise, inclusiv terorista şi complicele său.
- 27 NOIEMBRIE 2009 - O bombă a provocat deraierea trenului Nevski Express pe ruta Mosova - Sankt Petersburg şi a ucis 28 de persoane.
Evenimentul Zilei: Soluţii pentru a opri falimentul în Sănătate
Creşterea numărului de contribuabili la asigurările de sănătate, coplata şi informatizarea sunt propuneri pentru salvarea de la colaps.
Sistemul public de asigurări de sănătate ar trebui modificat serios pentru a nu intra în colaps la jumătate acestui an. Dacă nu se iau măsuri, din iunie nu vor mai fi bani pentru medicamente compensate, iar serviciile către medici nu vor mai putea fi plătite.
Experţii în asigurări şi politici de sănătate publică au mai multe propuneri: coplată pentru a modera serviciile nejustificat servicii, dar şi creşterea numărului celor ce contribuie la asigurări.
La înfiinţarea sistemului de asigurări de sănătate, în 1999, numărul celor care contribuiau era de 11 milioane.
„Nu existau excepţii de la plată. Inclusiv pentru pensionari plătea casa de pensii”, explică Cristian Vlădescu, profesor de sănătate publică.
În timp însă, prin tot felul de legi speciale, multe categorii au fost scutite. Aproape cinci milioane cu pensii mici au fost scutiţi, ca şi 160.000 de magistraţi înlăturaţi din justiţie pe considerente politice.
Nu plătesc nici cei care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social (peste 350.000 de oameni) şi nici aproape un milon de oameni care sunt în întreţinerea unei persoane asigurate (soţ, soţie, părinţi fără venituri). În total, circa11 milioane.
Încasări mai mici faţă de estimări
Acum însă numărul celor care contribuie este de doar cinci milioane (inclusiv bugetari). „Practic, doar 3,8 milioane de persoane contribuie. Poate chiar mai puţin. A scăzut mult numărul contribuabililor din cauza şomajului, dar şi a scutirilor pentru angajatori”, explică experţii în asigurări de sănătate.
Criza a afectat serios bugetul sănătaţii, încă din 2009. După ce anul trecut s-au utilizat credite de angajament de peste două miliarde lei, care trebuie achitate în 2010, veniturile sunt în continuare sub necesar.
Astfel, în ianuarie- februarie s-au colectat doar 1,1 miliarde lei lunar, cu 200 milioane lei sub estimări, în timp ce cheltuielile au fost 1,4 miliarde lei lunar.
ÎN DEZBATERE
Rezolvă coplata criza de bani?
Printre propunerile experţilor ar fi reducerea numărului celor scutiţi de la plata asigurării de sănătate şi introducerea coplăţii (tichete moderatoare).
Iniţiatorii coplăţii afirmă că fondurile strânse nu rezolvă însă problemele de finanţare, dar ponderează numărul de servicii cerute nejustificat.
„Până nu informatizăm sistemul, monitorizăm costurile, elaborăm lista de servicii minimale nu putem să mai aruncăm bani în piaţă, prin coplată, când deja se pierd bani. Peste 800 milioane euro se pierd anual prin furăciuni - raportări în fals de la medicii de familie, reţete contrafăcute şi medicamente aruncate astfel pe piaţa neagră, preţuri supraevaluate la medicamente sau facturi umflate”, ne-a spus Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical şi membru în Consiliul de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
De asemenea, el a adăugat că trebuie să plătească cineva pentru numărul mare de persoane scutite de la plata asigurării de sănătate, dar beneficiare ale sistemului. „Să vedem cine, poate plăteşte statul. Serviciile alea nu se fac din neant, au costuri şi cineva trebuie să plătească. Nimic nu e gratuit, nu vine Zâna Măseluţă”, a spus Costin.
„Cineva trebuie să plătească pentru numărul mare de persoane scutite de la plata asigurării de sănătate, dar beneficiare ale sistemului. Nu vine Zâna Măseluţă.“,
DUMITRU COSTIN, membru în Consiliul de Administraţie al CNAS
