Evenimentul Zilei: Studenţii acuză: „Ne-aţi furat alegerile!”

Viaţa şi-a reluat cursul în cel mai mare campus studenţesc din Bucureşti, Regie, unde ieri sute de studenţi nu au reuşit să voteze din cauza cozilor de la secţiile speciale. Astăzi, studenţii mergeau la cursuri şi se pregăteau de o nouă săptămână de şcoală. Mulţi, însă, erau dezamăgiţi de rezultatul alegerilor de ieri, convinşi fiind că au existat fraude. Evz.ro a stat de vorbă cu 27 de studenţi, dintre care 24 au spus că au votat sau ar fi vrut să voteze cu Crin Antonescu, unul a fost nehotărât şi nu a votat, iar alţii doi ar fi vrut să pună ştampila pe Traian Băsescu.

„Mi se pare că, odată cu alegerile astea ne întoarcem spre comunism: parlament unicameral şi nicio opţiune pentru alegerea viitorului preşedinte”, a declarat Mihai Grigoraş, un student de 20 de ani care a mers acasă, în Ploieşti, să poată vota. „Am mulţi amici care nu au apucat să voteze din cauza cozilor de la secţiile speciale”, a completat el.

Şase ore de preumblări degeaba

Pe treptele clădirii rectoratului din campusul Universităţii Politehnica mai mulţi studenţi discută. Cei mai mulţi nu au reuşit să voteze, deşi au bătut drumuri pe la diverse secţii speciale.

„Am umblat şase ore pe la secţiile speciale, prin Regie, la Academia de Educaţie Fizică, la gară, la Drept, la Filaret şi nicăieri nu se putea vota, erau sute de persoane la coadă”, a spus Cristi Corciovă, un student de 22 de ani. El a completat că voia să voteze cu Crin Antonescu şi că, din discuţiile cu alţi colegi, a aflat că foarte mulţi aveau o opţiune similară.

„Voiam să votez altceva şi la referendum voiam să votez pentru

bicameral şi reducerea numărului de parlamentari”, a mai spus acesta.

Colegul lui, Daniel Vasile, a fost mai norocos, reuşind să voteze, ieri, în jurul orei 13:00 în secţia din Regie.

Din Ciorogârla, la coadă la secţia specială

Dezamăgiţi de sutele de oameni care stăteau la coadă la secţiile speciale, mulţi studenţi au făcut turul secţiilor de acest tip, în speranţă că poate reuşesc să voteze.

„La Drept, la coadă erau tot felul de oameni dubioşi, unii din Ciorogârla, alţii arătau pur şi simplu luaţi de pe stradă”, potrivit lui Cristi Corciovă.

Gabriela Stancu a remarcat şi ea prezenţa unor astfel de oameni în anumite secţii de votare. „La 18:30, în secţia din Regie nici nu puteai să intri, era coadă şi pe scări afară”, iar colegul ei, Cristi a completat: „un ring de discotecă plin de oameni”. Şi ea ar fi vrut să voteze cu Crin Antonescu şi crede că aceasta era opţiunea multor studenţi.

„Am votat. Degeaba”

Pe podul peste Dâmboviţa carea leagă Regia de Politehnică, un grup de câţiva tineri discută aprins sub un afiş din care Vanghelie garantează pentru Geoană. Unul le explică celorlalţi că el este convins că au fost aduşi oameni care să stea la coadă degeaba şi să îi descurajeze pe studenţi din a mai vota.

„Am votat cu Crin. Pentru schimbare. Am votat. Degeaba,” spune acesta, refuzând să îşi dea numele întreg. „Mă cheamă Alex şi atât”. Alex s-a chinuit şapte ore să voteze, a mers din secţie specială în secţie specială şi a ajuns să voteze într-una aflată în afara Bucureştiului. „A fost imposibil să stai la coadă la Drept, la Leu în Grozăveşti sau în Regie. Erau sute de persoane, printre care şi foarte mulţi dubioşi. Am văzut la Drept microbuze cu număr de Ilfov din care au coborât oameni care au îngroşat rândurile”. Arătând spre afişul PSD-ului spune: „ne-au furat alegerile, asta să scrieţi”!

„Oamenii dubioşi” de la coadă au fost observaţi şi de Mihai Scarlat, student la Energetică. El a revenit în Bucureşti aseară şi a încercat să voteze în secţia din Regie în jurul orei 18:30, dar nu a putut nici măcar intra.

„Ştiu oameni care şi-au vândut voturile, chiar şi observatori care au făcut asta”, a completat Daniel.

În Grozăveşti nu se putea intra în cămin

Radu, student şi el, a povestit că voia să voteze cu Crin Antonescu, dar că prin secţiile speciale din Regie şi Grozăveşti „era nebunie totală”. „În căminele C şi D din Grozăveşti, unde era o secţie, nici nu se putea intra, erau blocate uşile de sutele de oameni care stăteau la coadă”.

Nici Ileana, o studentă de 22 de ani, nu a putut merge la vot pentru că a revenit prea târziu în oraş şi secţiile speciale erau pline ochi. Atât ea, cât şi o colegă, ar fi vrut să îl voteze pe Traian Băsescu. În turul doi, sunt decise să plece acasă, unde au domiciliul, să poată vota.

Ceilalţi studenţi erau indecişi dacă să voteze în turul doi şi cu cine. Indecis a fost şi Ioan Pintilie, care nu a votat deloc, pentru că nici duelul final, nici campania electorală nu l-au ajutat să ia o hotărâre. „Prea multe vorbe goale şi foarte mult promisiuni politice, nu am reuşit să îmi formez o opinie”, a spus acesta.

Evenimentul Zilei: Primul deces şi 1966 de cazuri de A/H1N1 – Harta evoluţiei

Astăzi, autorităţile au confirmat primul deces de gripă porcină în România. Evoluţia virusului, peste weekend, a fost puternică, iar în ultimele 72 de ore numărul persoanelor diagnosticate cu A/H1N1 a crescut alarmant. Ministerul Sănătăţii a confirmat, până astăzi la prânz 1966 de cazuri, cu 210 mai multe decât vineri. Cunoscută şi sub numele de gripă porcină, dată de virusul A/H1N1, noua formă continuă să infecteze la noi în ţară, în fiecare zi, zeci de persoane.

Aceasta este actualizată, zilnic, cu cele mai recente cazuri. În ultimele 24 de ore, pe teritoriul României, s-au înregistrat 45 cazuri noi.

Astăzi s-a confirmat şi primul caz de gripă nouă în România. Este vorba despre un bărbat din localitatea Siret care a decedat pe 20 noiembrie în ambulanţă, în timp ce se îndrepta spre spitalul de boli infecţioase din Iaşi, în urma unui stop cardiac, însă abia astăzi a fost confirmată cauza decesului, şi anume infectarea cu virusul gripei porcine.

Harta interactivă prezintă judeţele în care au fost constatate cazuri de noua gripă şi modul în care virusul A/H1N1 a evoluat. Aşa cum s-a prognozat, frecvenţa cazurilor a început să crească odată cu răcirea vremii.

Chiar dacă A/H1N1 nu este un virus agresiv, putând fi tratat de bolnav şi la domiciliu, gripa porcină a obţinut notorietate prin viteza rapidă de extindere, la nivel global.

Din momentul în care, la finele lunii mai, a fost confirmat în România primul caz, şi până astăzi, numărul îmbolnăvirilor a ajuns la 1.966. Acest lucru nu înseamnă însă că, în prezent, aproape 2.000 de persoane infectate cu A/H1N1, ci că, în ultimele şase luni, aceste cazuri au fost înregistrate de autorităţi.

În România, cel mai afectat oraş este Bucureşti, urmat de judeţul Iaşi şi Dolj. Motivele care au condus la această distribuire a cazurilor sunt influenţate direct de venirea, pe teritoriul României, a persoanelor infectate. Ulterior, virusul s-a răspândit, exponenţial, la rude, prieteni şi alte persoane cu care au intrat în contact cei contaminaţi.

Până astăzi, în doar trei judeţe nu au fost confirmate cazuri:

• Bistriţa-Năsăud
• Gorj
• Satu Mare

Situaţia se poate schimba însă, dacă este să ţinem cont că în judeţul Sălaj primul caz a fost confirmat abia pe 19 noiembrie, iar vineri, pe 20 noiembrie, au mai apărut două. În Vrancea, primele cazuri au apărut pe 18 noiembrie (4), iar astăzi s-a ajuns la 23. Tot în această lună, pe 14 noiembrie, şi în judeţul Olt s-a confirmat primul caz, iar în acest moment sunt două persoane cu A/H1N1.

Judeţele în care situaţia se menţine constantă (fără cazuri noi în ultimele 5 zile):

• Caraş Severin - 6 cazuri, ultimul confirmat pe 4 noiembrie
• Covasna - 2 cazuri, ultimul confirmat pe 18 noiembrie
• Mehedinţi - 11 cazuri, ultimul confirmat pe 10 noiembrie
• Prahova - 89 cazuri, ultimul confirmat pe 14 noiembrie
• Tulcea - 3 cazuri, ultimul confirmat pe 19 noiembrie

Judeţe cu cel mai mic număr de cazuri (sub 10):

Evenimentul Zilei: REZULTATE PARŢIALE. Băsescu- 32,52%, Geoană- 30,77%

În turul II al alegerilor prezidenţiale se vor întâlni Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Finală dinainte anunţată.

Potrivit primelor rezultate parţiale anunţate la ora 17.00 de Biroul Electoral Central, după numărarea a 96,5 la sută dintre voturi, candidatul PD-L Traian Băsescu a obţinut 32,52 la sută dintre sufragii, liderul social-democraţilor Mircea Geoană a fost votat de 30,77 procente dintre alegători, iar liberalul Crin Antonescu a strâns 20,13% dintre voturi. Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale de ieri a fost de 54,32 la sută.

Candidatul PRM, Corneliu Vadim Tudor n-a reuşit să obţină decât 5,52 la sută, iar UDMR-istul Kelemen Hunor 4,03 procente. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a convins doar 3,21 la sută din electorat. Liderul PNG, George Becali, a fost votat de 1,90% dintre cei care s-au prezentat la urne.

Restul candidaţilor au obţinut sub un procent:

• Remus Cernea 0,62%
• Constantin Rotaru 0,44%
• Eduard Manole 0,35%
• Ovidiu Iane 0,23%
• Ninel Potârcă 0,22%

Rămâneţi cu evz.ro ca să aflaţi rezultatele oficiale anunţate de BEC la ora 20.00.

Datele BEC sunt foarte apropiate de cifrele exit-poll-urilor prezentate aseară, care îi dădeau lui Traian Băsescu un avans de până la trei procente în faţa contracandidatului social-democrat.

Preşedintele Traian Băsescu şi-a proclamat de pe treptele PDL „o victorie de etapă” în cursa prezidenţială şi un succes al referendumului. De asemenea, el a ţinut să dea un semnal PNL susţinând că împreună cu Crin Antonescu a contabilizat peste jumătate din voturile electoratului, iar oamenii politici ar trebui să ţină cont de el la formarea viitorului guvern.

De cealaltă parte, Mircea Geoană a clamat „frauda electorală şi intimidarea” prin care „Traian Băsescu a încercat din răsputeri să rămână preşedinte”.

Candidatul liberal Crin Antonescu i-a acuzat pe Sorin Ovidiu Vîntu şi pe Dan Voiculescu că ar fi manipulat rezultatele exit-pollurilor efectuate de institutele pe care le controlează pentru a-l elimina, cel puţin la nivel mediatic, din cursa pentru turul II.

Prezenţa la referendum este de 50,88 la sută, după numărarea a 96,44 la sută dintre buletinele de vot. 88,85 la sută dintre alegători au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, iar 11,15 procente împotrivă. La întrebarea “Sunteţi de acord cu un Parlament unicameral?”, 77,7% dintre alegători au răspuns “DA”, iar 22,2 la sută “NU”.

MOBILIZARE

Orăşenii cot la cot cu cei de la sate

Diferenţa dintre prezenţa în mediul urban şi cel rural a fost mai mică decât la prezidenţialele din 2004. Sociologii cred că internetul şi criza economică au făcut posibil acest lucru.

După multe cicluri de blazare electorală în mediul urban, prezidenţialele de ieri i-au scos din case aproape în egală măsură pe orăşeni şi pe săteni. La ora 21.00, după închiderea urnelor, diferenţa dintre cele două „habitate” electorale a fost de aproximativ cinci procente (51,50% în urban şi 56,30% în rural), faţă de aproximativ zece procente în 2004.

„Supremaţia” tradiţională în mediul rural, obişnuit să raporteze o prezenţă la vot vizibil mai mare decât oraşele, a fost ruptă, spun sociologii, de două fenomene: internetul şi criza economică.

FORFOTĂ LA SEDII

Două mari preocupări a avut PDL în ziua alegerilor: să-l scoată pe Traian Băsescu cu 7-8 procente în faţa următorului clasat şi să-şi facă intrarea în tabăra candidatului ieşit pe locul al treilea din alegerile prezidenţiale.

Dacă în ultimele săptămâni adversarul estimat era Mircea Geoană, iar tabăra ţintită pentru negociere cea a PNL, ieri, deşi democrat-liberalii erau în continuare sceptici, în calculele din Modrogan îl luau tot mai în serios pe Crin Antonescu drept contracandidat al lui Băsescu în finala pentru Cotroceni.

Liderii PSD au răsuflat uşuraţi abia în ultima parte a zilei de vot. „Victorie! L-am băgat pe Mircea în turul 2”, a venit în jur de ora 16.00 mesajul de la centrul de comandă al campaniei lui Geoană. Prezi denţiabilul PSD a stat aproape toată ziua la sediul Kiseleff urmărind raportările de voturi la „hectarul” de organizaţie, dar mai ales estimările de la institutele de sondare care au realizat exit-polluri.

Candidatul PNL, Crin Antonescu, şi membrii conducerii centrale a PNL s-au strâns, ieri, după-amiază, la sediul de campanile de pe Şoseaua Kiseleff, la doi paşi de sediul PSD. De altfel, principalul subiect de analiză a fost competiţia dintre Antonescu şi Geoană pentru turul doi. Scăderea permanentă a diferenţei dintre Geoană şi Antonescu, oglindită de datele primite de conducerea PNL din teritoriu, plus sondajul propriu, a produs o stare de emulaţie.

DEZINFORMARE

Nu s-a fraudat cât s-a manipulat

Strategia PSD privind reclamarea fraudării alegerilor, dezvăluită de „Evenimentul zilei” săptămâna trecută, a fost confirmată în întregime. Liderii PSD, în tandem cu cele două televizuni de ştiri controlate de mogulii Sorin Ovidiu Vîntu şi Dan Voiculescu, au avut o singură preocupare: să alimenteze ideea că votul a fost viciat.

În ciuda sutelor de reclamaţii făcute de Marian Vanghelie şi de ceilalţi lideri PSD şi a manipulărilor desfăşurate pe Realitatea TV şi Antena 3, turismul electoral a înflorit exact în judeţele controlate de baronii roşii: Teleorman, Olt, Argeş, Galaţi ş.a. (Florin Ciornei)

REPORTAJ: ALEGERI ÎN SĂRĂCIE LUCIE

„Eu îl votez, dar ce, face ce spun eu?”

Poiana Pietrei este unul dintre satele cele mai sărace din România. Stă ascuns după un deal, în umbra comunei Dragomireşti din judeţul Vaslui, la doi kilometri de orice urmă de asfalt. Ieri însă, sătenii din Poiană s-au simţit băgaţi în seamă pentru prima dată în ultimii cinci ani. Până şi slujba de dimineaţă s-a terminat mai devreme, cu îndemnul dat de părinte către enoriaşi de a merge neapărat la vot.

În Poiana Pietrei, oamenii îl vor pe Geoană şi atât, pentru a primi şi ei vreo subvenţie mai de Doamne ajută.

Îndemn la biserica lui Becali

Slujba duminicală se aude în difuzoare de minute bune la biserica din Pipera, cerşetorii îşi ocupă deja poziţiile strategice la intrare, iar Mercedesul negru al lui Gigi Becali abia iese din curtea vilei.

Candidatul, latifundiarul şi ctitorul e liniştit în dimineaţa asta, măcar dintr-un punct de vedere: ştie că are strană rezervată, oricât ar fi de mare aglomeraţia în lăcaşul Domnului.

Pilda cu bogatul căruia i-a rodit ţarina: După Sfânta Evanghelie, preotul vorbeşte despre pilda cu bogatul căruia i-a rodit ţarina cu belşug. Sunt vorbe frumoase, despre patima robirii de arginţi şi despre datoria de a fi bun cu cei săraci.

Evenimentul Zilei: Referendumul, arma lui Băsescu

RECUPERARE. Prima ţintă a mesajelor preşedintelui a fost electoratul PNL.

Ieşit din primul tur cu numai 3-4% deasupra lui Mircea Geoană, mai puţin decât estima, Traian Băsescu s-a grăbit să i-o ia înainte liderului PSD cu lansarea în turul II, fluturându-i, încă de aseară, principala temă de bătaie: referendumul.

Băsescu nu a mai aşteptat ca BEC să comunice dacă s-au prezentat sau nu 50% din alegători la urne, că a şi anunţat validarea neoficială referendumului, arogându-şi, din primul minut după exit-polluri, rolul de mesager al poporului în faţa “clasei politice”.

„Peste 50% din electorat a votat «da» pentru referendum. Sau, mai corect

- emoţia îmi joacă feste - peste 50% s-au prezentat la vot şi probabil peste 80% au votat «da». Este o victorie deja obţinută de români împotriva clasei politice care nu a vrut să răspundă de bunăvoie solicitărilor lor.”

Chiar dacă ecranele din curtea din Modrogan, acolo unde a aşteptat alături de liderii PDL rezultatele estimative, i-l indicau pe Geoană contracandidat, Băsescu şi-a fixat practic un alt adversar: “majoritatea parlamentară” care s-ar opune poporului.

Peste 50% la dreapta

Curtat încă de acum două săptămâni, electoratul PNL a fost aseară principala ţintă a mesajelor preşedintelui. “Votul electoratului român a fost unul profund de dreapta”, a fost prima constatare a lui Băsescu, care a pus rapid cap la cap voturile sale cu ale lui Crin Antonescu. Concluzia: „Peste 50% faţă de aproape 34% cât am obţinut în primul tur, în 2004”, adică „un motiv extrem de sever ca oamenii politici să ţină cont în alcătuirea viitorului guvern de opţiunea electoratului”.

Pentru liderii PNL, pe de altă parte, oferta a fost destul de subţire şi enunţată numai printre rânduri: varianta intrării la guvernare, dar până în turul II. „În zilele următoare, voi da prioritate soluţiilor politice pentru trecerea prin parlament a unui guvern. Nu voi face nicio negociere subterană care să pună sub semnul întrebării mandatul meu 2009-2014. Tot ce se va negocia pentru formarea guvernului sau pentru susţinerea actualului guvern trimis în parlament va fi transparent”, a mai spus Băsescu, admiţând însă că, „de negociat, negociază partidul”.

O cheie a acestor negocieri era considerată, înainte de anunţarea exit-pollurilor, diferenţa de scor dintre Băsescu şi Geoană, pe care PDL-iştii şi-o doreau undeva la peste 7-10%, pentru ca liberalii să nu treacă din start de partea PSD.

Dezumflaţi de diferenţa mică, s-au consolat însă cu probabilitatea ca referendumul să fie validat, ceea ce a scăzut şi interesul PDL pentru cum se va poziţiona conducerea PNL. „Unde nu s-ar gândi să sem neze liberalii vreun protocol cu PSD, că asta ne-ar face să câştigăm sigur!”, estima Radu Berceanu.

În noile condiţii, cele 70% din voturi pro-unicameral şi cele 80% pentru reducerea numărului de parlamentari vor fi principala platformă de campanie a lui Băsescu, completată de oferte televizate adresate liberalilor, cu intenţia de a separa astfel electoratul PNL de conducerea partidului, care ar putea avea o altă opţiune.

În paralel, Băsescu ar intenţiona să ia la pas, susţin surse din stafful său de campanie, oraşele cu primari liberali care îşi vor anunţa susţinerea în turul II, începând din Călăraşi.

TRATEGIE

Revizuirea Constituţiei contra fraudării alegerilor

Înainte ca PSD să poată lansa ideea fraudării alegerilor de către PDL, Traian Băsescu i-a opus campaniei lui Mircea Geoană tema revizuirii Constituţiei pe valul referendumului.

“Imediat după validarea referendumului, voi cere să convocăm de urgenţă Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei. Poporul român a mai ales preşedinţi, dar este pentru prima dată când din votul lui politicienii trebuie să revizuiască Constituţia. Şi nu oricum, s-o coafeze ca-n 2003, s-o revizuiască fundamental. Şi să-i ferească Dumnezeu să facă vreo surpriză poporului român!”, a ameninţat el.

După o pauză de discurs, timp

în care a urcat cu liderii PDL la o discuţie privată, Băsescu a profitat de prezenţa a câţiva foşti revoluţionari rămaşi în curtea din Modrogan ca să-şi înceapă, practic, campania pentru turul II. „Băieţi, aşa trebuie să faceţi!”, le-a explicat el, ceea ce românii le-ar fi transmis parlamentarilor.

„După noaptea în care România a intrat în UE, am a doua noapte cea mai fericită din mandatul meu”, a făcut Băsescu o piruetă de exaltare. Pe faţă i s-a citit însă, ca şi liderilor PDL, de altfel, nemulţumirea că avansul faţă de Geoană nu a atins decât 4%.

„E un motiv de bucurie temperată”, a concluzionat sec Boc.

Evenimentul Zilei: Nu s-a fraudat cât s-a manipulat

PSD, prin televiziunile lui Vîntu şi Voiculescu, a dus o intensă campanie pe tema fraudării alegerilor. Strategia PSD privind reclamarea fraudării alegerilor, dezvăluită de EVZ săptămâna trecută, a fost confirmată în întregime.

Liderii PSD, în tandem cu cele două televizuni de ştiri controlate de mogulii Vîntu şi Voiculescu, au avut o singură preocupare: să alimenteze ideea că votul a fost viciat. În ciuda sutelor de reclamaţii făcute de Marian Vanghelie şi de ceilalţi lideri PSD şi a manipulărilor desfăşurate pe Realitatea TV şi Antena 3, turismul electoral a înflorit exact în judeţele controlate de baronii roşii: Teleorman, Olt, Argeş, Galaţi.Teleorman, judeţul controlat de baronul PSD Liviu Dragnea, a fost unul dintre campionii turismului electoral.

Conform datelor furnizate de BEC, până la ora 16.00, în Teleorman fuseseră înregistraţi 11.671 de votanţi la secţiile speciale, adică acolo unde şi-au exprimat opţiunile cei care îşi aveau domiciliul în altă localitate. Pentru comparaţie, în Bucureşti, până la aceeaşi oră, votaseră la secţiile speciale 11.285 de oameni.

Iar Capitala este nu numai un mare centru universitar, dar şi oraşul în care muncesc foarte mulţi oameni veniţi din restul ţării.

În cele 34 de secţii speciale din Capitală, ieri au fost cozi permanente de 200-300 de persoane, în special tineri. Aici turismul electoral a fost, dacă nu imposibil, măcar nerentabil. Situaţia din Teleorman s-a repetat şi în Dolj, un alt judeţ plin de obiective „turistice”. Aici au votat 13.750. În Argeş se înregistraseră 10.082.

Marian Vanghelie a fost unul dintre liderii PSD care au reclamat cele mai multe tentative de fraudă. Cu toate acestea, în Ilfov

şi Giurgiu, două dintre judeţele controlate de el, numărul votanţilor la secţiile speciale a fost foarte ridicat: 13.881, respectiv 8.484.

Apocalipsa fraudării alegerilor

Reclamaţia PSD privind fraudarea alegerilor a fost pregătită minuţios de Realitatea TV şi Antena 3.

Încă de la prima oră, cele două televiziuni au dus o campanie agresivă pentru a induce ideea unei apocalipse a fraudelor electorale. Au mediatizat intens „suspiciuni de fraudă electorală în judeţul x sau y”, incidente la vot, dispariţii de ştampile sau încăierări verbale din birturi săteşti.

Reporterii acestora intrau în direct pentru a explica cu aer grav că nu pot raporta prezenţa autocarelor electorale deoarece „turiştii electorali” aşteaptă lăsarea serii pentru a-şi face descinderea.

Într-un „direct” din comuna Voluntari, judeţul Ilfov, Realitatea TV a prezentat apariţia unor microbuze cu „turişti” din Galaţi. Surpriză însă, una dintre persoanele intervievate a recunoscut cu nonşalanţă că a fost adusă „să voteze cei trei trandafiri”.

Mai mult, moderatorii Realitatea TV Cosmin Prelipceanu şi Laura Chiriac au cerut să fie arătate „picioarele celor care stau la coadă în Gara de Nord”: „Să vedem dacă au bagaje şi dacă sunt călători care aşteaptă trenul ori altfel de votanţi”.

Imaginea era irelevantă pentru că aici au votat multe persoane fără „buletin de Bucureşti”, nu neapărat în tranzit.

PNL a reclamat INSOMAR

PNL a cerut ieri Biroului Electoral Central (BEC) retragerea operatorilor INSOMAR de la secţiile de vot, după ce Realitatea TV a publicat, pe site-ul său, rezultatele parţiale ale intenţiilor de vot.

Cifrele indicau intrarea în turul doi a lui Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Informaţia a fost confirmată de şeful de campanie al PNL Romeo Stavarache. Sesizarea a fost trimisă către Consiliul Naţional al Audovizualului şi Autoritatea Electorală Permanentă.

MANIPULĂRI 3G

Vrancea: SMS-uri otrăvite cu Geoană pe primul loc

Mai multe persoane au primit, în ziua alegerilor, după ora 16.00, SMS-uri cu rezultatele unor exit-polluri în care candidatul PSD, Mircea Geoană, era clasat pe primul loc, cu 34% din preferinţele electoratului.

Una dintre persoanele care a primit SMS a declarat, pentru EVZ, că de pe acelaşi număr de telefon i-au fost trimise mai multe mesaje în timpul campaniei electorale prin care era îndemnat să voteze cu Mircea Geoană. Baronul PSD de Vrancea, Marian Oprişan, a reuşit să-şi impună oamenii în funcţii-cheie în aproape toate secţiile de votare din municipiul Focşani.

Peste 20 dintre funcţionarii Consiliului Judeţean Vrancea - instituţie condusă de Marian Oprişan - au fost puşi fie preşedinţi, fie locţiitori ai acestora pentru secţiile de votare din municipiul reşedinţă de judeţ. Astfel, printre aceştia, îi putem aminti pe Camelia Matău - fost secretar al CJ Vrancea, în prezent director în cadrul aceleiaşi instituţii, Mihai Cirjan, Dan Grigoraş, Costeluş Hingu-leşteanu, Angela Ocheşelu, Nicuşor Morunglav, Luminiţa Oanele, Georgiana Hărabor, Maricel Vasile, Aniela Enescu, Delia Brutaru - toţi jurişti sau inspectori în cadrul instituţiei amintite.

Desemnarea preşedinţilor secţiilor de votare din întreg judeţul Vrancea a stârnit serioase nemulţumiri pe plan judeţean după ce fostul prefect PSD Raluca Dan a reuşit să trimită Autorităţii Electorale Permanente, înainte de a fi demis, o listă de nume care cuprindea multe persoane aflate în sfera de influenţă a şefului ei de partid.

De altfel, preşedintele Biroului Electoral Judeţean Vrancea, judecătorul Viorel Voineag, a avut două tentative de a-şi da demisia după ce a primit ameninţări pentru faptul ca nu ar fi acceptat să facă jocurile unei formaţiuni.

Voineag l-a informat pe preşedintele Tribunalului Vrancea, Adrian Neacşu, care a depus o plângere la Parchetul General, de ameninţările primite de preşedintele Biroului Electoral Judeţean.

RECLAMAŢII

Mai puţine fraude decât la europarlamentare

Linia telefonică 112, destinată ieri şi pentru semnalarea eventualelor nereguli privind procesul electoral, s-a „înroşit” de la numărul apelurilor primite. Până la ora 17.00, aproape 1.300 de apeluri în legătură cu modul în care s-a desfăşurat votarea au fost primite de operatori.

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Christian Ciocan, a anunţat că, până la ora 20.00, fuseseră înregistrate 945 de incidente electorale la nivel naţional, fiind aplicate amenzi în valoare totală de aproape 43.000 de lei.

Poliţiştii investighează 51 de infracţiuni pornind de la aceste sesizări. O parte dintre ele se referă la posibile infracţiuni cu violenţă, urmând ca poliţiştii să facă mai multe cercetări.

„Comparativ cu alegerile din 2004, nu există o statistică clară, deoarece era alt sistem de anunţare a fraudelor atunci. Însă, comparând cu alegerile europarlamentare de anul acesta, putem spune că atunci, până la această ora 17.00, aveam 96 de dosare pentru fraude, în condiţiile în care prezenţa la vot a fost mult mai scăzută, la care se mai adaugă alte 47 de dosare întocmite până a doua zi”, a spus Ciocan.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Marian Muhuleţ, a anunţat pentru Mediafax că, până la ora 17.00, aici au fost primite peste 30 de sesizări ce au fost înaintate poliţiei.

VOLUNTARII LUI PANDELE

Angajaţii primăriei au votat în secţiile speciale, la ordin

Liviana Rotaru
Mirela Corlăţan

Fie că sunt din Găneasa, din Afumaţi sau din sectorul 2 al Bucureştiului, angajaţii Primăriei Voluntari şi-au dat ieri întâlnire în masă la Grădiniţa nr. 1 din oraşul Voluntari.

Acolo a fost organizată Secţia specială a oraşului, unde funcţionarii şi angajaţii de la societăţile primăriei, împreună cu familiile lor, au ales să-şi exprime votul în prima parte a zilei. Nu este ilegal să votezi într-o secţie specială, a motivat primarul pesedist Florentin Pandele, care crede că este vorba doar despre angajaţii care au fost de serviciu în acel moment şi nu au putut vota în localitatea de domiciliu.

Gheorghe Neacşu, membru al comisiei electorale de la Secţia specială Voluntari, susţine însă că votul acolo a fost sarcină de serviciu din partea primarului.

„Am lucrat şi eu la primărie până acum câteva luni şi am fost dat afară pentru că vărul meu este la PDL, lucru pe care mi l-a spus în faţă primarul. O mulţime de colegi au venit să voteze aici şi ştiu că li s-a spus că vor avea probleme dacă nu vin”, susţine Gheorghe Neacşu.

În total, numărul angajaţilor din Primăria Voluntari şi a rudelor care au votat în Secţia specială este de peste 200, adică aproape jumătate din numărul total al votanţilor de acolo.

Scopul primarului Pandele ar fi, potrivit adversarilor politici, de a obţine un scor foarte bun în Voluntari pentru Mircea Geoană.

„Noi am făcut şi o contestaţie cu privire la încălcarea legii în această secţie de votare pentru că la mai puţin de 50 de metri, mai precis pe gardul din faţă, au fost lipite afişe electorale.”, s-a revoltat Ramona Bălăşcuţă, membră în Comisia electorală.

Primarul Pandele neagă acuzaţiile susţinând că s-a „autosechestrat” în sediul primăriei tocmai pentru a scăpa de acuzaţii.

„Nu am vrut să se spună că influenţez cumva procesul electotral. Pe mine mă interesează doar rezultatul la referendumul nostru, legat de transformarea oraşului în sectorul 7 al Capitalei”, spune edilul local.

Evenimentul Zilei: Crin se răfuieşte cu mogulii

Candidatul liberal Crin Antonescu i-a acuzat pe Sorin Ovidiu Vîntu şi pe Dan Voiculescu că

ar fi manipulat rezultatele exit-pollurilor efectuate de institutele pe care le controlează pentru a-l elimina, cel puţin la nivel mediatic, din cursa pentru turul II.

“Domnule Vîntu, domnule Voiculescu, vă bateţi joc de dreptul pe care tinerii români au vrut să şi-l exercite”, a declarat liderul PNL, imediat după afişarea exit-pollurilor, acuzându-i pe cei doi patroni de televiziuni că ar fi făcut jocurile pentru Traian Băsescu şi Mircea Geoană.

Antonescu le-a mulţumit românilor care l-au votat şi le-a transmis susţinătorilor săi să stea să numere voturile întrucât mai există şansa de a intra în turul II. El a invocat faptul că, la ora 19.00, un milion de români aşteptau să voteze, în special în marile oraşe, unde tendinţele i-ar fi fost favorabile.

Evenimentul Zilei: Scor de forfait pentru Băsescu în Basarabia: 90,7%

Deutsche Welle scrie despre interesul maxim stârnit de alegerile prezidenţiale de la Bucureşti în rândul basarabenilor cu dublă cetăţenie. Românii de peste Prut s-au prezentat în număr record la vot, pentru a pune ştampila, aproape fără excepţie, pe numele

actualului locatar de la Palatul Cotroceni.

“Anul acesta, pentru alegerile din România, pe teritoriul Republicii Moldova au fost deschise 13 secţii de votare – nu două ca în perioada restricţiilor impuse de regimul Voronin. Chiar şi aşa, în Chişinău, nu toţi cei care au stat la coadă au reuşit să-şi exercite dreptul de vot”, notează DW.

“Românii din Republica Moldova au devenit electoral mai activi după prăbuşirea regimului Voronin care

restricţiona accederea în funcţii publice a persoanelor cu dublă cetăţenie. Anterior, în ziua alegerilor din România, în preajma secţiilor de votare deschise în Republica Moldova stăteau securişti care îi filmau pe cei care intrau în secţiile de votare pentru a-şi exercita dreptul de vot.

Anul acesta securiştii cu camere video au lipsit. Conform datelor neoficiale, în Republica Moldova locuiesc aproximativ 100.000 de cetăţeni români. Actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, a obţinut peste 90 la sută din voturile românilor din Republica Moldova”, descrie atmosfera scrutinului DW.

Evenimentul Zilei: Legislaţie mai strictă pentru imigranţii din Germania

Noul guvern condus de Angela Merkel ar putea introduce “contracte de integrare” pentru cei care vor să emigreze în această ţară.

“Cei care vor să trăiască şi să muncească aici mai mult timp trebuie să spună «da» ţării noastre”, a declarat însărcinatul cu integrarea din partea guvernului federal, Maria Böhmer, pentru publicaţia regională Stuttgarter Nachrichten.

Aceştia vor trebui să cunoască limba

germană şi să se implice în societate, a mai precizat aceasta, scrie France Presse.

Alte obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească imigranţii sunt respectarea libertăţii de opinie şi a egalităţii între sexe.

Böhmer a făcut apel şi la o mai bună reprezentare a reuşitelor populaţiei imigrante, amintindu-i în acest sens pe cei care studiază în Germania, pe afacerişti, ingineri, medici

sau avocaţi.

Numărul imigranţilor în Germania se ridică la aproximativ 15,1 milioane de persoane.

Berlinul a introdus, anul trecut, un test

de cunoştinţe despre ţară pentru cei care îşi doresc naţionalitatea germană.

Evenimentul Zilei: NEAGU DJUVARA: „S-a stricat ceva în creierul acestui popor”

Istoricul Neagu Djuvara vorbeşte, într-un interviu care cartografiază România politică, despre normalitate, psihoze electorale, idealuri şi realităţi dure. Cei 93 de ani în care a trăit “pe viu” un război mondial, două dictaturi şi o democraţie ciudată l-au învăţat pe Neagu Djuvara că problemele României nu se tratează cu soluţii extreme. Apatia românilor şi indiferenţa cronicizată în faţa urnei de vot sunt, în ochii profesorului, “detestabile”. La celalalt capăt, speranţa infinită pusă într-un preşedinte-salvator ar fi “catastrofală”. În rândurile următoare, alături de Neagu Djuvara, despre o istorie grea cu rădăcini subţiri într-un prezent ambiguu.

EVZ: Prima întrebare e cea mai simplă şi cea mai grea dintre toate. Vă duceţi la vot?
Neagu Djuvara: Sigur că mă duc. E o datorie naţională şi găsesc că abţinerea e inutilă. Poate m-aş abţine dacă aş avea impresia că ambii candidaţi, şi mă refer aici la turul al doilea de scrutin, sunt detestabili. În momentul acela nu mă duc. Ce să fac, să aleg între mucea şi căcâcea?

Credeţi că aveţi opţiuni mai bune în primul tur?
În turul întâi sunt moralmente obligat să votez pentru candidatul liberal, pentru că, cinstit vorbind, e mai puţin rău. Crin Antonescu e răul cel mai mic.

Nu aţi obosit să votaţi de douăzeci de ani după principiul “cel mai puţin rău”?
Păi, dacă nu e alţii, vorba aia. Nu e alţii! (râde)

Aud de foarte multe ori argumentul “clasa politică e rea”. Nu este ea însă imaginea perfectă a societăţii româneşti actuale?
Ba da. Risc să supăr o mare parte dintre cititori, dar societatea românească s-a răsturnat în mod extrem de grav în cei cincizeci de ani de comunism. Şi când zic cincizeci de ani, sunt încă sub adevăr, pentru că regimul lui Iliescu n-a fost decât o prelungire a regimului comunist. Numai suprafaţa s-a schimbat. În comunism s-au întâmplat lucruri grave, iar persecutarea întregului strat de deasupra, nu numai din punct de vedere politic, a răsturnat toate valorile. Au venit aia mai răi, mai tâmpiţi, cocoşaţii şi guşaţii. România era singura fără o elită comunistă adevărată. De altfel, chiar Ana Pauker a mărturisit de la început că partidul comunist din România are doar 900 de membri. 900 la o populaţie de 18 milioane! Şi atunci cine au fost comuniştii? Oportuniştii! Au venit grămadă. Asta e meteahnă veche la noi. Românul sare imediat acolo unde îi este interesul.

Dacă-mi permiteţi să vă răspund, comuniştii noştri au fost cei aproape patru milioane de români care în 1989 şi-au ars carnetele de partid.
De pe o zi pe alta, majoritatea. Problema e că, dintre ei, foarte mulţi au rămas comunişti în suflet. În cei cincizeci de ani de care vă vorbeam, s-a stricat ceva în creierul acestui popor. Mai adaug ceva. Românul a fost aşa de dezgustat de ce i s-a întâmplat, încât în prezent fuge din ţară pe capete. Înainte de război, românii americani erau 120.000, foarte puţini comparativ cu americanii de origine poloneză, cehă, ucraineană. Cum se explică asta? Pe vremea veche, românul avea în suflet zicala aceea “fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea”.

Credeţi că s-a produs o dezrădăcinare?
S-a întâmplat o schimbare a profilului etnic al românului, cetăţeanul care fugea cel mai puţin din ţara lui între ţările europene.

Identificaţi în lipsa acestui ataşament faţă de ţară sursele răului actual?
E unul dintre motivele pentru care România merge atât de rău. S-a luat smântâna de pe ţară. Nu mai vorbesc de fosta boierime, care a făcut ce-a făcut, dar a murit singură. Asta nu s-a scris în nicio carte: nucleul marilor boieri este acelaşi până la 1900. Oamenii ăştia au monopolizat puterea economică şi prin endogamie şi-au perpetuat dominaţia.

E foarte interesant ce spuneţi…
Vă dau un exemplu impresionant. E vorba de familia mamei mele, Grădişteanu, una mai puţin cunoscută decât Bălăceanu sau Golescu. În veacul al XVII-lea, la un moment dat, unul dintre fii marelui vistier Bunea Grădişteanu, Vîlcu, la rândul său un mare

boier, îl susţine în lupta pentru tron pe Gheorghe Duca. În 1678 însă, ajunge domn Şerban Cantacuzino, iar Vîlcu Grădişteanu, care fusese de partida celorlalţi, e prins, schingiuit şi tras în ţeapă. Dar fata lui Vîlcu era măritată cu fratele lui Vodă, faimosul spătar Mihai Cantacuzino. Dacă vă duceţi acum la biserica veche de la Sinaia, pe care Mihai Cantacuzino a construit-o, veţi vedea pe fresca ctitorilor, la stânga, pe acest spătar împreună cu a doua nevastă şi 18 copii, majoritatea adoptaţi. La extrema stângă însă, e prima lui nevastă, îmbrăcată în negru, ca şi cum ar fi în doliu, dar şi Vîlcu Grădişteanu. Aşa că, în acelaşi loc, îi ai şi pe călău, şi pe victimă. Erau rude. Asta e istoria Ţării Româneşti. Toţi erau rude între ei, dar se mâncau şi se omorau.

Am putea aduce pilda asta chiar în prezent, în România de astăzi. La vârful puterii, de asemenea, toţi par conexaţi.
Bineînţeles. Moravurile, obiceiurile rele, chiar dibăcia aceasta malignă s-au transmis. S-au perpetuat de la vechii boieri care au fost siliţi de la începuturi să se comporte aşa. Gândiţi-vă la Mircea cel Bătrân, pe care eu îl consider chiar mai mare decât Ştefan cel Mare, până şi el a fost silit să plece capul. Poate a evitat prin acest compromis transformarea ţării în paşalâc, păstrând o semi-independenţă. Această dibăcie istorică ne caracterizează.

TRECUTUL CARE NU TRECE

„La noi, modelul unui preşedinte puternic este catastrofal”

Vorbeaţi de opoziţia istorică dintre boieri şi domn. Nu pot să nu mă gândesc la opoziţia feroce dintre parlamentari şi preşedinte.
M-a vizitat şi pe mine gândul acesta, să fac o paralelă între situaţii. Să ştiţi că la noi puterea a fost împărţită mereu între Vodă şi marii boieri. Acest lucru e mult mai puţin caracteristic altor ţări. În spaţiul românesc însă, puterea a pendulat mereu între aceste două extreme: ori e mai tare boierul, ori e mai tare Vodă.

Credeţi că e periculoasă ideea unei republici prezidenţiale?
Opţiunea mea este categoric în favoarea unei constituţii care să semene cât mai mult cu Legea fundamentală din 1923. Deşi nu mai putem avea monarhie, din păcate…

Mai păstraţi visul acesta?
Din motive concrete, nu. Constituţia din 1923 prevedea doar o succesiune pe linie masculină, dar Regele Mihai n-a avut băieţi. Aşa că, în momentul de faţă, mi se pare total compromisă ideea unei reveniri a monarhiei. Care n-ar fi fost o aberaţie, în orice caz, pentru că ţările europene cele mai echilibrate sunt monarhii. Chiar problema unităţii naţionale ar fi putut fi rezolvată, uitaţi-vă la Belgia, unde antipatia dintre flamanzi şi valoni o transformă pe cea dintre români şi unguri într-o floare la ureche.

Atunci spre ce merge opţiunea dumneavoastră?
Pledez pentru o constituţie cât mai aproape de cea din 1923. Adică, cu un preşedinte fără puteri prea mari, însărcinat cu numirea primului ministru şi cu rolul unui arbitru. Dar cu un parlament puternic.

Sunteţi, prin urmare, adeptul unei republici parlamentare.
Absolut. Cu atât mai mult cu cât domnul Băsescu apasă pe pedala dezgustului faţă de parlamentari.

E ţinta facilă, să dai vina, la grămadă, pe o instituţie care, în ochii românului mediu, nu face nimic, niciodată.
Nu e adevărat. Eu cred că este cel mai puţin rău regim pe care îl putem avea. A spus-o şi Churchill: democraţia parlamentară e detestabilă, dar e cel mai suportabil regim pe care îl putem imagina. Astăzi, modelul unui preşedinte puternic este, la noi, catastrofal. Înseamnă să ne întoarcem la Carol al II-lea, la Antonescu, la Gheorghiu Dej, la Ceauşescu. Nu se poate!

Istoria e ciudată, domnule profesor. Poate doar Carol al II-lea să fie o figură detestată, dintre numele enumerate, dar Antonescu e un mare erou, Gheorghiu Dej se bucură de o amintire mai degrabă nesedimentată, iar Ceauşescu e mai mult bun decât rău.
Vreţi să-mi spuneţi că opinia publică nu-i judecă prost pe aceşti dictatori. Să-i luăm pe rând. Carol al II-lea a avut mari cusururi ca individ, el fiind foarte corupt şi un exemplu personal foarte prost. Atitutinea lui nu era în linie cu ceea ce ar fi trebuit să facă un monarh. În opţiunea lui de politică externă avea însă dreptate în faţa lui Zelea Codreanu, pentru care eu am avut pasiune când eram tânăr, dar îmi dau seama că era o eroare enormă tot ce-a făcut.

Ion Antonescu?
Eu sunt împotriva lui, a politicilor sale şi a modului în care a condus ţara. De altfel, nici când eram tânăr nu-l simpatizam. Antonescu e un personaj foarte ciudat şi cred ca românii îl iubesc tocmai pentru că nu are profilul tipic al românului.

Vă referiţi la faptul că Antonescu a fost consecvent chiar şi în propriile greşeli?
Mă gândesc la dârzenia lui nemaipomenită. Ştiţi cum era chemat în armată? “Câinele roşu”. Chiar din punct de vedere fizionomic, Antonescu e o ciudăţenie. Eu sunt convinsă că dacă i-am cerceta genealogia, am afla lucruri interesante. El e de origine albaneză. Bunicul său era frizer, asta se ştie. Dar aş vrea să cunosc cine era tatăl acestui frizer. Eu am fost în Albania. Aromânii de acolo sunt tipul mediteranean clasic. Albanezul însă e aproape german.

Ar schimba ceva din percepţia pozitivă a românilor faptul că Antonescu nu are rădăcini româneşti?
Nu, vreau să spun altceva. Şi aici sunt neconsecvent cu mine însumi, pentru că am făcut şi eu războiul în Răsărit, iar mintea mea era lucrată de propagandă. Credeam şi eu că facem o cruciadă împotriva bolşevismului şi nu am avut conştiinţa că, trecând Nistrul, comitem o greşeală politică. Ar fi trebuit să facem ce-au făcut finlandezii, care nu şi-au depăşit graniţele. Au refuzat, “sunt vecin cu rusul de 1000 de ani şi voi mai rămâne 1000 de ani vecin cu el”. Românul a făcut însă o prostie. Antonescu a greşit din punct de vedere militar, iar din punct de vedere al simţului politic a fost lamentabil. Penultima lui întâlnire cu Hitler s-a petrecut în februarie 1944, iar l-a întoarcere i-a spus Victoriei Goga, prietena soţiei sale, “poţi să-mi pupi mâna, Hitler ne-a promis restituirea Transilvaniei”. Cum îşi putea închipui acest om, de care depindea soarta a milioane de români, că în martie 1944 Hitler mai avea vreun cuvânt de spus la masa verde? O orbire politică criminală, aş spune. Antonescu credea că el e trimis de Dumnezeu să guverneze România. A fost însă o calamitate.

Dacă tot am atins acest subiect, permiteţi-mi o întrebare sensibilă. Credeţi că armata română a comis crime de război în teritoriile ocupate după trecerea Nistrului?
Bineînţeles. Sunt fapte consemnate. Au fost într-adevăr câţiva evrei care au tratat prost armata română în momentul în care s-a retras din Basarabia. Un an mai târziu însă, la ofensiva din 1941, Antonescu decide că în 48 de ore trebuie expulzaţi 175.000 de oameni. Bătrâni, femei, copii au fost trimişi peste Nistru fără nicio pregătire. Neamţul, cât a fost de crud, îi caza în barăci şi le servea supă seara. Noi i-am trimis în deşert.

Pentru a-i salva, consideră foarte mulţi astăzi.
Lasă-mă-n pace. E ceva absolut impardonabil. În cele cinci luni în care am luptat pentru cucerirea Odessei, regimentul meu a beneficiat de serviciile a 3000 de oameni. Ştiţi câţi oameni valizi mai erau la final? 92. Dacă ai dezvălui asta unui american, ar spune că nu se poate. Uite că în armata română s-a putut! Se pare ca nemţii au vrut doar încercuirea oraşului, dar ambiţia lui Antonescu a impus cucerirea. Noi de fapt nici n-am ocupat oraşul decât în momentul în care ruşii s-au decis să-l părăsească. Şi după ce am pierdut 17.000 de soldaţi, doar pentru a intra în momentul în care sovieticii au plecat, ce face Statul Major român? Se instalează în clădirea în care fusese Statul Major sovietic, fără să cerceteze dacă nu cumva e minată. După câteva zile, a explodat clădirea. Atunci, Antonescu, într-un acces de furie, a decretat ca pentru fiecare ofiţer superior să se împuşte un anumit număr de evrei. Aşa ceva nu se poate înscrie decât în categoria crimelor împotriva umanităţii. Antonescu ne pare un erou pentru că îl comparăm cu toate secăturile politice pe care le-am avut de atunci.

E simbolul anticomunist cel mai la îndemână.
Aşa e. E curat, e cinstit, e dârz, deci ni se pare o figură exemplară. Antonescu a făcut însă nişte greşeli enorme care ne-au costat foarte scump. Noi ar fi trebuit să luptăm în iunie 1940, nu să cedăm la ultimatumul sovietic. Am fi putut rezista câteva zile. Am fi pierdut câteva zeci de mii de oameni. Dar câştigam imens din punct de vedere politic. Poate am fi avut în timpul războiului chiar soarta Poloniei, ocupaţi de “uriaşii” de la apus şi de la răsărit. Mâncam salam cu soia câţiva ani mai devreme, dar ieşeam cu faţa curată. Pe când rezultatul capitulării din iunie 1940 e catastrofal din punct de vedere moral. Imaginea românului s-a stricat. Ruşii ne-au acuzat pentru îndrăzneala de a pătrunde cu trupe în inima

ţării lor. Germanii ne-au blamat pentru că i-am trădat la 23 august 1944. Francezii şi englezii au aruncat anatema colaborării cu naziştii. Eu văd lucrurile acestea şi astăzi, când sunt întrebat frecvent de ce am făcut războiul alături de Hitler.

Spuneţi, cu alte cuvinte, că există anumite lucruri care nu se fac niciodată, indiferent de condiţii.
Absolut. Şi asta pentru a păstra în limite normale imaginea ta de sine. Lucian Boia va lansa luna aceasta o carte în care vorbeşte despre germanofilii din perioada Primului Război Mondial, carte în care spune un lucru pe care evităm să-l vedem: imaginea noastră în Occident este stricată. Noi suntem, iertaţi-mi expresia, cu fundul în două luntre, în permanenţă.

Inconsecvenţa noastră e o piatră care atârnă greu şi în prezent?
Străinii ne percep negativ, ca fiind versatili, când cu unul, când cu altul. Facem doar ce ne convine nouă. Imaginea românului de şmecher politiceşte este pecetluită.

CECITATEA POLITICĂ

Cum arată „Duminica Orbului”, după douăzeci de ani

Domnule Djuvara, se aplică definiţiile clasice în politica românească? Avem cu adevărat partide? Avem un spaţiu politic conturat? Există liberali? Există social-democraţi?
Înţeleg de ce sunteţi sceptic. Dar am putea să ne întoarcem şi în trecut şi să ne întrebăm dacă liberalii din veacul al XIX-lea au fost cu adevărat liberali în sensul occidental al termenului. Toate aceste concept abstracte trebuie corelate la realitatea locală. Românul este cum este, are trecutul lui, are cusururile lui. Face, cum se spune, maioneza în felul lui. Eu cred că există aceste partide.

Cât de mature sunt ele însă?
Încă nu sunt. Mai avem nevoie de o generaţie sau două. Deşi sper ca românii s-au maturizat puţin în ultimii douăzeci de ani, sunt destul de circumspect când văd că bucureştenii îl aleg pe Sorin Oprescu primar. Când votezi asemenea indivizi, înseamnă că se continuă un fel de orbire care aduce aminte de primele alegeri democratice din mai 1990.

Spuneaţi într-un interviu: „cea mai mare greşeală pe care ar putea să o facă PNL ar fi să se alieze cu PSD”.
O şi fac. Iar Crin Antonescu, dacă ajunge printr-un miracol adversarul lui Băsescu în turul al doilea, nu poate învinge decât cu sprijinul social-democraţilor. E adevărat că istoria ne învaţă că trebuie să te faci frate cu dracul până treci puntea.

Vi se pare Crin Antonescu capabil să „rupă pisica” în cazul în care ajunge la Cotroceni?
Ei, aia e. That’s the question! Dacă le are destul de… ştiţi dumneavoastră ce.

Candidatul liberal pare dependent chiar în interiorul propriului partid.
Nu-mi dau seama. Să ştiţi însă că putem avea surprize. Când deţii puterea, descoperi nişte lucruri cu totul neprevăzute. Nu trebuie să-l judeci pe om înainte de a-l vedea în exerciţiul puterii.

CE CAUŢI, NEAGULE, AICI?

“Nu văd deloc mentalitatea pe care mi-o doresc”

Libertatea electorală pare să aibă un singur efect – refuzul de a merge la urne.
Asta e o soluţie negativă absolut detestabilă. Cred că lucrurile vor mai merge prost timp de încă o generaţie, cu condiţia să nu continue hemoragia creierelor. Dacă tinerii îşi vor dori în continuare să emigreze, va fi rău. O ţară în care tineretul nu are alt vis decât acela de a-şi părăsi patria arată dramatic.

Sunteţi chiar mai pesimist decât Silviu Brucan cu celebra sa butada referitoare la cei douăzeci de ani.
Ne-ar trebui cel puţin o sută de ani. Trei generaţii pentru normalitate. Iar asta e o lege universală: în trei generaţii se schimbă o civilizaţie, să ştiţi. E foarte curios, dar mentalităţile ţin, în ultimă instanţă, de legi fiziologice. Ieşirea din comunism seamănă cu ieşirea din epoca fanariotă.

Mai avem însă circumstanţele favorabile de la începutul secolului al XIX-lea?
Asta e problema. Până la generaţia mea, se pleca ca să înveţi şi să te întorci. Când mă întreabă tinerii acum “de ce n-aţi rămas în străinătate?”, o întrebare care mi-a fost pusă de o mie de ori, mă doare. Nu vad deloc mentalitatea pe care mi-o doresc.

Dumneavoastră nu v-aţi întrebat în ultimele două decenii de ce v-aţi întors?
Ba da. Am şi scris-o în amintirile mele, “ce cauţi Neagule aici?”. Dar, ca să fiu cinstit, trebuie să vă spun că eu am profitat de întoarcerea în ţară. De unde aş fi rămas un necunoscut printre milioanele de locuitori ai Parisului, imediat după revenirea în România am devenit o personalitate. Până la 73 de ani a trebuit să lupt teribil ca să public primele două cărţi. În România însă, editurile se bat pe mine. Cu toată enervarea permanentă pe care o am când văd ce se întâmplă în jurul meu, eu am profitat. În România m-am împlinit.

Cum arată normalitatea lui Neagu Djuvara?
Este foarte greu de dat un răspuns. România interbelică este pentru mine cel mai aproape de normal. Gândiţi-vă însă că noi nu ne-am pus de acord asupra a ce este românimea. Intelectualii noştrii nu se înţeleg. Dacă iei ce au gândit Blaga, Eminescu sau Coşbuc despre români, nu prea găseşti corespondenţe. N-am reuşit încă să prindem într-o definiţie caracterul nostru naţional. Şi dacă nu cunoaştem asta, cum putem avea pretenţia să găsim o normalitate?

Evenimentul Zilei: 132 de cazuri de gripă nouă, în numai o zi – Harta evoluţiei

Astăzi se împlinesc 25 de săptămâni de la primul caz confirmat de gripă nouă, în România. Cunoscută şi sub numele de gripă porcină, dată de virusul A/H1N1, noua formă continuă să infecteze la noi în ţară, în fiecare zi, zeci de persoane. Ministerul Sănătăţii a confirmat, azi, cea mai mare creşterea pe un interval de 24 de ore: 132 de cazuri noi. Astfel, 1.651 de îmbolnăviri cu virusul A/H1N1, din momentul izbucnirii epidemiei, la finele lunii mai, sunt confirmate de autorităţi. A realizat Harta interactivă a virusului în ţară, de la pacientul 0, confirmat în luna mai.

Aceasta este actualizată, zilnic, cu cele mai recente cazuri. În ultimele 24 de ore, pe teritoriul României, s-au înregistrat 132 de cazuri noi. De la începutul săptămânii, autorităţile au confirmat, prin teste de laborator şi pe criterii clinice-epidemiologice, 254 de cazuri.

Harta interactivă prezintă judeţele României, în care au fost constatate cazuri de noua gripă şi modul în care virusul A/H1N1 a evoluat. Aşa cum s-a prognozat, frecvenţa cazurilor a început să crească odată cu răcirea vremii.

Chiar dacă A/H1N1 nu este un virus agresiv, putând fi tratat de bolnav şi la domiciliu, gripa porcină a obţinut notorietate prin viteza rapidă de extindere, la nivel global.

Din momentul în care, la finele lunii mai, a fost confirmat primul caz, şi până astăzi, numărul îmbolnăvirilor a ajuns, în România, la 1.651. Acest lucru nu înseamnă însă că, în prezent, peste 1.600 de persoane infectate cu A/H1N1, ci că, în ultimele şase luni, aceste cazuri au fost înregistrate de autorităţi.

În România, cel mai afectat oraş este Bucureşti, urmat de judeţul Iaşi. Motivele care au condus la această distribuire a cazurilor sunt influenţate direct de venirea, pe teritoriul României, a persoanelor infectate. Ulterior, virusul s-a răspândit, exponenţial, la rude, prieteni şi alte persoane cu care au intrat în contact cei contaminaţi.

Până astăzi, în doar trei judeţe nu au fost confirmate cazuri în cele 25 de săptămâni de gripă nouă în România :

• Bistriţa-Năsăud
• Gorj
• Satu Mare

Situaţia se poate schimba însă, dacă este să ţinem cont că în judeţul Sălaj primul caz a fost confirmat abia azi, iar în Vrancea primele cazuri au apărut ieri (4), iar astăzi au mai fost confirmate alte patru îmbolnăviri. Tot în această lună, pe 14 noiembrie, şi în judeţul Olt s-a confirmat primul caz, iar în acest moment sunt două persoane cu A/H1N1.

Judeţele în care situaţia se menţine constantă sunt:

• Arad - 61 cazuri, ultimul confirmat pe 15 noiembrie
• Caraş Severin - 6 cazuri, ultimul confirmat pe 4 noiembrie
• Mehedinţi - 11 cazuri, ultimul confirmat pe 10 noiembrie

Situaţia se poate modifica, dacă este să luăm în considerare exemplul din Vrancea, unde primul caz a fost confirmat abia astăzi.

Urmăreşte harta evoluţiei virusului A H1N1, în România, actualizată în timp real, pe baza informaţiilor furnizate de Ministerul Sănătăţii. La nivel mondial, de la izbucnirea epidemiei, cu pacientul 0 din Mexic, numărul cazurilor a crescut într-un ritm alarmant, motiv pentru care, pe 11 iunie, a fost declarată stare de pandemie.

Ultima actualizare a informaţiilor are la baza comunicatul de presă al Ministerului Sănătăţii, cu cazuri confirmate până astăzi, 19 noiembrie, la ora 15.00.

Next Page »