EvenimentulZilei: Ceauşescu n-a murit. L-a salvat Boc
Mircea Marian: „De ziua sa, Ceauşescu a fost omagiat de coaliţia PDL-PSD: un securist şi un nomenklaturist din UASCR au fost promovaţi secretari de stat“.
De ziua tovarăşului Nicolae Ceauşescu, coaliţia PDL-PSD i-a închinat un pios omagiu: a numit în importante posturi de ministru-adjunct un fost ofiţer de securitate şi un nomenklaturist din conducerea organizaţiei studenţilor comunişti. La Garda de Mediu, PDL l-a avansat pe Silvian Ionescu, fost cadru al Direcţiei de informaţii externe. Poate că, pe parcursul carierei sale la DIE, n-a omorât şi n-a stâlcit pe nimeni în bătaie - deşi n-aşbăga mâna în foc. Dar, potrivit raportului Comisiei „Tismăneanu“, însuşit de preşedintele Băsescu, Securitatea a fost „o instituţie criminală şi teroristă, de la început până la sfârşit“.
La AVAS, agenţia care se ocupă de privatizare, PSD l-a adus pe Mircea Ursache, unul dintre foştii lideri ai UASCR. Poate că sunt naivi care-şi închipuie că UASCR-ul era un fel de şezătoare care avea grijă ca studenţii să se mai şi distreze. Greşit. După masacrul din Piaţa Tienanmen, regimul comunist era stresat de posibilitatea ca studenţii să iasă în stradă, aşa că în conducerea UASCR ajungeau, cu avizul personal al Elenei Ceauşescu, doar activişti habotnici. Aceasta nu este singura pată din biografia lui Ursache: în 2005, PSD l-a sancţionat pentru legăturile sale cu Omar Hayssam.
Recent, am citit o declaraţie a lui Theodor Stolojan, care susţinea că numirea secretarilor de stat este întârziată pentru că aceştia sunt verificaţi de „anumite instituţii“. La o primă lectură eşti tentat să spui: foarte bine, sunt selectaţi oamenii oneşti. Realitatea este însă diferită. Coaliţia PDL-PSD a promovat în funcţii de conducere un prea mare număr de personaje cu trecut dubios, şantajabile. Rolul acelor „anumite instituţii“ pare să fi fost să-i identifice pe cei cu vulnerabilităţi - pentru a putea fi promovaţi. Altfel nu înţeleg cum a ajuns un traseist ca Petru Lificiu - fost ministru în guvernul Năstase - să fie plasat de PDL la conducerea Agenţiei de Reglementare în Domeniul Energiei. „Eu am scris informări pentru Securitate pentru că am fost un specialist foarte bun“, declara Lificiu în iunie 2006.
Multă lume ne reproşează nouă, jurnaliştilor, că ne comportăm ca nişte şacali, că am sărit la gâtul bieţilor guvernanţi, nu le acordăm o perioadă de graţie şi le facem proces de intenţie. Şi cum ar fi trebuit să procedăm? Să închidem ochii timp de o lună, să reciclăm articolele despre faptele rele ale lui Tăriceanu şi, când revenim în realitate, să începem să aplaudăm minunile guvernului Boc. Eu nu cred că acesta este rolul unui ziarist. Sunt însă curios ce spun toţi cei care-l adulează pe Băsescu pentru faptul că a condamnat comunismul atunci când văd ce fel de personaje sunt promovate în structurile executivului pe care preşedintele României îl susţine.
Domnilor Boc, Geoană şi Băsescu le-aş aminti de o frază din Raportul „Tismăneanu“: „Voinţa politică a fostei Securităţi şi a fostului activ al partidului comunist, dominantă în România ultimilor 17 ani şi tradusă în decizii parlamentare sau administrative, face ca moştenirea trecutului comunist să fie administrată tot de cei care au susţinut vechiul regim“. Adevărat a grăit!
EvenimentulZilei: LOVITURĂ IMOBILIARĂ: „Zambaccianul“ lui Miki Şpagă
PSD-istul Şerban Mihăilescu a cumpărat de la Dumitra Bosânceanu, soţia omului de afaceri Gheorghe Bosânceanu, un apartament de lux pentru care a plătit un preţ subevaluat.
Senatorul PSD Şerban Mihăilescu s-a pricopsit cu o casă. Este vorba despre un apartament de lux de 186 de metri pătraţi, situat într-o zonă rezidenţială din Capitală, evaluat la peste o jumătate de milion de euro, dar achiziţionat la preţde chilipir. Binefăcătorul: familia omului de afaceri Gheorghe Bosânceanu. Între multimilionarul constănţean şi Şerban Mihăilescu există o veche relaţie de prietenie. În 2002, când Mihăilescu era secretar general al guvernului, a fost emisă ordonanţa de urgenţă prin care Şantierul Naval Constanţa a fost privatizat, intrând în posesia lui Gheorghe Bosânceanu.
Chiriaş de lux la stat
Ca orice demnitar, Şerban Mihăilescu a avut o problemă locativă pe care, în final, şi-a rezolvat-o. Până anul trecut a stat într-o vilă din cartierul Primăverii. Era vorba despre o locuinţă de serviciu primită de la stat în calitatea sa de ministrul al cabinetului Năstase. Şerban Mihăilescu nu a părăsit însă locuinţa de serviciu după ce nu a mai fost secretar general al guvernului. Şi-a prelungit contractul de închiriere, deşi legea nu-i permitea, dat fiind că nu mai era demnitar. A mai stat încă cinci ani în vila din Primăverii, cu o chirie simbolică. Cu chiu cu vai, după ce RAAPPS i-a mărit chiria, s-a mutat în propria sa locuinţă: un apartament cumpărat de la Dumitra Bosânceanu, soţia omului de afaceri Gheorghe Bosânceanu.
Lovitură imobiliară
Detaliile tranzacţiei arată o lovitură imobiliară de excepţie. Şerban Mihăilescu a cumpărat cu doar 200.000 de euro un apartament de 186 de metri pătraţi (1.000 de euro/ mp) într-un „bloc“ de cinci etaje situat pe Strada Ceasornicului, lângă Parcul Herăstrău. Mai mult, vânzătorul l-a păsuit pe Şerban Mihăilescu de la achitarea integrală a sumei. S-a mulţumit cu un avans de 30%, urmând ca restul de aproape 140.000 de euro să fie achitaţi în rate, în următorii şapte ani.
În mod normal, un apartament în zona Parcului Herăstrău poate fi achiziţionat la un preţcuprins între 500.000 şi 850.000 de euro.
Roxana Ene, agent imobiliar la Total Intertrading, firmă care se ocupă cu intermedierea tranzacţiilor în zona Şoseaua Nordului, spune că nu a auzit de oferte de 1.000 de euro metrul pătrat. „E imposibil ca anul trecut să se fi cumpărat în zona Şoseaua Nordului cu 1.000 de euro metrul pătrat. Garsonierele în zonă se vindeau cu 3.000-3.500 de euro metrul pătrat. Anul trecut, în cartierul Aviaţiei, (în blocurile vechi, ceauşiste - n.r.) se vindeau apartamentele cu 2.000- 2.500 de euro metrul pătrat“, susţine reprezentantul Total Intertrading.
„Nu e un preţ mic“
Şerban Mihăilescu a confirmat preţul de achiziţie - 721.592 lei (200.000 de euro) - menţionat în declaraţia de avere şi consideră că preţul nu a fost deloc mic. „Aceasta este aprecierea dumneavoastră“, a fost replica lui Şerban Mihăilescu. Întrebat despre datoria de 505.114 lei către o „persoană particulară“, care apare în declaraţia sa de avere, senatorul PSD a explicat: „Datoria este faţă de persoana de la care am cumpărat casa. Este un credit furnizor. Casa o plătesc în rate“.
Nu lipsa lichidităţilor l-a făcut pe Şerban Mihăilescu să prefere achiziţionarea unui apartament pe datorie de la familia Bosânceanu. Tot anul trecut, senatorul PSD a mai dat o lovitură imobiliară. A vândut o parte din terenul (nu şi casa de vacanţă) pe care îl deţinea la Cornu, Prahova. Mai precis 5.000 din cei 7.000 de metri pătraţi pe care era proprietar. Conform declaraţiei de avere, suma obţinută a fost de 700.000 de lei, adică aproape 200.000 de euro. Doar jumătate din sumă a ajuns într-unul din conturile sale.
Şerban Mihăilescu a încercat să menţină discreţia şi asupra numelui vânzătorului.
„Nu am obligaţia să vă spun numele celui de la care am cumpărat“, a pus punct subiectului senatorul PSD. În acte, ca vânzător apare Dumitra Bosânceanu, soţia omului de afaceri Gheorghe Bosânceanu.
În ciuda apelurilor insistente şi a mesajelor lăsate atât pe telefonul personal, cât şi secretarei, Dumitra Bosânceanu nu putut fi contactată pentru lămuriri. „Doamna Bosânceanu este pe o altă linie telefonică. Vă asigur: convorbirile telefonice sunt foarte lungi“, ne-a răspuns secretara sa.
Bosânceanu: „Tranzacţia a fost legală“
Omul de afaceri Gheorghe Bosân ceanu a confirmat existenţa unei tranzacţii imobiliare între soţia sa, Dumitra, şi senatorul PSD.
„Din moment ce l-a vândut ea, înseamnă că nu l-am vândut eu şi nu ştiu de ce ar trebui să dau explicaţii despre o tranzacţie care nu a fost a mea, dar care cu siguranţă a fost legală. (A contribuit Clarice Dinu)
LEGĂTURĂ
O veche relaţie de prietenie
Gheorghe Bosânceanu, omul de afaceri constănţean, recunoaşte prietenia cu Şerban Mihăilescu: „Cu domnul Şerban Mihăilescu sunt în relaţii foarte bune. Suntem prieteni şi pot spune acest lucru şi public“. Acesta a confirmat că Şerban Mihăilescu este în continuare membru în Consiliul de administraţie al clubului Farul Constanţa. Din 2002, Mihăilescu ocupă funcţia de vicepreşedinte al clubului patronat de omul de afaceri constănţean.
BOSÂNCEANU&MIKI
Tovărăşie şi afaceri
Prietenia care-l leagă pe Gheorghe Bosânceanu de Şerban Mihăilescu datează din perioada în care actualul magnat era vicepreşedintele PSD Constanţa (atunci, PDSR), iar Miki Şpagă era secretar de stat la Ministerul Tran sporturilor, în guvernul Văcăroiu. Ulterior, relaţia celor doi a devenit vizibilă când Mihăilescu a fost numit, în 2002, vicepreşedintele Comitetului Director al clubului Farul Constanţa, patronat de preşedintele Bosânceanu.
Tot în 2002, Mihăilescu era secretarul general al guvernului Năstase, iar consorţiul Resource International, condus de Gheorghe Bosânceanu, punea stăpânire pe Şantierul Naval Constanţa (SNC), scos la privatizare de statul român. Valoarea totală a tranzacţiei a fost de 17,4 milioane de dolari, din care circa 1,3 milioane s-au plătit de cumpărător pentru acţiunile rezultate din conversia în acţiuni a datoriilor societăţii către buget.
Potrivit evaluărilor de piaţă din acea vreme, preţul SNC (5.000 de lei vechi pe acţiune) a fost mult subevaluat, iar Bosânceanu a plătit datoriile SNC către stat tot în acţiuni. Condiţiile de privatizare au fost aprobate prin ordonanţă de guvern, emisă în mandatul lui Şerban Mihăilescu în fruntea Secretariatului General al Guvernului. Sursele EVZ din Constanţa susţin că influenţa lui Şerban Mihăilescu l-a ajutat pe Bosânceanu să obţină controlul asupra SNC, precum şi câteva nave din patrimoniul transportorului maritim de stat, CNM Petromin.
În trecut, fostul ofiţer de marină civilă, Gheorghe Bosânceanu a fost directorul unui grup de nave Petromin. (Mihai Munteanu)
ASEMĂNĂRI
Năstase şi cazul blocului din Zambaccian
Zona politică este plină de personaje cu probleme locative rezolvate prin lovituri imobiliare de succes. Cel mai cunoscut este cel al lui Adrian Năstase. Este vorba despre cazul imobilului din strada Zambaccian, transformat într-un dosar aflat în cercetarea procurorilor. Fostul premier a fost acuzat în dosarul „Zambaccian 2“ de luare de mită pentru modul în care a fost acuzat că a construit imobilul din Zambaccian.
EvenimentulZilei: Magistraţii sunt cel mai bine plătiţi
Angajaţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie conduc în topul salariilor bugetarilor, cu o leafă medie lunară de 2.697 de euro.
Potrivit unui document oficial intrat în posesia EVZ, pe locul al doilea se află angajaţii Consiliului Superior al Magistraturii, cu o medie salarială lunară de 2.638 de euro, urmaţi de cei ai Consiliului Concurenţei (2.333 de euro) şi de cei ai Curţii Constituţionale (2.261 de euro).
Documentul, aparţinând Ministerului Finanţelor, se referă la cheltuielile medii cu salariile în anul 2008. Nu sunt incluse stimulentele financiare de care au beneficat bugetarii. La instituţiile aflate pe primele locuri în acest top, media salariilor este scăzută de angajaţii care nu au statut de magistraţi. Astfel, la Curtea Constituţională, salariul de bază al unui judecător este 3.000 de euro (la care se adaugă diferite sporuri), în timp ce un grefier are un salariu de bază în jurul a 600 de euro.
Parlamentarii nu sunt oficial în top 10
- Un loc de frunte îl ocupă Ministerul Dezvoltării, unde media salarială este de 2.223 de euro pe lună.
- Angajaţii altor trei instituţii depăşesc 2.000 de euro salariu mediu lunar: Curtea de Conturi - 2.061 de euro, Ministerul Public - 2.012 euro şi Ministerul Afacerilor Externe - 2.009 euro.
- Bine plătiţi sunt şi angajaţii unor instituţii precum Ministerul Turismului, cu o medie lunară de 1.875 de euro, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor - 1.864 de euro şi Ministerul Justiţiei - 1.701 euro.
- Senatul şi Camera Deputaţilor ocupă poziţii relativ modeste în acest clasament (locurile 11, respectiv, 13) cu venituri de 1.742 şi 1.670 de euro. Trebuie însă menţionat că, în cazul parlamentarilor, cheltuielile medii sunt, în practică, mult mai mari. De exemplu, un deputat beneficiază nu doar de o indemnizaţie de până la 2.400 de euro, dar şi de o sumă forfetară echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate, pe care o poate cheltui fără un control foarte exact.
- Pe ultimele locuri figurează angajaţii Ministerului Educaţiei (676 de euro), Ministerului Sănătăţii (634 de euro) şi Ministerului Economiei şi Finanţelor (619 euro).
LA STAT
Salariile medii în cursul anului 2008
EvenimentulZilei: MITREA: “Viorel verticalul m-a lucrat pe la spate”
Războiul declaraţiilor dintre Miron Mitrea şi Viorel Hrebenciuc continuă, după ce, ieri, acesta din urmă a afirmat că Mitrea este supărat pentru că a năruit planurile pe care şi le făcuse cu Traian Băsescu. Astăzi, social-democratul Miron Mitrea a postat pe blogul personal un alt atac virulent la adresa colegului de partid, pe care îl numeşte “Viorel verticalul”. Liderul social-democrat îl acuză pe Hrebenciuc de faptul că a susţinut, timp de doi ani, guvernul Tăriceanu. Nici PSD-ul nu scapă de judecata lui Mitrea, care este de părere că “dacă PSD nu făcea acestă greşeală, acum guvernam singuri.”
Prin urmare, singurul care poartă vina alianţei PSD-PDL este Viorel Hrebenciuc.
În acelaşi timp, social-democratul neagă acuzaţiile aduse de Hrebenciuc, potrivit cărora ascensiunea la guvernare a PSD este rezultatul conspiraţiei de lungă durată cu Traian Băsescu.
În plus,acesta se consideră trădat de colegii de partid în urma alegerilor din această toamnă, când a vizat postul de vicepremier în Senat, dar, din cauza alianţei încheiate, înainte de alegeri, cu Partidul Conservator şi a protocolului semnat între cele două partide, postul de preşedinte al Senatului îi revenea PSD (Mircea Geoană), iar cel de vicepreşedinte, Partidului Conservator (Dan Voiculescu).
Potrivit lui Mitrea, Hrebenciuc “a facut singurul lucru pe care ştie să-l facă: m-a lucrat pe la spate. Nu mă plâng acum. În fond nu sunt singurul lider PSD pe care Hrebenciuc l-a prins ocupat cu munca pentru partid şi i-a copt-o. Adrian Nastase a simţit şi el cum e să te lucreze Hrebenciuc“. Acest conflict a apărut în contextul în care, ieri, Viorel Hrebenciuc a declarat că “este lamentabil că Mitrea se ascunde după fustele distinsei sale soţii“. Afirmaţia aceasta a constituit o replică la un interviu apărut, luni, în “Gândul”, în care Miron Mitrea l-a numit “măgar” pe colegul său de partid.
EvenimentulZilei: Cum puteţi câştiga dreptul la un mediu curat
Familia Tătar, din Baia Mare, a câştigat la CEDO, după opt ani de luptă în instanţă, primul proces în care România este condamnată pentru poluare.
Un ofiţer de armată în rezervă şi fiul său au dat o primă lovitură României într-un caz de poluare. Îngrijorat de soarta fiului său, al cărui astm bronşic s-a înrăutăţit vizibil după punerea în funcţiune a unei exploatări de aur, Vasile Tătar a reclamat statul român la CEDO, în decembrie 2000.
După şase ani de aşteptări şi un proces care a durat un an şi trei luni, judecătorii CEDO au decis, marţi, că românilor le-a fost încălcat dreptul la respectarea vieţii private deoarece autorităţile nu au evaluat bine riscurile utilizării cianurii într-o mină de aur. Cazul de la Baia Mare poate deschide un precedent pentru o altă „bombă ecologică“, cazul „Roşia Montană“.
De 10.000 de ori peste limitele admise
„În 1998, când s-a înfiinţat complexul «Aurul», am avertizat că vor folosi o tehnologie în premieră europeană, de utilizare a cianurilor în circuit deschis. Se făcea în Australia, dar numai la 100 de kilometri de zone locuite, nu în mijlocul oraşului“. Aşa îşi începe povestea luptei pentru un mediu curat băimăreanul Vasile Tătar. Momentul care a făcut trecerea de la starea de îngrijorare la revolta bărbatului este însă strâns legat de starea de sănătate a băiatului său.
Astfel, potrivit lui Tătar, băiatul suferea de ceva vreme de astm bronşic, starea lui agravându-se odată cu începerea lucrărilor de exploatare a aurului. „În iazul de lângă uzină se aflau 20 de milioane de metri cubi de cianuri, cu o concentraţie de 10.000 de ori peste limitele admise de UE. Dacă trecea o pasăre deasupra iazului, cădea pe loc şi-n 10 secunde se macera“, povesteşte Vasile Tătar.
„S-a deschis calea interzicerii“
Pentru început, băimăreanul a făcut adrese către toate autorităţile competente în domeniu, cerând o dublă analiză a situaţiei din zonă: una despre impactul ecologic asupra populaţiei, dar şi despre efectul economic al exploatărilor, bărbatul reclamând „un furt uriaş“: „Ei ziceau că scot 0,6 grame aur din tona de steril, dar actele uzinei arătau că sunt 4 grame aur la tona de steril“.
În decembrie 2000, dosarul în care statul român era reclamat că nu respectă condiţiile de viaţă ale băimărenilor ajungea pe masa judecătorilor CEDO. Opt ani şi o lună mai târziu, pe 27 ianuarie, magistraţii le dădeau celor doi câştig de cauză.
Deşi le-au fost refuzate despăgubirile solicitate, Vasile Tătar consideră că marele câştig este, mai degrabă, unul moral. „S-a creat un precedent. Firme precum cea de la Roşia Montană nu vor mai putea funcţiona folosind cianurile. S-a deschis calea interzicerii lor“, consideră Tătar.
CONSECINŢE
„E un precedent pentru românii care îşi cer dreptul de a trăi într-un mediu curat“
Diana Olivia Hătneanu, director executiv al APADOR-CH şi unul dintre avocaţii care i-a reprezentat pe cei doi băimăreni, crede că decizia CEDO i-ar putea determina pe toţi românii să ceară ca statul să le respecte dreptul la un mediu curat.
„Evenimentul zilei“: De ce s-a dat abia acum hotărârea? Familia Tătar s-a adresat la CEDO în 2000.
Diana Olivia Hătneanu: În general, procesele la CEDO durează mult, în special cele împotriva României. Dacă ne uităm la cele rezolvate anul trecut, în număr de 199, majoritatea erau din 2002-2004, iar câteva din 2000.
Vor fi acordate şi despăgubiri?
Au cerut 146.689 de euro, bani pentru îngrijirile medicale acordate până în prezent, însă Curtea a hotărât că nu este cazul să le dea. CEDO a concluzionat că nu există suficiente probe pentru stabilirea unei legături între boala sa şi efectele activităţii de exploatere.
Credeţi că acest caz va crea un precedent pentru locuitorii din zonă?
E un precedent în general, pentru cei care aveau probleme când îşi cereau dreptul la a trăi într-un mediu curat.
EXEMPLU
O mână de ajutor pentru Roşia Montană
Verdictul dat de CEDO ar putea reprezenta un precedent într-un caz mult mai mediatizat: efectul pe care folosirea cianurii în extragerea aurului din zona Roşia Montană îl are asupra locuitorilor din zonă. Astfel, potrivit unui raport al Academiei Române, preţul plătit de România pentru exploatările din zonă ar fi echivalent cu distrugerea unei suprafeţe de 16 kilometri pătraţi şi poluarea zonei timp de sute de ani. Lucrărilor ar urma să le cadă „victime“ biserici şi cimitire din localitate.
EvenimentulZilei: Rusia şi ţine rachetele acasă de dragul lui Obama
Mulţumită că SUA nu mai insistă cu amplasarea scutului antirachetă în Europa, Moscova renunţă la instalarea de sisteme balistice în Kaliningrad.
Rusia şi-a suspendat proiectul de amplasare a rachetelor Iskander în enclava Kaliningrad, situată pe malul Mării Baltice, după ce Statele Unite au dat semnale că există o schimbare de atitudine faţă de Moscova care ar putea duce la o detensionare a relaţiilor dintre cele două ţări.
„Implementarea acestui proiect a fost suspendată datorită faptului că noua administraţie americană nu a accelerat programul de instalare“ a elementelor scutului antirachetă în Cehia şi Polonia, a declarat ieri, sub protecţia anonimatului, un oficial de rang înalt din armata rusă, citat de agenţia Interfax, transmite AFP. Un reprezentant al Ministerului rus al Apărării a afirmat, la rândul său, că „nicio măsură privind amplasarea de rachete Iskander în vestul ţării nu a fost luată“ până în prezent.
Oficialii polonezi au reacţionat precaut, subliniind că nu doresc să comenteze „momentan“ aceste declaraţii, pe motiv că provin din „surse anonime“ şi că acestea trebuie „confirmate“.
„Dacă este adevărat, atunci ar fi într- adevăr un pas foarte pozitiv“, a apreciat însă Kurt Volker, ambasadorul american la NATO.
Relaţii „mai solide“
Anunţul făcut de oficialul rus pare să reprezinte un nou gest pentru detensionarea relaţiilor dintre Moscova şi Washington după instalarea lui Barack Obama la Casa Albă.
Acesta este un „semnal“ adresat Statelor Unite, prin care Rusia arată că „este dispusă să identifice soluţii şi compromisuri pentru amorsarea unui dialog“, a comentat analistul rus Pavel Felgenhauer. Relaţiile dintre cele două mari puteri s-au deteriorat fără precedent de la încheierea Războiului Rece, în special în ultimele luni ale administraţiei Bush, din cauza proiectului scutului american antirachetă, a extinderii Alian ţei Nord-Atlantice spre est şi a războiului din Georgia din august.
„Sperăm să conferim relaţiilor noastre un nou suflu“ după „o perioadă de turbulenţe“, a declarat ieri şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-un discurs rostit în faţa membrilor Consiliului Federaţiei. La sfârşitul lunii decembrie, preşedintele rus Dmitri Medvedev îşi exprima speranţa că relaţiile cu noua administraţie americană vor fi „mai eficiente şi mai solide“.
LA RAPORT
Armata rusă, „un tigru de hârtie“
În pofida manevrelor recente făcute de armata rusă, care au alertat statele NATO, Rusia nu reprezintă decât un „tigru de hârtie“, apreciază Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra, în raportul său anual intitulat „Balanţa militară“. Manevrele maritime din Marea Mediterană şi America Latină au fost gesturi simbolice, deoarece majoritatea navelor militare ruse rămân ancorate în porturi din cauza lipsei acute de resurse financiare. „Aceasta nu este o revenire majoră în plan militar, este doar o mobilizare simbolică“, a apreciat Oksana Antonenko, specialist în probleme ruse la IISS.
Doar 12 submarine nucleare, 20 de nave de război şi un singur portavion, ultimele mereu escortate de împingătoare în caz de defecţiuni tehnice, sunt pe deplin operabile, subliniază raportul.
EvenimentulZilei: Fiscul înteţeşte controalele
Statul dă cu o mână stimulente fiscale pentru agenţii economici şi le ia cu alta, prin intermediul controalelor mai dese, încheiate cu multe amenzi.
Controalele Fiscului se vor înmulţi anul acesta, iar firmele trebuie să fie pregătite să le înfrunte cu actele în regulă, avertizează Alexander Milcev, partener al companiei de consultanţă şi audit Ernst&Young.
El susţine că a primit deja semnale în acest sens de la companii. Toate ţările reacţionează la fel în perioade de recesiune economică: verificările fiscale se înteţesc pentru a aduna cât mai mulţi bani la buget, în condiţiile scăderii veniturilor, afirmă specialistul. „Ne aşteptăm la intensificarea controalelor. Autorităţile fiscale vor fi mult mai agresive, iar companiile trebuie să fie mult mai pregătite decât înainte“, a declarat Milcev. El a precizat că verificările Fiscului vor fi îndreptate în special către documentele referitoare la preţurile de transfer.
Numai în urma controalelor efectuate la firme în perioada 12-18 ianuarie, Garda Financiară a dat amenzi şi a confiscat bunuri în valoare de 8,3 milioane de lei.
În acest an de criză economică, specialistul îi sfătuieşte pe manageri să-şi păstreze cât mai mulţi bani lichizi prin amânarea plăţii unor impozite, dacă acest lucru este posibil fără să plătească amenzi. Reducerea costurilor companiei şi găsirea unor soluţii ieftine de finanţare sunt alte strategii recomandate de Alexander Milcev.
O altă soluţie pentru a obţine rapid bani lichizi este să vândă maşina sau sediul către o altă societate, după care să plătească chirie pentru folosire a bunului.
Reprezentantul Ernst&Young se aşteaptă ca multe firme să se confrunte în acest an cu lipsa lichidităţilor. Redresarea va depinde mult de situaţia din afară, care este determinantă pentru exportatori şi multinaţionale.
ESTIMĂRI
Patronii au aşteptări sumbre
Managerii chestionaţi de Institutul Naţional de Statistică se aşteaptă ca, în următoarele trei luni, activitatea din industria prelucrătoare şi construcţii să scadă, iar în comerţşi servicii să se menţină stabilă. Aproximativ 29% dintre patronii care şi-au exprimat opinia în cadrul anchetei de conjunctură din această lună preconizează o scădere a volumului producţiei. Patronii se mai aşteaptă la scăderea numărului de salariaţi din industria prelucrătoare. Totuşi, persoanele chestionate consideră că în sectorul serviciilor nu vor fi făcute disponibilizări.
CONDIŢII VITREGE
Firmele îşi amână investiţiile din lipsă de bani
Şefii celor mai mari companii ale lumii au pierdut mult din încrederea în mediul de afaceri, îşi amână investiţiile şi se aşteaptă la o revenire lentă şi treptată în următorii trei ani.
Acestea sunt rezultatele unui sondaj realizat de compania de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers (PWC), la care au participat peste 1.100 de directori executivi din 50 de ţări, în ultimul trimestru din 2008. Rezultatele studiului au fost făcute publice, ieri, în prima zi a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia. Potrivit sondajului, pesimismul predomină în toate ţările şi în toate sectoarele de activitate. „Rapiditatea şi intensitatea recesiunii au produs un şoc în rândul directorilor executivi şi au creat o criză mondială a încrederii.
Principalul motiv de îngrijorare al directorilor executivi este supravieţuirea imediată a propriilor companii“, declară Samuel DiPiazza, directorul global al PWC.
Aproape 70% dintre manageri au afirmat că firmele lor vor fi afectate de criză. Dintre aceştia, aproape 80% au spus că se confruntă deja cu costuri mai mari de finanţare. Din această cauză, aproape 70% dintre respondenţi declară că îşi vor amâna investiţiile planificate. Cele mai afectate vor fi băncile, companiile de utilităţi, din construcţii, industria de divertisment şi industria auto.
În pofida condiţiilor economice severe, doar puţin peste un sfert dintre respondenţi spun că intenţionează să facă disponibiliză ri. 35% dintre manageri susţin că vor menţine acelaşi nu măr de angajaţi şi în perioada următoare.
EvenimentulZilei: Deputaţii îşi măresc fondul de salarii cu 20%
Cheltuielile de personal ale Camerei Deputaţilor vor creşte anul acesta cu 20% faţă de 2008, potrivit proiectului de buget pe anul în curs, convenit ieri de liderii grupurilor parlamentare PSD şi PDL.
Cheltuielile de personal vor fi de 190.004.000 lei, dintr-un total de 302.479.000 lei (un buget mai mare cu 22% decât cel de anul trecut). Deocamdată, cheltuielile nu au fost defalcate între deputaţi şi angajaţii Camerei, motiv pentru care nu se poate anticipa care este creşterea de care va beneficia fiecare categorie.
De asemenea, Camera Deputaţilor va plăti, timp de trei luni, indemnizaţii tranzitorii pentru 56 de foşti deputaţi, care şi-au pierdut mandatele la ultimele alegeri. În privinţa personalului bugetar există o singură certitudine: Camera Deputaţilor nu va opera concedieri, păstrându-i pe toţi cei 1.631 de angajaţi pe care îi are la ora actuală.
Criza ocoleşte Camera
În proiectul de buget al Camerei este prevăzută suma de 34.942.000 lei pentru deplasări, dar şi 600.000 de lei pentru studioul de televiziune al parlamentului. Camera Deputaţilor a mai alocat 743.000 de lei pentru complexul de cazare a parlamentarilor şi 254.000 de lei serei pentru întreţinerea plantelor ornamentale ale Palatului Parlamentului.
Pentru maşini, echipamente şi mijloace de transport a fost rezervată suma de 4.049.000 lei.
EvenimentulZilei: Criza mută magazinele din centrul Braşovului
Anunţuri de tipul „Ofer spre închiriere spaţiu comercial“ au invadat zona Centrului Vechi din Braşov, considerat nu cu mult timp în urmă zonă „cu vad“ pentru micii afacerişti.
În ultima lună, zeci de patroni de magazine de îmbrăcăminte, baruri, cafenele, saloane de înfrumuseţare ori dealeri de telefoane mobile şi-au relocat afacerile din zona Centrului Vechi. Pe strada Michael Weiss, mai multe spaţii comerciale, în special magazine de îmbrăcăminte, au fost scoase la închiriere.
„Am alte afaceri care merg mai bine, aşa că voi închide magazinul şi voi închiria spaţiul. Însă, dacă acum şase luni puteam închiria spaţiul de 24 de metri pătraţi cu aproximativ 2.000 de euro pe lună, acum sper să pot obţine măcar 1.600 de euro“, spune IonuţFlintoasă, patronul unui magazin.
Tendinţa micilor comercianţi de a se muta din Centrul Vechi este confirmată nu doar de anunţurile de pe geamurile magazinelor, ci şi de specialiştii imobiliari.
„Nu putem spune dacă pleacă din cauza chiriei. În prezent, pentru un spaţiu de 70 de metri pătraţi, chiria e de 2.000 de euro, dar se poate negocia. Însă sunt multe afaceri care se închid sau se mută în altă parte“, explică Andreea Băicean, reprezentantul unei agenţii imobiliare.
„Va apărea tendinţa majorării preţurilor“
Potrivit decanului Facultăţii de Ştiinţe Economice, Gabriel Brătucu, majoritatea comercianţilor din Centrul Vechi vor avea mari probleme deoarece, în contextul deprecierii monedei, chiriile vor fi mai mari, iar clienţii tot mai puţini.
„Dar, în cele din urmă, nu chiriile vor fi problema, ci cifra de afaceri. Va apărea şi tendinţa majorării preţurilor, pentru ca micii afacerişti să-şi protejeze profitul, însă această tendinţă va scădea pe parcurs“, consideră Gabriel Brătucu.
Nici în alte zone ale oraşului afacerile nu merg mai bine, un astfel de exemplu fiind Strada Toamnei. „În acest spaţiu a fost un salon de înfrumuseţare. Iniţial, am vrut să încheiem un contract pe trei ani, însă în cele din urmă am rămas la un an. Am făcut un contract la notar, însă proprietarul afacerii m-a sunat după trei luni să-mi spună că nu-i mai merge. Eu am rămas şi cu plata impozitului pe chirie la fisc, şi cu facturile lui la întreţinere“, se plânge proprietara unui spaţiu comercial de pe Strada Toamnei.
Pentru cei 70 de metri pătraţi pe care îi are de închiriat, a cerut iniţial 1.400 de euro, însă, din cauză că nimeni nu s-a arătat interesat, a scăzut chiria la 1.200. Nici aşa n-a avut mai mare succes, mai spune femeia.
EvenimentulZilei: DRIVE-TEST EVZ: Noua generaţie Toyota Avensis
PE CALAPODUL NOII CLASE MEDII. Modelul lansat săptămâna aceasta în România se aliniază actualului standard al segmentului D.
Confruntată cu perspectiva sumbră a dispariţiei, clasa medie a demonstrat în ultimele 24 de luni că dispune de resurse nebănuite. Noul model Toyota Avensis, lansat în această săptămână şi în România, este doar cel mai recent exemplu că neaşteptata infuzie de sânge proaspăt a pus pe picioare un segment mai degrabă muribund.
A treia generaţie Avensis nu se desparte total de aerul conservator al precedentei. Propune însă destule elemente vizuale puternice, alături de o mulţime de noutăţi tehnice, pentru a se înscrie les nicios în lunga serie de modele (rivale) dezirabile lansate în ultima vreme.
Formele tăioase etalate de Mazda6 şi Honda Accord, linia elegantă îmbrăţişată de Opel Insignia şi Volkswagen Passat CC ori echilibrul ideal între aceste două teme găsit de Citroën C5 marchează, fără discuţie, etapa admirabilă pe care o traversează mult încercata clasă medie.
Mai mare, mai bine dotat
Noul Avensis a crescut uşor în dimensiuni (cinci centimetri în plus la lungime şi lăţime pentru sedan), dar a adoptat un design mai aventuros. Bordul a fost modificat subtil, dar cu materialele de o mai bună calitate.
Au fost păstrate în fabricaţie doar berlina şi breakul, renunţându-se la hatchback. Sistemul electronic de stabilitate (VSC) a devenit echipare-standard indiferent de varianta de echipare. Frâna de parcare clasică a fost înlocuită cu una electronică, acţionată prin intermediul unui buton. Versiunile superioare au fost dotate cu faruri bi-xenon adaptive, iar conexiunea bluetooth pentru telefonul mobil lipseşte doar din echiparea de bază.
Cinci motoare, trei absolut noi
Toyota a introdus pe noul Avensis trei noi motoare pe benzină şi două propulsoare modificate pe motorină. Toate unităţile sunt mai puternice, dar consumă şi emit mai puţin CO2 decât cele pe care le-au înlocuit.
Cel mai mic motor pe benzină are 1.6 litri şi 132 de cai-putere. Cel mai mare propulsor al gamei este turbodieselul de 2.2 litri şi 177 CP. Consumul mediu declarat pentru cele două este de 6,5 l/100 km, respectiv, 5,9 l/100 km. Toate motoarele sunt echipate cu transmisie manuală cu şase rapoarte. Propulsoarele de 1.8, 2.0 (benzină) şi 2.2 (motorină) litri pot fi cuplate la o cutie de viteze automată.
De la 19.220 de euro
Noul Avensis are un preţde intrare în gamă de 19.220 de euro inclusiv TVA - pentru versiunea sedan 1.6 Confort. Cel mai ieftin break - 1.8 Executive - costă 22.870 de euro. Cei mai mulţi bani trebuie plătiţi tot pentru un break, cu mo tor de 2.2 litri pe motorină, cutie au to mată şi echipare Luxury - 34.350 de euro.
CASETĂ TEHNICĂ
